12,604 matches
-
a spatelui, stimulați zona inferioară a palmei, care corespunde regiunii lombare, nervului sciatic și șoldului. Masați punctele aflate de-a lungul arătătorului, fiindcă acestea corespund mușchilor care se află în imediata vecinătate a coloanei. Folosind degetul mare și arătătorul mâinii opuse, ciupiți întreaga zonă pentru a relaxa toți mușchii. Stimulați punctele reflexe ale ficatului, rinichilor și ale vezicii urinare. Orice disfuncție a acestora poate cauza dureri de spate. Unele puncte dureroase pot necesita doar o presiune constantă timp de câteva secunde
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
ameliorarea afecțiunilor stomacaletc "Tehnici reflexogene pentru ameliorarea afec]iunilor stomacale" Stomacul este localizat puțin spre stânga, așa că vom începe cu punctele reflexe din palma stângă. În fotografia 25 vedem cum degetul mare acționează asupra mâinii stângi, la baza degetului mare opus, lângă pielița dintre degete. Stimulați această zonă cu o mișcare de presare-răsucire. Dacă vi se face greață, opriți-vă câteva minute. Treceți la palma dreaptă și repetați masajul. Masați punctele din ambele palme, deoarece duodenul, ficatul și pancreasul se află
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
aceste insulițe nu mai funcționează normal, crește cantitatea de zahăr în sânge și apare boala numită diabet zaharat. Cercetătorii au descoperit că această boală este cauzată de lipsa cantității necesare de insulină din organism. Hipoglicemia este cauzată de o situație opusă. Datorită disfuncției pancreasului, insulina este produsă în cantități prea mari, iar cantitatea de zahăr din sânge scade. Doctorii sunt de părere că acest fapt stă la baza mai multor afecțiuni. Stimularea reflexogenă a pancreasuluitc "Stimularea reflexogen\ a pancreasului" Harta G
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
s-ar putea să ne pierdem unele dintre abilități. O parte se pot totuși recăpăta cu timpul. Atacul afectează sistemul nervos central în zona creierului; prin urmare, trebuie să stimulăm punctele reflexe corespondente acestuia. Fiecare emisferă a creierului controlează partea opusă a corpului. Dacă atacul survine în partea dreaptă a creierului, trauma va fi resimțită în partea stângă a corpului. În acest caz, concentrați-vă atenția asupra palmei opuse părții afectate de paralizie. Rețineți însă faptul că punctele reflexe din palma
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
să stimulăm punctele reflexe corespondente acestuia. Fiecare emisferă a creierului controlează partea opusă a corpului. Dacă atacul survine în partea dreaptă a creierului, trauma va fi resimțită în partea stângă a corpului. În acest caz, concentrați-vă atenția asupra palmei opuse părții afectate de paralizie. Rețineți însă faptul că punctele reflexe din palma dreaptă corespund emisferei drepte a creierului, iar punctele reflexe din palma stângă - emisferei stângi. Recuperarea depinde de răspunsul pacientului la tratamentul reflexogen și de mărimea zonei afectate de
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Întoarceți palma și continuați pe dosul ei, până la punctul reflex al vezicii urinare (vezi foto 58, p. 343). O altă metodă este plasarea degetului mare deasupra punctului vezicii urinare din palmă și a celorlalte degete pe dosul palmei, în partea opusă degetului mare. Folosiți o mișcare de presare-ciupire (vezi figura 4, p. 56). Schimbați mâna și repetați. Masați punctele reflexe ale glandelor endocrine. Este important să mențineți buna funcționare a acestor glande, fiindcă sunt în strânsă legătură cu sistemul urinar. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
46, vedem că, prin masarea degetelor mari de la mână, stimulăm glanda pituitară, care se află în centrul creierului și controlează secreția de hormoni ce ajung la glandele sexuale. Apăsați zona de lucru a unui deget mare în buricul degetului mare opus. Presați adânc, cu o mișcare circulară, pentru a activa forța vitală în canalele hormonale care interrelaționează cu glandele sexuale. Remedii reflexogene pentru prostată, penis și uter. Atât congestia glandei prostatice, cât și cea a penisului și a uterului pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Atât congestia glandei prostatice, cât și cea a penisului și a uterului pot fi rezolvate prin acțiunea reflexogenă asupra întregii zone lombare. În foto 36 observăm cum degetul mare este plasat pe interiorul încheieturii, chiar sub degetul mare al mâinii opuse. Pe harta A de la pagina 43 putem identifica poziția exactă a acestor organe, iar pe harta E de la pagina 47 vom vedea cum zonele de energie străbat arătătorul și mijlociul, trec prin aceste organe și ajung la degetele de la picioare
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
ori pentru a-și goli vezica urinară. Alții simt înțepături ce pot fi cauzate de o posibilă infecție. Punctele reflexe ale prostatei se află în același loc la fiecare mână. Apăsați cu degetul mare punctul reflex al prostatei de la mâna opusă, aflat în partea cărnoasă a încheieturii, pe latura degetului mare a fiecărei mâini (vezi foto 36, p. 281). Cu o mișcare de presare-rotire, masați punctele reflexe ale celorlalte organe care influențează sănătatea prostatei, cum ar fi punctul ficatului din palma
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
istoriei românilor: interacțiunea dintre sangvinitatea, limba, civilizația romană și teritorialitatea dacică. Fuziunea dintre cele două elemente, la care se va adăuga și spiritualitatea creștină, marchează nașterea românității. Principiul postulat de Șincai va fi puternic cimentat în conștiința istorică românească prin opusul magnum al lui Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia (1812, Buda), singura dintre lucrările cardinale ale Școlii Ardelene care au văzut lumina tiparului în timpul vieții autorilor lor. Începutul românilor în Dacia este cronografiat de Maior ca venind odată cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de mirare că a accentuat dimensiunea religioasă. Samuil Micu, scriind Istoria... din 1805 în calitate de ieromonah al Mănăstirii Sf. Treime din Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
publicat succesiv începând din 1957 până în 1989, este un veritabil barometru care înregistrează fidel fluctuațiile ideologice. Edițiile din anii '60 ale Istoriei Patriei relevă caracterul hibrid al discursului istoric românesc, lăsând să se întrevadă tensiunea polară subzistentă între două tendințe opuse: i) sovieto-centrismul, moștenirea rolleriană a anilor '60 și ii) naționalismul, din ce în ce mai viguros exprimat în cadrul paradigmei materialismului-dialectic. Sunt păstrate calendarul cronologic structurat după schema marxistă, principiul luptei de clasă, teoria marxistă a statului văzut ca "mașină pentru menținerea dominației unei clase
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
28.58, p = .000. Tabelul de mai jos reflectă foarte clar cum respondenții cu studii superioare, absolvenți ai unei universități, sunt în marea lor majoritate prezentiști (58 la sută), în sensul că apreciază negativ fostul regim comunist. La polul atitudinal opus se situează persoanele cu educație primară și gimnazială, care valorizează masiv trecutul comunist (53%, respectiv 58%). Tabel 39. Aprecierea comunismului în funcție de educație Educație Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) 4 clase 34,5 12,6 52,9 5-8
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a inclus păreri referitoare la organizarea Europei postbelice sub forma unor confederații, precum: Confederația de nord (Confederația Scandinavă); Confederația de Vest; Confederația de Centru; Confederația de Sud-Est (România, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia și Turcia); Gafencu avea o poziție asemănătoare celei americane, opusă unora vest europene, care propuneau doar unificarea Europei de Vest. Gafencu era de părere că țările est-europene se vor elibera de sub comunism. Gafencu se pronunța pentru menținerea unor relații pașnice cu U.R.S.S., stat căruia urma să-i revină, alături de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
părți: Berlinul de Est (ocupat de comuniști) și Berlinul de Vest (ocupat de englezi, francezi și americani). Războiul Rece se organizează după principiul definit de Raymond Aron „război improbabil, pace imposibilă”; pacea este imposibilă pentru că cele două superputeri au scopuri opuse iar războiul este improbabil deoarece descurajarea nucleară le împiedică să transforme conflictul într-un război real; Perioada de început a Războiului Rece este marcată de mai multe evenimente: Discursul lui Winston Churchill (5 martie 1946); aflat în vizită la Fulton
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
exercitate de alte corpuri din categoria acestora, mișcările din atletism sunt influențate de: a) rezistența aerului care este determinată de mai mulți factori: viteza de deplasare; suprafața expusă de corpul atletului; coeficientul de formă (coeficientul aerodinamic);viteza vântului. b) rezistența opusă de materialele sportive acest aspect este valabil în situația în care, în cazul unei mișcări atletice, un corp (corpul omenesc) suportă și greutatea altui corp (ex. a mingiei de oină, greutății, discului, etc.); în acest caz este necesară depunerea unui
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ciclică a alergării este pasul alergător care, poate fi descris și analizat în două forme: pasul alergător simplu și pasul alergător dublu. Pasul alergător simplu reprezintă totalitatea acțiunilor și pozițiilor determinate de acestea, cuprinse între două sprijine succesive, pe picioare opuse. Un pas alergător simplu cuprinde: un sprijin unilateral (pe un picior), urmat de autoproiectarea corpului în aer (zbor) și de aterizare pe celălalt picior. Pasul alergător simplu este constituit din două perioade: de sprijin și de zbor. Pasul alergător dublu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acțiunilor și pozițiilor intermediare cuprinse între două atitudini ale aceluiași picior (sprijin); el reprezintă doi pași alergători simpli succesivi. Ciclul pasului alergător dublu este unitatea funcțională a alergării, întrucât cele două picioare efectuează mișcări simetrice, identice,dar alternate la timpi opuși. În analiza pasului alergător dublu, mișcările fiind identice pe fiecare picior, dar la timpi opuși, nu se mai fac referiri la faza de zbor (aceasta fiind presupusă). Ciclul pasului alergător dublu este constituit dintr o perioadă de sprijin și o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pași alergători simpli succesivi. Ciclul pasului alergător dublu este unitatea funcțională a alergării, întrucât cele două picioare efectuează mișcări simetrice, identice,dar alternate la timpi opuși. În analiza pasului alergător dublu, mișcările fiind identice pe fiecare picior, dar la timpi opuși, nu se mai fac referiri la faza de zbor (aceasta fiind presupusă). Ciclul pasului alergător dublu este constituit dintr o perioadă de sprijin și o perioadă de pendulare. Perioada de sprijin a pasului alergător cuprinde momentele când corpul alergătorului este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
G. G , egală și de sens contrar cu F, notată R și care este rezultantă a: forței de reacție normală (Rn) perpendiculară pe sol, orientată de jos în sus; forța de reacție tangențială (Rt) - paralelă cu solul și de sens opus alergării. Având în vedere că rezultanta (R) a reacției reazemului este oblică, îndreptată în sus și înapoi, rezultă că aceasta are o acțiune negativă asupra vitezei de alergare, producând o frânare. Frânarea este cu atât mai mare cu cât contactul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
C.G.G și este determinată, în principal, de viteza de alergare. În această situație forța oblică (F) care acționează asupra solului se descompune în: o forță normală perpendiculară pe sol (Fn); o forță tangențială paralelă cu solul și de sens opus alergării (Ft); Conform principiilor mecanicii, reacția reazemului (R), corespunzătoare forței (F), va fi egală și de sens contrar acesteia, aplicată asupra C.G.G.; ea se compune dintr-o forță de reacție normală (Rn), perpendiculară pe sol și orientată de jos în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
reducerea (evolutivă) unghiului dintre cele două coapse, până la momentul verticalei. La terminarea fazei unghiul dintre coapse tinde spre zero, iar cel dintre coapsa și gamba piciorului oscilant devine un unghi ascuțit. Momentul verticalei în acest moment piciorul pendulant încrucișează piciorul opus, care este în sprijin. Caracteristica dominantă a momentului este amplitudinea flexiei gambei pe coapsă, care poate atinge uneori (la viteze mari) limita mișcării în articulația genunchiului. Faza de oscilație anterioară se realizează prin continuarea rotației din articulația șoldului, piciorul pendulant
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
laturi a bazinului corespunzător piciorului de sprijin, în contact cu solul. Amplitudinea oscilației transversale va atinge valoarea maximă la terminarea fazei de impulsie și devine nulă în momentul verticalei. Compensatoriu, oscilațiile bazinului sunt echilibrate prin oscilații corespunzătoare, dar de sens opus, ale umerilor din aceeași parte cu bazinul, antrenați fiind de mișcarea brațelor (încrucișată față de picioare) simultan cu o ușoară torsiune a trunchiului. Amplitudinea oscilațiilor transversale crește odată cu vigoarea mișcărilor efectuate de picioare, implicit cu viteza de alergare. Aceste oscilații au
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
articulația genunchiului: piciorul din față unghi de 90 - 1000; piciorul din spate unghi de 100 - 1400 ; * între coapsa piciorului din față și trunchi unghi de 55-600. Tensiunea mușchilor piciorului din față (care este foarte mare) și contracția rezistentă a acestora (opusă greutății corpului) favorizează contracția lor motoare, ulterioară. Din punct de vedere tehnic, această poziție a startului de jos determină trecerea C.G.G. înaintea punctelor de sprijin pe sol favorizând următoarea fază a startului. Pentru realizarea unui start corect și eficient este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
corpului și mișcările efectuate în timpul zborului poartă numele de rotații compensatorii. În această categorie intră și tragerea laterală, dezaxată a piciorului de remorcă, care este compensată de mișcarea de înclinare laterală a trunchiului spre piciorul de bătaie și ridicarea brațului opus. Coborârea piciorului de atac dincolo de gard împreună cu C G.G, începe odată cu acțiunea de tragere a piciorului de bătaie; aceasta se execută activ, rapid și precis. Coborârea piciorului de atac se face în contul ridicării piciorului de bătaie, dar și al
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]