12,743 matches
-
Versurile pieselor lui Guță se desprind treptat de inspirația folclorică și pun tot mai mult în lumină tonul infatuat pentru care sunt acuzate manele în mod obișnuit: se vorbește despre averi fabuloase și bunuri materiale inaccesibile, despre invulnerabilitatea și influența eului. Acestea vin în opoziție cu repertoriul anterior, în care era deplânsă viața trudnică fără sorți de izbândă. Noile piese abordează uneori subiecte sentimentale, vorbind despre iubiri romantice (mai ales iubiri trecute) sau despre dragostea de familie, de lume. În vreme ce temele
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
a fiecărui stagiu. În cursul acestui proces care are o asemănare cu metamorfoza clasică, dar se adresează psihicului uman, există pachete comportamentale bine definite la fiecare stagiu. <br> O rezumare a acestei teorii arată existența stagiilor în paralel cu percepția eului propriu și natura egoist-altruistă a comportamentului. <br> Astfel: <br> Reacția oamenilor din stagiile inferioare față de oamenii din stagiile superioare este de asemenea tipică. Cei cu un stagiu mai sus vor fi tolerați și urmați la nevoie, cei cu mai multe
Concepte despre supradotare () [Corola-website/Science/308595_a_309924]
-
sunt numai impresii, din condiția generării totalității realității numai prin sine, rezultă că și solipsistul ca parte corporală și informațională a lumii sale este o creație de sine, apărând un șir nelimitat de solipsiști care transformă unitatea egală sieși a eului unic, în multiplicitate indefinită de 'euri', ca să ne exprimăm metafizic. Dacă sunt un șir nesfârșit de solipsiști fiecare creat de cel anterior prin raționamentul de mai sus, cum de nu știu nici unul din ei de ceilalți, sau măcar de cel
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
totalității realității numai prin sine, rezultă că și solipsistul ca parte corporală și informațională a lumii sale este o creație de sine, apărând un șir nelimitat de solipsiști care transformă unitatea egală sieși a eului unic, în multiplicitate indefinită de 'euri', ca să ne exprimăm metafizic. Dacă sunt un șir nesfârșit de solipsiști fiecare creat de cel anterior prin raționamentul de mai sus, cum de nu știu nici unul din ei de ceilalți, sau măcar de cel din care provine și de cel
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
răscumpărarea, care sunt administrate de preoți. 3. Totuși, el nu înseamnă doar pocăința lăuntrică; nu există nici o pocăință interioară care nu se manifestă în exterior prin diferite umiliri ale trupului. 4. Prin urmare, pedeapsa [păcatului] continuă atâta vreme cât continuă ura față de eu, deoarece aceasta este adevărata pocăință interioară și ea continuă până la intrarea noastră în împărăția cerurilor. 5. Papa nu intenționează și nu poate să retragă nici o altă pedeapsă, în afara acelora pe care le-a impus el însuși fie prin propria autoritate
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
de care uzează, poetul nu pregeta a și-o întoarce împotriva propriei persoane. Autoironia e o modalitate de a se situa pe treaptă situației obștești, pentru a se putea pronunța în numele ei, însă și o asumare a unei antimistici a eului, a unei impersonalizări care justifică interior ascuțișurile satirei. E o „democratizare” a eului, menit a-i giră libertatea manifestrărilor publice." - Gheorghe Grigurcu, "Poezia română contemporană", vol. I, (Ed. Convorbiri literare, 2000) "Leo Butnaru este unul dintre poeții români importanți de
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
Autoironia e o modalitate de a se situa pe treaptă situației obștești, pentru a se putea pronunța în numele ei, însă și o asumare a unei antimistici a eului, a unei impersonalizări care justifică interior ascuțișurile satirei. E o „democratizare” a eului, menit a-i giră libertatea manifestrărilor publice." - Gheorghe Grigurcu, "Poezia română contemporană", vol. I, (Ed. Convorbiri literare, 2000) "Leo Butnaru este unul dintre poeții români importanți de astăzi." - Nicolae Prelipceanu, "România Liberă", 22 octombrie 2001 Cu mâna pe umărul colegului
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
în colaborare Greg Smith); Un mărțișor (muzică și text); Tulburătoare e această primăvară (muzică și text); Toate, toate trec (muzică și text); Voroneț (versuri Constantă Buzea); Anotimpurile dragostei (muzică și text); La un capăt al lumii ești TU, că celălalt EU (versuri Marius Țuca), Pansele negre (versuri George Bacovia); Veniți la București (muzică și text); Cum să te las? (versuri Virgil Carianopol), Mâinile sale te-au atins, Cumințenie (muzică și text). Pentru aniversarea Bucureștiului la 555 de ani, Margareta Pâslaru a
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
2006 o acoperire de aproximativ 40% din teritoriul țării, prezentând emisiuni în limbile română, rusă și engleză. EuTV emite 20 ore pe zi de luni până vineri și 24 ore în zilele de weekend. Pe data de 8 martie 2011 Eu TV și-a schimbat exact la Euro TV. De luni până vineri la ora 18:00 sunt prezentate de Anna Smolnițchi și la ora 20:30 sunt prezentate de Dorina Iurcu.
EuTV Chișinău () [Corola-website/Science/308242_a_309571]
-
11. Clipe "Așa cum vrei", albumul include hitul cu același nume, iar paletă de genuri abordate e largă, de la R&B la dance, hip-hop, clubbin'). Piesele de pe album sunt : 1.Ai să te întorci la mine (4.00) 2.Nu sunt eu (3.57) 3.Te vreau din nou (4.15) 4.Ce pot să fac (3.49) 5.Tot ce-mi doresc (3.39) 6.Vreau să te iubesc (3.26) 7.Așa cum vrei (3.26) 8.O noapte cu tine
Nicoleta Matei (Nico) () [Corola-website/Science/307747_a_309076]
-
deoarece acesta nu era interesat de lucrul pe ogor, ci mai ales de noutățile culturale sau cele legate de civilizație. Astfel, începutul poeziei se referă la electrificarea țării, acțiunea cu care comuniștii s-au lăudat multă vreme și la care eul liric se referă cu ironie. Țăranul a putul astfel să ia cunoștință despre evenimentele petrecute în alte țări, cum ar fi războiul civil din Cipru și Liban și chiar să ia atitudine față de această situație, să comenteze și să se
Georgica a IV-a () [Corola-website/Science/306714_a_308043]
-
ce numai aparent are nivel înalt de civilizație, iar persoana a II-a împreună cu imperativul verbului dați creează impresia că se muncește, sugerându-se chiar o responsabilitate pentru muncă: „dați-i zor cu porumbul”. Ultimele versuri introduc persoana I singular, eul liric fiind cuprins de o amară ironie față de sfârșitul vieții, parodiat ca un joc preluat din altă parte. Este alcătuit din cuvinte și expresii populare, vocabularul fiind prozaic, preluat din cotidian. LITERATURA ROMÂNĂ Proza Poezia Dramaturgia, Editura BADEA & PROFESSIONAL CONSULTING
Georgica a IV-a () [Corola-website/Science/306714_a_308043]
-
paralele cu o anumită direcție dată. Nota ironică specifică lui Marin Sorescu este evidentă în distihul următor, deoarece el afirmă că poți citi cu succes, folosind acest instrument, O mulțime de opere. În strofa a treia, printr-o adresare directă, eul liric oferă cu ironie instrucțiunile de folosire a echerului în citirea operei literare. Dacă așezi frumos echerul Pe prima pagină și citești numai ceea ce scapă În afara liniilor lui/ De lemn, pierzi tocmai esența ideatică, deoarece este imposibil să potrivești locul
Echerul () [Corola-website/Science/306746_a_308075]
-
umflă/ Ca niște broaște, pericolul fiind acela că se diminuează astfel și sensul celor ascunse. Jumătatea de verb care mai rămâne Te face să urli și să regreți sfâșietor că nu poți citi acțiunea tuturor romanelor/ Din viitorul deceniu. Ironia eului liric devine acidă în distihul următor, când acțiunea echerului se extinde și în viața de toate zilele. În strofa a șasea, echerul nu mai este un instrument privit cu amuzament, ci un simbol al spiritului limitat al oamenilor, care percep
Echerul () [Corola-website/Science/306746_a_308075]
-
persoana a doua plural, deoarece referirea poetului iese din zona individului, a celui care intră în mod singular în contact cu textul literar și se manifestă global, la nivelul societății în general. Sunetele, imaginile, sufletele devin exagerat de mari, iar eul liric atrage atenția, cu sarcasm, că ele ar trebui reduse, restrânse la banal, de aceea vorbele trebuie ascultate cu echerul și spectacolul vieții trebuie privit cu același instrument care limitează percepția. Ullima strofă amplifică ironia ascuțită a eului liric care
Echerul () [Corola-website/Science/306746_a_308075]
-
mari, iar eul liric atrage atenția, cu sarcasm, că ele ar trebui reduse, restrânse la banal, de aceea vorbele trebuie ascultate cu echerul și spectacolul vieții trebuie privit cu același instrument care limitează percepția. Ullima strofă amplifică ironia ascuțită a eului liric care îndeamnă oamenii să nu se aventureze într-o dragoste adevărată fără să aibă un echer la butonieră. Ultimele versuri evidențiază un sarcasm amar al eului poetic, prin care se adâncește incompatibilitatea dintre instrumentul matematic, ce măsoară rigid și
Echerul () [Corola-website/Science/306746_a_308075]
-
privit cu același instrument care limitează percepția. Ullima strofă amplifică ironia ascuțită a eului liric care îndeamnă oamenii să nu se aventureze într-o dragoste adevărată fără să aibă un echer la butonieră. Ultimele versuri evidențiază un sarcasm amar al eului poetic, prin care se adâncește incompatibilitatea dintre instrumentul matematic, ce măsoară rigid și domeniul căruia i se aplică în mod cu totul nepotrivit. Visele pe care le au oamenii, unele foarte ambițioase, de aur, s-ar anula prin uniformizare, prin
Echerul () [Corola-website/Science/306746_a_308075]
-
convențiile unui curent literar, romanul istoric este unul romantic, numai că uneori acesta este deghizat, în dependență de mesajul pe care autorul vrea să-l transmită indirect unui anumit segment de cititori, pentru a stimula sau manipula (prin efectele unui eu simbolic) amintirea documentară a trecutului acestora. Specia apare în epoca romantică, cei mai cunoscuți autori de romane istorice fiind Walter Scott, sau în Estul Europei, Henryk Sienkiewicz sau Mihail Sadoveanu. Autorii români de romane istorice sunt Camil Petrescu, Dana Dumitriu
Roman istoric () [Corola-website/Science/306850_a_308179]
-
care globalizarea vieții pe Terra va fi o realitate” Având conexiuni cu bovarismul lui Jules de Gaultier și cu tentația heteronomică a lui Fernando Pessoa, himerismul își propune, pe seama poeziei inventatorului său și a teoretizărilor, să scoată poezia din zona "eului biografist", prin "mimarea libertății depline". El poate trimite și la unele abordări psihoterapeutice în care imaginea persoanei joacă roluri importante. Himerismul este prima paradigmă literară care propune o ieșire din mișcarea postmodernistă.Imediat după "manifestul himerist", au apărut în deceniul
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
conceptului de libertate Isaiah Berlin face următoarele precizări : Libertatea pozitivă privește sursa comportamentului, utilizarea derivând din dorința individului de a fi propriul său stăpân. Libertatea concepută ca libertate pozitivă este corelată în mod direct cu opiniile despre ceea ce constituie "un eu, o persoană, un om" Problema libertății de voință se înscrie în disputa dintre cei ce susțin liberul arbitru și cei cu vederi deterministe. În discursul lui Spinoza, aceasta problemă filosofică se pune pe două planuri: cel divin si cel uman
Libertate (filozofie) () [Corola-website/Science/306944_a_308273]
-
virtuos, nu este liber. La Platon, această idee are la bază un punct de vedere teleologic: omul, dacă ar fi rational și dacă ar înțelege universul, ar avea un singur scop bun și corect. La Kant, omul este liber atunci când eul „numenal” (rațional) îl domină pe cel „fenomenal” (irațional). Această idee a libertății ca dominație a elementului superior față de cel inferior, după cum observă Berlin, poate avea efecte negative; adică, X, convins fiind de superioritatea sa, poate încerca să îi forțeze pe
Isaiah Berlin () [Corola-website/Science/303118_a_304447]
-
suprafața apei și dispar. Rugile sunt adresate cu atitudinea tipică liricii baroce unui "Deus absconditus" și îl caracterizează pe adresantul lor, ele sunt ca și acțiunile absurde legate de masca pe care o adoptă fiecare personaj. În ipostaza de artist, eul liric își dorește de la creator o stăvilire a fluxului creației, în cea de om în "état de nature" (Rousseau), un remediu pentru concupiscența sa. Scriitorul a murit probabil din cauza subnutriției în timpul asediului german al Leningradului, închis în secția de psihiatrie
Daniil Harms () [Corola-website/Science/302228_a_303557]
-
de altă parte, realitatea interioară care are în vedere sentimentul iubirii a cărui invocare se face cu disperare fiind condiționat de natura mediului. Este de fapt încercarea poetului de a evada din lumea închisă, izolată în care se zbate.<br> Eul liric însă nu izbutește să depășească momentul, cuvântul “întors” realizând de fapt misterul poezii. <br>Cuvântul cheie al întregii poezii este “plumb” care devine metaforă - simbol care este repetat de trei ori, număr fatidic în fiecare catren. Repetiția acestui cuvânt
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]
-
cuvânt sugerează o atmosferă macabră de cavou.<br> În acest mediu, sentimentul iubirii înseamnă “întoarcere spre apus”, cum spune poetul Lucian Blaga, adică moartea.<br> "“Dormea întors amorul meu de plumb,"<br> "... pe flori de plumb.”" <br> În aceste condiții, eul liric nu se poate redresa, înălța, iar ultimul vers aduce consolarea și resemnarea, “îi atârnau aripele de plumb” sugerând zborul în jos, o cădere surdă și grea. Între aceste coordonate ale realitătii exterioare și interioare se desfășoară monologul tragic al
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]
-
liric nu se poate redresa, înălța, iar ultimul vers aduce consolarea și resemnarea, “îi atârnau aripele de plumb” sugerând zborul în jos, o cădere surdă și grea. Între aceste coordonate ale realitătii exterioare și interioare se desfășoară monologul tragic al eului liric într-o atmosferă tulburătoare datorită morții(la nivel semantic), iar pe de altă parte, prin repetiția obsesivă a cuvântului "plumb", folosit ca determinant. El apare de trei ori în fiecare strofă, în rima versurilor 1, 4 și la cezura
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]