13,331 matches
-
variațiuni de culori, îți dă impresia unor Gobelinuri de cel mai rafinat gust artistic"171. Studiind la München între 1894 și 1899, în perioada de maximă efervescență secesionistă, Ștefan Popescu se lasă influențat de simbolismul german, fapt decelabil și în panoul decorativ intitulat Muzica, proiectat pentru casa Tache Ionescu. Artistul realizează o pictură de atmosferă, de o rezonanță arcadică, imprimând personajelor, un tânăr care cântă ascultat de o femeie îngenunchiată într-un decor de grădină sălbatică, un aer de visare și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
evidență "interesul firesc pentru un gen ce era mult cultivat în acel deceniu al "stilului 1900""174. Aceste preocupări care se fac remarcate cu ocazia primei expoziții a pictorului, în decembrie 1900, expoziție la care figurau și două proiecte de panouri decorative ale căror titluri reclamă o sensibilitate simbolistă, Oră de dragoste și Seară de vară, nu au un caracter accidental, motivat de o modă, pictorul rămânând interesat de arta decorativă pe tot parcursul vieții sale. Decorația de mari dimensiuni executată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ministerului, la solicitarea lui Delavrancea, pe atunci ministru al Lucrărilor Publice, și distrusă în război în 1944, atât cât ni s-a păstrat într-o schiță pregătitoare, tabloul Peisaj de munte, nu relevă un caracter simbolist. Tot pierdut este și panoul decorativ realizat pentru casa inginerului P. Stăuceanu. Un alt panou decorativ, Întoarcere de la câmp (aflat la Muzeul Național de Artă al României), relevă un caracter idilic, nu lipsit de o poezie a verii. Mai aproape de "stilul 1900" sunt cele două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Publice, și distrusă în război în 1944, atât cât ni s-a păstrat într-o schiță pregătitoare, tabloul Peisaj de munte, nu relevă un caracter simbolist. Tot pierdut este și panoul decorativ realizat pentru casa inginerului P. Stăuceanu. Un alt panou decorativ, Întoarcere de la câmp (aflat la Muzeul Național de Artă al României), relevă un caracter idilic, nu lipsit de o poezie a verii. Mai aproape de "stilul 1900" sunt cele două panouri decorative realizate pentru Palatul Republicii, în 1938, "naturi moarte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorativ realizat pentru casa inginerului P. Stăuceanu. Un alt panou decorativ, Întoarcere de la câmp (aflat la Muzeul Național de Artă al României), relevă un caracter idilic, nu lipsit de o poezie a verii. Mai aproape de "stilul 1900" sunt cele două panouri decorative realizate pentru Palatul Republicii, în 1938, "naturi moarte cu flori și cărți pe un fundal marin"175, ecou recuperabil, crede Sanda Agalidi, dintr-o pânză cu flori și fluturi datată tot 1938, aflată în depozitul Muzeului Național de Artă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În ciuda interpretării personale pe care pictorul o dă motivelor renascentiste, exuberanța rococoului nu este stinsă, fiind topită într-un elan senzual specific Jugendstilului pe care culorile vii îl accentuează. Însă acolo unde rezonează o sensibilitate simbolistă sunt schițele celor opt panouri decorative pictate în ulei pe carton și expuse cu ocazia expoziției din 31 mai 1925. Tematica este concepută ca un ciclu al anotimpurilor, și, în ciuda dispunerii lor non-narative, Sanda Agalidi remarcă în indicațiile scrise pe marginea lucrărilor "un program al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
non-narative, Sanda Agalidi remarcă în indicațiile scrise pe marginea lucrărilor "un program al întregului ciclu decorativ, în care apar noțiuni abstracte precum viață, vis, plăcere, poezie, glorie"177. Seria de teme de ecou hedonist-poetic evocă o perspectivă simbolistă asupra concepției panourilor decorative, pe care, în opinia criticului, pictorul a derealizat-o. Însă poezia și visarea nu sunt eliminate din aceste schițe care respiră o emoție decantabilă în culoare și mișcare și mai ales într-o încețoșare a imaginii. În cazul celor două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistice, a reflecției melancolice, generând un rapel către propria interioritate. Muzicalitatea invocată simbolic reprezintă liantul simbolist al unui larg spectru al unor états d'âme difuze care se reflectă la Petrașcu în pierderea conturilor și încețoșarea imaginilor. În schița de panou intitulată Iarna, nota simbolistă transpare din sugestia onirică pe care o creează ambianța nocturnă în care se află inserat nudul unei femei care doarme. Alese "drept simboluri ale acestui anotimp"178, noaptea și somnul contopite senzual creează atmosfera imersiunii onirice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în pictură și a lui Puvis de Chavannes, decedați doar cu un an înainte de sosirea ei la Paris. Întoarsă în România, în 1906, i se propune să facă parte din "Tinerimea artistică" la expozițiile căreia va expune în mod regulat. Panourile sale decorative fac impresie, fiind socotite drept avangardă. Cecilia Cuțescu-Storck decorează pereții culoarului care duce la Sala de Consiliu a palatului Băncii Marmorosch-Blank, realizează tripticul Industria, Agriculutura, Comerțul și execută o serie de panouri murale pentru casa Stăuceanu, printre care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
căreia va expune în mod regulat. Panourile sale decorative fac impresie, fiind socotite drept avangardă. Cecilia Cuțescu-Storck decorează pereții culoarului care duce la Sala de Consiliu a palatului Băncii Marmorosch-Blank, realizează tripticul Industria, Agriculutura, Comerțul și execută o serie de panouri murale pentru casa Stăuceanu, printre care și cel intitulat Secret (1922). Cecilia Cuțescu-Storck este cea care deschide gustul pentru panoul decorativ, arta decorativă nu avea școala ei în România. Artista semnează un memoriu în acest sens, susținând dezvoltarea acestei ramuri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care duce la Sala de Consiliu a palatului Băncii Marmorosch-Blank, realizează tripticul Industria, Agriculutura, Comerțul și execută o serie de panouri murale pentru casa Stăuceanu, printre care și cel intitulat Secret (1922). Cecilia Cuțescu-Storck este cea care deschide gustul pentru panoul decorativ, arta decorativă nu avea școala ei în România. Artista semnează un memoriu în acest sens, susținând dezvoltarea acestei ramuri și a unei școli și se vede alături de Brâncuși în avangarda artei românești, inițiatoare a unui sector artistic nou. Mina
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
faza sa simbolistă purtând amprenta indelebilă a profesoarei de la Școala de Belle Arte, Cecilia Cuțescu-Storck. Simbolismul gauguinizant al Ceciliei Cuțescu-Storck cu influențe prerafaelite mai ales din direcția unui Burne-Jones devine manierism, un simbolism mimetic la tânăra sa elevă, care pictează panouri decorative a căror similitudine cu cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck este izbitoare. Cu lecția bine învățată, Mina Byk proiectează nuduri într-un peisaj exotic, care se face ecoul celui tahitian din tablourile lui Gauguin. E ceva de exuberanță horticolă, de junglă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
E ceva de exuberanță horticolă, de junglă tropicală, de seve care alimentează florile mari, cărnoase. Pe acest fundal, nudurile par să împrumute ceva din această exuberanță, feminitatea este explorată într-o dimensiune arhetipală. Senzualitatea nu are nimic artificial, construit, însă panourile evocă scenarii inițiatice ale unor surorități emblematice, precum cel intitulat Cochetărie, care este reprodus în Adevărul literar și artistic 180 din octombrie 1922. Reproducerea panoului este reluată în câteva numere consecutiv, în diferite formate, ca element decorativ. Din păcate, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exuberanță, feminitatea este explorată într-o dimensiune arhetipală. Senzualitatea nu are nimic artificial, construit, însă panourile evocă scenarii inițiatice ale unor surorități emblematice, precum cel intitulat Cochetărie, care este reprodus în Adevărul literar și artistic 180 din octombrie 1922. Reproducerea panoului este reluată în câteva numere consecutiv, în diferite formate, ca element decorativ. Din păcate, în ceea ce o privește pe Mina Byk Wepper, nu avem la dispoziție decât aceste reproduceri, de o calitate mediocră. Marian Constantin atrage atenția asupra a trei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este reluată în câteva numere consecutiv, în diferite formate, ca element decorativ. Din păcate, în ceea ce o privește pe Mina Byk Wepper, nu avem la dispoziție decât aceste reproduceri, de o calitate mediocră. Marian Constantin atrage atenția asupra a trei panouri decorative ale pictoriței, dintre care unul singur este datat cu anul (1)918, panouri purtând amprenta unei sensibilități simboliste. În concepția acestor panouri este decelabilă influența Ceciliei Cuțescu-Storck, mai ales în direcția simbolismului gauguinizant pe care-l practică artista, manieră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în ceea ce o privește pe Mina Byk Wepper, nu avem la dispoziție decât aceste reproduceri, de o calitate mediocră. Marian Constantin atrage atenția asupra a trei panouri decorative ale pictoriței, dintre care unul singur este datat cu anul (1)918, panouri purtând amprenta unei sensibilități simboliste. În concepția acestor panouri este decelabilă influența Ceciliei Cuțescu-Storck, mai ales în direcția simbolismului gauguinizant pe care-l practică artista, manieră informată de o sensibilitate Art Nouveau. Mina Bick Wepper îi fusese elevă Ceciliei Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
avem la dispoziție decât aceste reproduceri, de o calitate mediocră. Marian Constantin atrage atenția asupra a trei panouri decorative ale pictoriței, dintre care unul singur este datat cu anul (1)918, panouri purtând amprenta unei sensibilități simboliste. În concepția acestor panouri este decelabilă influența Ceciliei Cuțescu-Storck, mai ales în direcția simbolismului gauguinizant pe care-l practică artista, manieră informată de o sensibilitate Art Nouveau. Mina Bick Wepper îi fusese elevă Ceciliei Cuțescu-Storck la Școala de Belle Arte din București și își
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gauguinizant pe care-l practică artista, manieră informată de o sensibilitate Art Nouveau. Mina Bick Wepper îi fusese elevă Ceciliei Cuțescu-Storck la Școala de Belle Arte din București și își completase studiile la München și la Dresda. Toate cele trei panouri pun accentul pe o feminitate care participă la oficierea unor misterii sau care circumscriu o arie simbolică la care ia parte fiecare element al tabloului. Gesticulația simbolistă se precizează în raport cu spațiul și accesoriile, elementul decorativ participă la revendicarea unui sens
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
feminitate care participă la oficierea unor misterii sau care circumscriu o arie simbolică la care ia parte fiecare element al tabloului. Gesticulația simbolistă se precizează în raport cu spațiul și accesoriile, elementul decorativ participă la revendicarea unui sens superior. Privitor la primul panou, înfățișând o tânără femeie înconjurată de flori într-un peisaj silvan, într-o atitudine de extaz, Marian Constantin relevă factura poetică, onirică, imaginară a acestui peisaj, care consună cu transa extatică a personajului seminud. Ideea de sugestie, de sentiment poetic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vine și pe această filieră a dizolvării reperelor, dar și din invitația spre visare pe care expresia de transă a femeii o invocă. Pe lângă configurarea unei "terre idéale", a unui "paysage imaginaire", sugerată de diversitatea horticolă, ca și în primul panou, fapt remarcat cu acribie de Marian Constantin, cel de-al doilea panou marchează prezența sensibilității simboliste și prin gesticulația personajelor și mizanscena ceremonială care sugerează un decupaj dintr-un performativ ritualic, la care participă două personaje. Montajul simbolist rezidă și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spre visare pe care expresia de transă a femeii o invocă. Pe lângă configurarea unei "terre idéale", a unui "paysage imaginaire", sugerată de diversitatea horticolă, ca și în primul panou, fapt remarcat cu acribie de Marian Constantin, cel de-al doilea panou marchează prezența sensibilității simboliste și prin gesticulația personajelor și mizanscena ceremonială care sugerează un decupaj dintr-un performativ ritualic, la care participă două personaje. Montajul simbolist rezidă și din înghețarea acțiunii în vederea emblematizării ei, caracterul postural paradigmatic fiind și mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
personajelor și mizanscena ceremonială care sugerează un decupaj dintr-un performativ ritualic, la care participă două personaje. Montajul simbolist rezidă și din înghețarea acțiunii în vederea emblematizării ei, caracterul postural paradigmatic fiind și mai bine scos în evidență cu al treilea panou. Trei personaje reunite la marginea unui pârâu reclamă ca numitor comun în diferite grade de expresivitate, o atitudine contemplativă, care are în vedere, așa cum sugerează Marian Popescu, trei vârste ale umanității: tinerețea, maturitatea și senectutea. Influența Art Nouveau-ului se remarcă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cal străpungând balaurul închide aproape un medalion, reptila cuprinzând în acolada corpului ei pe Sfânt cu cal cu tot. Sfântul seamănă cu un cavaler cruciat, inclusiv după crucea pe care o poartă pe scut. O bună parte din picturile și panourile decorative ale lui Kimon Loghi evocă feerii bizantine. Pictura lui Loghi, Portret de fată, (ulei pe pânză, 0,659 x 0,535 cm, semnat în partea dreaptă sus cu ocru: Kimon/Loghi, nedatat, pe verso cu tuș negru: 4396), ne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictor prezent la această expoziție. Din cele 37 de pânze este reprodusă doar cea cu titlul, Din basmele române: Cele 12 fete de împărat. Tot la această expoziție se află expuse și tablourile Post mortem laureatus, A fost odată, un panou decorativ achiziționat de D. Burileanu, și de asemenea, Din lumea basmelor. Este clar că interesul criticului și a criticii în general se orientează către aceste panouri decorative de mari dimensiuni: "Panoul decorativ ocupă peretele din fund al "sălii de onoare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
această expoziție se află expuse și tablourile Post mortem laureatus, A fost odată, un panou decorativ achiziționat de D. Burileanu, și de asemenea, Din lumea basmelor. Este clar că interesul criticului și a criticii în general se orientează către aceste panouri decorative de mari dimensiuni: "Panoul decorativ ocupă peretele din fund al "sălii de onoare", și are o neobicinuit de mare putere de evocare"214. Printre expozanți se mai află Dem. Hârlescu, St. Luchian, D.N. Mantu, D. Palady, D. Sanielevici, Jean
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]