13,216 matches
-
reprezinte „încurajare și exemplu pentru o viitoare generație de actori aspiranți.” Madonna și-a adus omagiul Erei de Aur a Hollywood-ului în cântecul „Vogue” (1990), Bette Davis fiind menționată alături de alte mari legende ale filmului precum Greta Garbo, Marlon Brando, Gene Kelly și Katherine Hepburn. În 1999, Institutul American de Film a publicat lista „AFI's 100 Years...100 Stars”, reprezentând rezultatele unui sondaj de opinie realizat pentru a determina „50 cele mai grozave legende americane” pentru a crește aprecierea filmelor
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
este zvelt, șoldurile înguste, sânii fermi și mici, pântecul plin. Locul tinerei fete este luat de frumusețea femeii împlinite. Femeia trebuie să posede trei lucruri albe (pielea, dinții, mâinile), trei lucruri roșii (buzele, obrajii, unghiile), trei lucruri negre (ochii, sprâncenele, genele).
Frumusețe () [Corola-website/Science/309404_a_310733]
-
este o moleculă de ARN ce are rolul de a copia informația genetică a unei catene de ADN, proces numit transcripție. La procariote (bacterii) copiază informația genetică a mai multor gene situate alăturat. La eucariote ARN mesager copiază informația genetică a unei singure gene. Poartă mesajul genetic înscris în secvența sa de ribonucleotide. ARN mesager este monocatenar și are o lungime variabilă, în funcție de lungimea genei (ADN) pe care a transcris-o
ARN mesager () [Corola-website/Science/310448_a_311777]
-
de ARN ce are rolul de a copia informația genetică a unei catene de ADN, proces numit transcripție. La procariote (bacterii) copiază informația genetică a mai multor gene situate alăturat. La eucariote ARN mesager copiază informația genetică a unei singure gene. Poartă mesajul genetic înscris în secvența sa de ribonucleotide. ARN mesager este monocatenar și are o lungime variabilă, în funcție de lungimea genei (ADN) pe care a transcris-o, de mărimea mesajului genetic purtat. El se asociază cu ribozomii din citoplasma celulară
ARN mesager () [Corola-website/Science/310448_a_311777]
-
copiază informația genetică a mai multor gene situate alăturat. La eucariote ARN mesager copiază informația genetică a unei singure gene. Poartă mesajul genetic înscris în secvența sa de ribonucleotide. ARN mesager este monocatenar și are o lungime variabilă, în funcție de lungimea genei (ADN) pe care a transcris-o, de mărimea mesajului genetic purtat. El se asociază cu ribozomii din citoplasma celulară, la nivelul cărora dictează secvența de aminoacizi din catena polipeptică. După ce molecula de ARN își îndeplineste rolul său de mesager, el
ARN mesager () [Corola-website/Science/310448_a_311777]
-
și cu afinitate mai mult sau mai puțin importantă pentru anumiți coloranți. Aceste două tipuri de cromatină sunt: Eucromatina - cu localizare în regiunea centrală a nucleului, despiralizată și cu afinitate redusă pentru coloranți, constituită din ADN activ transcripțional ("de exemplu, gene ce pot fi traduse în proteine"). Heterocromatina - cu localizare la periferia nucleului, consensată și cu afinitate crescută pentru coloranți, constituită din ADN inactiv transcripțional. Poate fi de două tipuri: heterocromatină constitutivă ("heterocromatină ce nu este niciodată exprimată, formată din secvențe
Cromozom () [Corola-website/Science/304762_a_306091]
-
la periferia nucleului, consensată și cu afinitate crescută pentru coloranți, constituită din ADN inactiv transcripțional. Poate fi de două tipuri: heterocromatină constitutivă ("heterocromatină ce nu este niciodată exprimată, formată din secvențe repetate de ADN") și heterocromatină facultativă("heterocromatină ce conține gene ce pot fi exprimate în anumite condiții"). În timpul diviziunilor celulare, mitotice sau meiotice, cromatina se condensează puternic și formează cromozomii. Astfel, cromatina interfazică și cromozomii sunt două stări diferite de condensare ale aceleiași structuri nucleoproteice. Cromozomii mitotici sunt formați din
Cromozom () [Corola-website/Science/304762_a_306091]
-
în biologie se numește genetică și include alte subdomenii cum ar fi epigenetica. La oameni, culoarea ochilor reprezintă un exemplu de caracteristică ereditară: un individ poate moșteni culoarea căprui a ochilor de la unul dintre părinți. Caracteristicile ereditare sunt controlate de gene, iar mulțimea genelor din genomul unui organism se numește genotip. Mulțimea tuturor caracteristicilor observabile din structura și comportamentul unui organism se numește fenotip. Aceste caracteristici sunt rezultatul interacțiunilor dintre genotip și mediul înconjurător. Drept rezultat, multe aspecte ale fenotipului unui
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
numește genetică și include alte subdomenii cum ar fi epigenetica. La oameni, culoarea ochilor reprezintă un exemplu de caracteristică ereditară: un individ poate moșteni culoarea căprui a ochilor de la unul dintre părinți. Caracteristicile ereditare sunt controlate de gene, iar mulțimea genelor din genomul unui organism se numește genotip. Mulțimea tuturor caracteristicilor observabile din structura și comportamentul unui organism se numește fenotip. Aceste caracteristici sunt rezultatul interacțiunilor dintre genotip și mediul înconjurător. Drept rezultat, multe aspecte ale fenotipului unui organism nu sunt
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
cromozom se numește locus (la plural, loci). Diferențele dintre diferite loci de la un individ la altul se numesc alele. Secvențele ADN pot fi alterate prin mutații, care duc la producerea de noi alele. Dacă mutația are loc în secvența unei gene, atunci noua alelă poate afecta fenotipul individului. Unele fenotipuri sunt consecințele unei singure alele, dar majoritatea fenotipurilor sunt complexe și sunt controlate de mai multe gene care interacționează între ele (în ). Studii recente au confirmat că, în anumite situații, schimbările
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
care duc la producerea de noi alele. Dacă mutația are loc în secvența unei gene, atunci noua alelă poate afecta fenotipul individului. Unele fenotipuri sunt consecințele unei singure alele, dar majoritatea fenotipurilor sunt complexe și sunt controlate de mai multe gene care interacționează între ele (în ). Studii recente au confirmat că, în anumite situații, schimbările ereditare nu pot fi explicate direct de structura ADN. Aceste fenomene sunt clasificate ca sisteme ereditare epigenetică epigenetice, care evoluează fie datorită genelor, fie independent. Studiul
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
de mai multe gene care interacționează între ele (în ). Studii recente au confirmat că, în anumite situații, schimbările ereditare nu pot fi explicate direct de structura ADN. Aceste fenomene sunt clasificate ca sisteme ereditare epigenetică epigenetice, care evoluează fie datorită genelor, fie independent. Studiul eredității epigenetice este doar la început. Câteva dintre sistemele ereditare epigenetice sunt metilarea ADN, ciclurile metabolice (vezi Metabolism) (în ), atenuarea genelor (în ) prin interferența ARN sau structura tridimensională a proteinelor. De exemplu, ereditatea ecologică prin procesul construirii
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
de structura ADN. Aceste fenomene sunt clasificate ca sisteme ereditare epigenetică epigenetice, care evoluează fie datorită genelor, fie independent. Studiul eredității epigenetice este doar la început. Câteva dintre sistemele ereditare epigenetice sunt metilarea ADN, ciclurile metabolice (vezi Metabolism) (în ), atenuarea genelor (în ) prin interferența ARN sau structura tridimensională a proteinelor. De exemplu, ereditatea ecologică prin procesul construirii nișelor este definită de acțiunile repetate și regulate ale unui organism în mediul lui de viață. Acest fenomen să naștere unui efect care alterează
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
exemplu, ereditatea ecologică prin procesul construirii nișelor este definită de acțiunile repetate și regulate ale unui organism în mediul lui de viață. Acest fenomen să naștere unui efect care alterează procesul de selecție timp de mai multe generații. Moștenitorii preiau genele părinților, dar și caracteristicile determinate de mediu, generate prin comportamentul înaintașilor. Alte exemple de caracteristici ereditare care nu sunt controlate de informația genetică sunt caracteristicile culturale, ereditatea de grup și simbiogeneza. Aceste exemple de ereditate, nelegate de informația genetică, poartă
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
înaintașilor. Alte exemple de caracteristici ereditare care nu sunt controlate de informația genetică sunt caracteristicile culturale, ereditatea de grup și simbiogeneza. Aceste exemple de ereditate, nelegate de informația genetică, poartă numele de selecție la mai multe nivele (în ). Ideea eredității genelor este atribuită călugărului Gregor Mendel din Moravia, care și-a publicat munca în anul 1865. Munca sa a rămas aproape necunoscută, până când a fost republicată în 1901. La început s-a crezut că ereditatea mendeliană are loc numai în sensul
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
a rămas aproape necunoscută, până când a fost republicată în 1901. La început s-a crezut că ereditatea mendeliană are loc numai în sensul diferențelor evidente calitativ, precum cele observate de Mendel în experimentul său cu mazărea. Ideea efectului cantitativ al genelor a fost propusă de R. A. Fisher în 1918. Experimentului cu mazărea a pus bazele studiului carecteristicilor mendeliene. Aceste caracteristici își au originea într-un singur locus. Atunci când Charles Darwin a propus teoria evoluției în 1859, principala sa problemă a fost
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
eredității dobândite, propus de Darwin, a fost contrazis în 1880, când August Weismann a tăiat codițele mai multor generații de șoareci și a observat că puilor acestora continuau să le crească codițe. Oamenii de știință cercetează posibilitatea corectării mutațiilor din genele care provoacă boli genetice, în embrioni. În 2015 a fost publicat primul studiu în care au fost modificate genele unui embrion uman care suferea de hemofilie, folosind tehnologia CRISPR-Cas9. În mod oficial, până în decembrie 2015, nu s-a născut niciun
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
de șoareci și a observat că puilor acestora continuau să le crească codițe. Oamenii de știință cercetează posibilitatea corectării mutațiilor din genele care provoacă boli genetice, în embrioni. În 2015 a fost publicat primul studiu în care au fost modificate genele unui embrion uman care suferea de hemofilie, folosind tehnologia CRISPR-Cas9. În mod oficial, până în decembrie 2015, nu s-a născut niciun bebelaș uman modificat cu această tehnologie.
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
mic acrocentric ce aparține grupului G de cromozomi umani împreună cu cromozomul 21 și cromozomul 22. Contrar cromozomilor 21 și 22, cromozomul Y nu prezintă sateliți în regiunea terminală a brațului scurt. La specia umană, ca și la celelalte mamifere, prezența genei "SRY", care este localizată pe brațul scurt al cromozomului Y, determină dezvoltarea embrionului spre sexul masculin . Cromozomul Y este unul din cei doi heterozomi (sau gonozomi) ai speciei umane, celălalt heterozom fiind cromozomul X. Cromozomul Y este un cromozom mic
Cromozomul Y () [Corola-website/Science/304862_a_306191]
-
împreună cu cromozomul 21 și cromozomul 22. Contrar cromozomilor 21 și 22, cromozomul Y nu prezintă sateliți în regiunea terminală a brațului scurt. Centromerul împarte cromozomul Y în două brațe de mărime diferită, brațul scurt și brațul lung. Cromozomul Y contine gene implicate, în mod esențial, în determinismul sexului și în spermatogeneză. Regiunea distală a brațului scurt formează regiunea pseudoautosomală I, regiune omologă unei regiuni situate în partea distală a brațului scurt al cromozomului X. În cursul meiozei aceste două regiuni se
Cromozomul Y () [Corola-website/Science/304862_a_306191]
-
se realizează între cromozomul X și Y, prin "crossing-over", numai la nivelul acestei regiuni. Pe brațul scurt, însă în afara regiunii pseudoautozomale I, este prezentă gena "SRY" implicată în determinismul sexului la embrionul de sex masculin. Brațul lung conține mai multe gene implicate în spermatogeneză. Anomaliile acestei regiuni pot determina tulburări de reproducere. O altă regiune pseudoautozomală, regiunea pseudoautozomală II, este localizată în regiunea distală a brațului lung al cromozomului Y. Mărimea brațului lung poate varia de la un individ la altul datorită
Cromozomul Y () [Corola-website/Science/304862_a_306191]
-
al cromozomului Y. Mărimea brațului lung poate varia de la un individ la altul datorită cantității variabile de heterocromatină constitutivă localizată în regiunea distală a brațului lung (regiune Yq12). Regiunea Yq12, constituită din blocuri de secvențe repetate de ADN, nu conține gene și deci variațiile ei de mărime nu au nici un efect asupra fenotipului, reprezentând variante normal întâlnite în populație (polimorfisme). Sindromul 47,XYY este determinat de prezența unui cromozom Y suplimentar. Prezența acestui cromozom suplimentar este detectată prin analiza cromozomică (cariotip
Cromozomul Y () [Corola-website/Science/304862_a_306191]
-
afecțiune rară este determinată de translocația unui fragment conținând gena "SRY" , de obicei de talie mică, de pe cromozomul Y pe un alt cromozom (adesea cromozomul X). Astfel, cariotipul este 46,XX însă dezvolarea se face spre sexul masculin datorită prezenței genei "SRY" . Aspectul clinic este asemănător celui întâlnit în sindromul Klinefelter. Disgenezia gonadică pură este definită ca absența dezvoltării gonadelor la un individ cu dezvoltare feminină normală a organelor genitale externe. Este datorată fie anomaliilor genei "SRY" (deleția regiunii de pe cromozomului
Cromozomul Y () [Corola-website/Science/304862_a_306191]
-
spre sexul masculin datorită prezenței genei "SRY" . Aspectul clinic este asemănător celui întâlnit în sindromul Klinefelter. Disgenezia gonadică pură este definită ca absența dezvoltării gonadelor la un individ cu dezvoltare feminină normală a organelor genitale externe. Este datorată fie anomaliilor genei "SRY" (deleția regiunii de pe cromozomului Y ce conține gena "SRY" sau mutații ale genei "SRY"), fie datorită sindromului de insensibilitate la androgeni determinat de mutații ale genei ce codifică receptorul pentru hormonii androgeni, genă localizată pe cromozomul X. Deleția unor
Cromozomul Y () [Corola-website/Science/304862_a_306191]
-
sindromul Klinefelter. Disgenezia gonadică pură este definită ca absența dezvoltării gonadelor la un individ cu dezvoltare feminină normală a organelor genitale externe. Este datorată fie anomaliilor genei "SRY" (deleția regiunii de pe cromozomului Y ce conține gena "SRY" sau mutații ale genei "SRY"), fie datorită sindromului de insensibilitate la androgeni determinat de mutații ale genei ce codifică receptorul pentru hormonii androgeni, genă localizată pe cromozomul X. Deleția unor regiuni foarte mici de pe brațul lung al cromozomului Y (invizibile microscopic) este asociată cu
Cromozomul Y () [Corola-website/Science/304862_a_306191]