12,994 matches
-
care este disponibilă pentru utilizarea exclusivă de către subsistemul grafic. Aplicațiile non-grafice și alte subsisteme din sistemul de operare nu pot accesa acest tip de memorie. Un exemplu de memorie grafică dedicată este de memoria care este prezentă fizic pe adaptoarele grafice "discrete". Acest lucru a fost denumit în mod obișnuit ca "la bord" sau "de memorie video locală"-care este, aproape de unitatea de procesare grafică (GPU). Memoria dedicată, cu toate acestea, nu se limitează la memorie on-board. O porțiune de memorie
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
memorie. Un exemplu de memorie grafică dedicată este de memoria care este prezentă fizic pe adaptoarele grafice "discrete". Acest lucru a fost denumit în mod obișnuit ca "la bord" sau "de memorie video locală"-care este, aproape de unitatea de procesare grafică (GPU). Memoria dedicată, cu toate acestea, nu se limitează la memorie on-board. O porțiune de memorie de sistem poate fi, de asemenea, dedicată subsistemelor grafice. Această porțiune de memorie de sistem nu este niciodată disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
obișnuit ca "la bord" sau "de memorie video locală"-care este, aproape de unitatea de procesare grafică (GPU). Memoria dedicată, cu toate acestea, nu se limitează la memorie on-board. O porțiune de memorie de sistem poate fi, de asemenea, dedicată subsistemelor grafice. Această porțiune de memorie de sistem nu este niciodată disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații și sunt deținute exclusiv de către subsistemele grafice. Memoria partajată de sistem este o porțiune din memoria sistemului, care pot fi utilizată de către subsistemele grafice atunci când
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
nu se limitează la memorie on-board. O porțiune de memorie de sistem poate fi, de asemenea, dedicată subsistemelor grafice. Această porțiune de memorie de sistem nu este niciodată disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații și sunt deținute exclusiv de către subsistemele grafice. Memoria partajată de sistem este o porțiune din memoria sistemului, care pot fi utilizată de către subsistemele grafice atunci când este necesar. Pentru adaptoarele grafice discrete, acest tip de memorie este adesea menționată ca "memoria video non-locală"-care este, departe de cea
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
subsistemelor grafice. Această porțiune de memorie de sistem nu este niciodată disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații și sunt deținute exclusiv de către subsistemele grafice. Memoria partajată de sistem este o porțiune din memoria sistemului, care pot fi utilizată de către subsistemele grafice atunci când este necesar. Pentru adaptoarele grafice discrete, acest tip de memorie este adesea menționată ca "memoria video non-locală"-care este, departe de cea a GPU-ului. Memorie partajată este disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații non-grafice atunci când nu este utilizată
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
de sistem nu este niciodată disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații și sunt deținute exclusiv de către subsistemele grafice. Memoria partajată de sistem este o porțiune din memoria sistemului, care pot fi utilizată de către subsistemele grafice atunci când este necesar. Pentru adaptoarele grafice discrete, acest tip de memorie este adesea menționată ca "memoria video non-locală"-care este, departe de cea a GPU-ului. Memorie partajată este disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații non-grafice atunci când nu este utilizată de către subsistemele grafice. Astfel, acesta nu
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
necesar. Pentru adaptoarele grafice discrete, acest tip de memorie este adesea menționată ca "memoria video non-locală"-care este, departe de cea a GPU-ului. Memorie partajată este disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații non-grafice atunci când nu este utilizată de către subsistemele grafice. Astfel, acesta nu este garantat să fie disponibilă pentru grafică, deoarece ar putea fi deja în uz. Diferențele dintre un adaptor grafic "discret" si unul "integrat" pot fi evidențiate în contextul de memorie grafică dedicată versus partajată. Adaptoarele grafice discrete
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
atunci când nu este utilizată de către subsistemele grafice. Astfel, acesta nu este garantat să fie disponibilă pentru grafică, deoarece ar putea fi deja în uz. Diferențele dintre un adaptor grafic "discret" si unul "integrat" pot fi evidențiate în contextul de memorie grafică dedicată versus partajată. Adaptoarele grafice discrete sunt de obicei conectate la sistem prin port grafic accelerat (AGP), PCI, sau PCI Express bus. Cele mai multe adaptoare discrete au o anumită cantitate de memorie grafică dedicată cu un bus foarte larg și rapid
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
subsistemele grafice. Astfel, acesta nu este garantat să fie disponibilă pentru grafică, deoarece ar putea fi deja în uz. Diferențele dintre un adaptor grafic "discret" si unul "integrat" pot fi evidențiate în contextul de memorie grafică dedicată versus partajată. Adaptoarele grafice discrete sunt de obicei conectate la sistem prin port grafic accelerat (AGP), PCI, sau PCI Express bus. Cele mai multe adaptoare discrete au o anumită cantitate de memorie grafică dedicată cu un bus foarte larg și rapid de memorie locală de a
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
pentru grafică, deoarece ar putea fi deja în uz. Diferențele dintre un adaptor grafic "discret" si unul "integrat" pot fi evidențiate în contextul de memorie grafică dedicată versus partajată. Adaptoarele grafice discrete sunt de obicei conectate la sistem prin port grafic accelerat (AGP), PCI, sau PCI Express bus. Cele mai multe adaptoare discrete au o anumită cantitate de memorie grafică dedicată cu un bus foarte larg și rapid de memorie locală de a acces, oferind performante mult mai bune decât memoria sistemului. Adaptoarele
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
integrat" pot fi evidențiate în contextul de memorie grafică dedicată versus partajată. Adaptoarele grafice discrete sunt de obicei conectate la sistem prin port grafic accelerat (AGP), PCI, sau PCI Express bus. Cele mai multe adaptoare discrete au o anumită cantitate de memorie grafică dedicată cu un bus foarte larg și rapid de memorie locală de a acces, oferind performante mult mai bune decât memoria sistemului. Adaptoarele grafice discrete pot accesa, de asemenea, și utilizeaza memorie de sistem prin intermediul AGP sau PCI-Express bus de
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
accelerat (AGP), PCI, sau PCI Express bus. Cele mai multe adaptoare discrete au o anumită cantitate de memorie grafică dedicată cu un bus foarte larg și rapid de memorie locală de a acces, oferind performante mult mai bune decât memoria sistemului. Adaptoarele grafice discrete pot accesa, de asemenea, și utilizeaza memorie de sistem prin intermediul AGP sau PCI-Express bus de memorie video non-local discutat mai devreme. Deoarece memoria de sistem este accesat în magistrala sistemului, accesul este mult mai lent decât accesul la memoria
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
accesa, de asemenea, și utilizeaza memorie de sistem prin intermediul AGP sau PCI-Express bus de memorie video non-local discutat mai devreme. Deoarece memoria de sistem este accesat în magistrala sistemului, accesul este mult mai lent decât accesul la memoria locală. Adaptoarele grafice discrete împart, în general, o porțiune din memoria sistemului cu CPU. De obicei, aceste adaptoare nu cer pentru utilizarea dedicată de memorie de sistem pentru grafica, lăsând astfel mai multe resurse disponibile pentru restul sistemului. Video RAM, sau VRAM, este
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
dedicată de memorie de sistem pentru grafica, lăsând astfel mai multe resurse disponibile pentru restul sistemului. Video RAM, sau VRAM, este varianta dual-portată RAM-ului dinamic(DRAM, care a fost odată frecvent utilizată pentru a stoca framebuffer-ele în unele adaptoare grafice. Acesta a fost inventat de către F. Dill, D. Ling, și R. Matick la IBM Research, în 1980, cu un brevet emis în 1985(US Patent 4,541,075). Prima utilizare comercială a VRAM a fost într-o placă grafică de
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
adaptoare grafice. Acesta a fost inventat de către F. Dill, D. Ling, și R. Matick la IBM Research, în 1980, cu un brevet emis în 1985(US Patent 4,541,075). Prima utilizare comercială a VRAM a fost într-o placă grafică de înaltă rezoluție introdusă în 1986 de IBM pentru sistemul PC-RT, care a stabilit un nou standard pentru afișajele grafice. Înainte de dezvoltarea VRAM, memoria dual-portată a fost destul de scumpă, limitând grafica bitmap pentru stații de lucru high-end, și afișajele PC
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
un brevet emis în 1985(US Patent 4,541,075). Prima utilizare comercială a VRAM a fost într-o placă grafică de înaltă rezoluție introdusă în 1986 de IBM pentru sistemul PC-RT, care a stabilit un nou standard pentru afișajele grafice. Înainte de dezvoltarea VRAM, memoria dual-portată a fost destul de scumpă, limitând grafica bitmap pentru stații de lucru high-end, și afișajele PC la moduri de charcter-only(care a necesitat mult mai puțină memorie) sau la erori atunci când afișajul a fost actualizat. VRAM
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
utilizare comercială a VRAM a fost într-o placă grafică de înaltă rezoluție introdusă în 1986 de IBM pentru sistemul PC-RT, care a stabilit un nou standard pentru afișajele grafice. Înainte de dezvoltarea VRAM, memoria dual-portată a fost destul de scumpă, limitând grafica bitmap pentru stații de lucru high-end, și afișajele PC la moduri de charcter-only(care a necesitat mult mai puțină memorie) sau la erori atunci când afișajul a fost actualizat. VRAM a schimbat toate acestea, permițând introducerea de grafică color cu costuri
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
DRAM, este accesat de către computerul gazdă într-un mod foarte asemănător cu DRAM tradițional. Al doilea port, portul video, de obicei este read-only și este dedicat pentru a oferi un canal de date de lărgime mare de bandă pentru chipset-ul grafic. Matricele de acces DRAM tipice accesează în mod normal, un rând complet de biți(de exemplu, o linie de cuvânt) de până la 1.024 de biți la un moment dat, dar utilizează numai una sau câteva dintre acestea pentru date
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
controller transmite unui ceas numit ceas de Shift(SCLK) al port-ului video VRAM. Fiecare puls SCLK cauzează VRAM să livreze următorul pachet de date, în ordine de adresă strictă, din registrul de deplasare la portul video. Pentru simplitate, adaptorul grafic este, de obicei proiectat astfel încât conținutul unui rând, și, prin urmare, conținutul Shift-registru, să-i corespundă o linie orizontală completă pe ecran. Prin anii 1990, toate monitoarele de calculator foloseau VRAM, cu numărul de megabiți folosit ca și un punct
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
rapide pentru a înlătura VRAM, chiar dacă a fost doar un mono-portate și unii biți de memorie au fost irosiți. Cu toate acestea, multe dintre conceptele VRAM de buffering on-chip intern și organizare internă au fost utilizate și îmbunătățite în adaptoarele grafice moderne.
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
ale lui Alex Nino. Începând din aprilie 1990 Eternity Comics a publicat o adaptare a "Mașinii timpului" în trei numere, textul fiind realizat de Bill Spangler, iar ilustrațiile de John Ross. Această adaptare a apărut și sub forma unui roman grafic în 1991. Deși în romanul original nu apare nicăieri numele călătorului temporal, alte surse i-l prezintă. O teorie populară, încurajată de filmul "Time After Time" și de un anumit episod al serialului "", este aceea că însuși H. G. Wells este
Mașina timpului (roman de H.G. Wells) () [Corola-website/Science/321155_a_322484]
-
Georges. Pentru a promova la nivel internațional compania, Georges Vuitton a expus produsele la Chicago World's Fair în 1893. În 1896 a fost lansat celebrul imprimeu Monogram care a devenit emblema companiei. Pe langa monograma LV apăreau și alte simboluri grafice (flori, trifoi) inspirate de influențele japoneze și orientale din târzia eră Victoriană. În același an Georges a vizitat mai multe orașe în Statele Unite (New York, Philadelphia, Chicago) vânzând produsele Vuitton. În 1901 compania a lansat prima "Steamer Bag", un mic bagaj
Louis Vuitton (designer) () [Corola-website/Science/321238_a_322567]
-
folosite de graficianul Radu Oltean și arhitectul Dan Ionescu pentru a realiza lucrarea "Reconstituirea centrului Bucureștilor la 1850", apărută în 2007 la Editura Art Historia. Cei doi au realizat o hartă color, cu dimensiunile 1m x 70cm, conținând o reconstituire grafică de mare detaliu, în vedere aeriană, desenată de Radu Oltean, și un "Ghid explicativ al caselor, hanurilor și bisericilor, "Capitala Bucureșci. 1847-1854"", realizat de Dan Ionescu.
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
astronomie, navigație și alte meșteșuguri. Egiptenii și babilonienii cunoșteau teorema lui Pitagora cu 1.500 de ani înaintea marelui geometru grec. Egiptenii știau să calculeze volumul trunchiului de piramidă, iar babilonienii posedau deja tabele trigonometrice. Scribul a folosit un procedeu grafic de rezolvare a problemei, fiind dat un triunghi oarecare. El construiește, pornind de la baza care îi este dată, un dreptunghi care are două laturi egale cu înălțimea triunghiului. Jumătate din suprafața acestui dreptunghi este soluția căutată. (Papirusul Rhind, probl.51
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
în a scădea 1/9 din diametru și a ridica apoi rezultatul la pătrat. Acest calcul dă pentru π valoarea de 3,1605. Figura care însoțește enunțul problemei arată că de această dată egiptenii au obținut rezultatul printr-un procedeu grafic: cercul este înscris într-un pătrat și scribul pare să fi calculat cu aproximație, folosind cele 4 triunghiuri rezultate din înscrierea cercului.(Papirusul Rhind, probl.50) În papirusurile lui Ahmes, care constituie cea mai veche lucrare matematică, se aproxima: De
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]