13,057 matches
-
acelei zone, aflată la altitudini amețitoare, a creației autentice. Alexa Visarion și mai apoi, "Maestrul" cum obișnuiam să mă adresez când devenisem mai apropiați, ne-a ghidat eforturile spre o analiză amănunțită a mitului în general, a legendelor românești în particular, a contextului istoric, spre o cunoaștere cât mai profundă a stilurilor practicate în arhitectura populară sau religioasă din România. Construcția conceptului artistic trebuia să se bazeze pe o documentare exhaustivă, pe cât mai multe referințe literare, dar mai ales, vizuale. Realizam
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
activități de timp liber enumerau tot felul de concursuri și nici o activitate de stimulare a colaborării, a solidarității între copii. Marea eterogenitate a răspunsurilor demonstrează nevoia unei strategii comune, de nivel național, în abordarea cazurilor de violență împotriva copiilor, în particular, în școli. Datele prezentate de media sunt alarmante. Astfel, în 5 iunie 2007, TVR 1 anunța că 60% dintre copiii de vârsta școlară din România sunt agresați fizic și verbal atât acasă, cât și în școală. în aceeași emisiune se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sfidător de accelerată, comparativ cu a conștientului (adică 20 de milioane de stimuli pe secundă, față de doar 40 stimuli pe secundă), se poate deduce cu ușurință eficacitatea tuturor tehnicilor sugestive în tratamentul bolilor, în general, și a celor grave, în particular. Spre ilustrare vom menționa Trainingul autogen, Controlul Mental Silva, Sofroterapia, metoda Simonton (derivată din Controlul Mental Silva și care este utilizată, cu un real succes, în tratamentul cancerului). Fortificarea energiilor psihice ale pacientului poate apela și la alte strategii, precum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Alteori, era acuzată de activism politic și de implicare prea mare În stabilirea priorităților politice (Christiansen, 1996). Dezbaterile de la Maastricht s-au centrat pe rolul excesiv În formularea politicilor pe care Îl deține Comunitatea Europeană În general și Comisia În particular. Comunitatea Europeană a fost comparată cu un stat ce suprareglementează viața economică și socială a statelor membre (Richardson, f.a.). Rolul Parlamentului În elaborarea de politici s-a Întărit odată cu Tratatul de la Maastricht, În special În ceea ce privește protecția mediului, interesele consumatorilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
al codificării, se apreciază că, "În esență, codificarea procedurii administrative constituie un real efort de codificare a "dreptului administrativ", în sine, respectiv a principiilor fundamentale ale dreptului administrativ, aflate la baza orientării conduitei autorităților administrației publice în raporturile lor cu particularii și garantând drepturile acestora în fața administrației". O astfel de apreciere o considerăm întru totul corespunzătoare conceperii codificării, ca factor de securitate juridică, esențială pentru configurarea raporturilor între stat și cetățeni, în concordanță cu exigențele statului de drept. Controlul constituționalității activității
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în masă, pentru a permite pluralismul cultural. Prevederi mai detaliate vizează folosirea limbii materne de către persoanele care fac parte din minorități, în primul rând într-o formulare globală privind dreptul de a folosi liber și fără ingerințe limba minoritară, în particular si în public, oral și în scris, dar și în domenii mai precise, astfel: statele se vor strădui să asigure condiții care să facă posibilă folosirea limbii minoritare în relațiile cu autoritățile administrative, în zonele locuite de persoane care fac
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
in bringing to the attention of the roundtable, under the Agenda item Political and Security Dimension of the Black Sea Region, several topical problems pertaining to the important matter of security and stability in the zone. It gives me a particular pleasure to congratulate the organizers of this outstanding scientific event for the inclusion on the Agenda of this item which I consider to be in perfect agreement with the provisions of paragraph 4 of the BSEC Istanbul Decennial Summit Declaration
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
global security", convened in Bucharest between 8 and 9 June 2007 by Ministry of Foreign Affairs of Romania, Royal Ministry of Foreign Affairs of Norway and EURISC Foundation Romania. To my knowledge, it is for the first time when this particular danger for our region was analyzed in such a framework. To begin with, an important positive fact needs to be underlined, namely that all BSEC member states are parties to the three more significant treaties, establishing the international regimes for
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
by specialists and politicians alike, a matter of greatest importance for the BSEC region concerns the energy security. By its dimension, it is, obviously, a question of global concern. For a number of well known reasons, this issue is of particular interest for our area as such, but equally for Europe as a whole. Without having the same meaning for various countries, energy security involves essentially: a) the security of supply; b) the security of demand; c) the security of transit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
state in the area, contributing to the consolidation of security and stability in the entire zone. This can become, indeed, a special chapter of cooperative security strategy in the Black Sea Region. 6. For a politically engaging document Given the particular importance of the problem of security and stability in the Black Sea Region, it is necessary to pay due attention to the nature of the document to be adopted. Ideally, a legally binding instrument will be preferable. But realistically thinking
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
înseamn] a o asocia cu shi, dac] exist] concordant] logic] între ele și a o asocia cu fei în cazul contrar. Aceast] capacitate de a distinge lucrurile potrivit criteriilor limbii genereaz] tendința de abordare a fiec]rui discriminant în manier] particular]. Totuși, Mo Tzi ridic] o serie de ipoteze filosofice cu privire la conținutul lingvistic explicit al actului orientativ, afirmând c] este necesar] argumentarea conținutului tradițional. De ce ar trebui s] consider]m tradițiile și obiceiurile specifice ca fiind simbolul moralei (i)? De ce s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
set detaliat de instrucțiuni pentru aplicarea lor. Nu exist] un algoritm moral de genul celui propus de c]tre utilitariști și valabil în condițiile în care am dispune de suficiente informații privind toate opțiunile posibile. Kant subliniaz] faptul c] aplicarea particular] a principiilor implic] deliberare. El susține și c] principiile sunt și trebuie s] fie abstracte: ele sunt constrângeri (și nu algoritmi) care pot doar ghida (nu și determină) decizia. A duce o viat] moral] înseamn] a g]și acele c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
personale, fericirea, prosperitatea sau valorile lor cele mai de preț - fie din cauz] c] sunt indiferenți fâț] de ceilalți, fie pentru c] interesele lor primeaz] asupra intereselor celorlalți atunci când cele dou] p]rți sunt în litigiu. Încadrarea în aceast] tipologie particular] a „egoistului” nu necesit] aplicarea conștient] a principiului de mai sus în orice acțiune întreprins]; este suficient un comportament voluntar care s] urm]reasc] patternul menționat mai sus. Totuși, dovezile empirice existente par s] infirme pan] și acest egoism psihologic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cei care promoveaz] argumentul compens]rii daunelor din trecut prin intermediul tratamentului preferențial susțin c] inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse sunt extrem de nedrepte, iar cei care au fost afectați de aceste inc]lc]ri merit] o compensare. În particular, ei argumenteaz] în favoarea faptului c] tratamentul preferențial este justificat pin prisma unui mijloc convenabil de compensare a celor care au fost sistematic lipsiți de egalitate de șanse din cauza unor caracteristici vizibile, precum culoarea pielii sau sexul. Cei care promoveaz] argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
caracterizat] de rate alarmante și nemaiîntâlnite de șomaj, dependent] social], graviditate adolescentin], copii în afara c]sniciilor, familii conduse de femei, consum de droguri și criminalitate violent]. Dar majoritatea persoanelor de culoare neagr] nu fac parte din clasa de subzistent]. În particular, multi, dac] nu majoritatea, dintre negrii care beneficiaz] de tratament preferențial își au originea în clasa de mijloc. Pentru a fi acceptat în mod preferențial la Drept sau la Medicin], un negru sau o femeie trebuie că în prealabil s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prezic în mod infailibil succesul și eșecul pe durata studiilor universitare. Implicațiile acestei discuții se refer] la faptul c] ceea conteaz] drept calificare pentru o poziție este determinat în ultim] m]sur] de principiul consider]rii egale a interesului. În particular, calific]rile pentru o anumit] poziție reprezint] calit]țile și abilit]țile de care o persoan] are nevoie pentru a îndeplini adecvat funcțiile care deriv] din ocuparea poziției respective și, astfel, s] permit] societ]ții s] acorde greutate egal] interesului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste poziții. Ceea ce se neag] este faptul c] tratamentul preferențial încalc] cu necesitate aceste drepturi ale b]rbaților albi. Deși tratamentul preferențial nu trebuie s] încalce drepturile cuiva, argumentul orientat c]tre viitor este vulnerabil altor tipuri de obiecții. În particular, lucrul acesta depinde de observațiile factuale ale consecințelor tratamentului preferențial. Scepticii nu sunt de acord cu aceste observații. Ei afirm], de exemplu, c] tratamentul preferențial puternic încurajeaz] credință c] femeile și negrii nu pot concura împotriva b]rbaților albi f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a afacerilor moderne r]mane totuși firma, iar întreb]rile centrale ale eticii afacerilor privesc, f]r] urm] de îndoial], pe directorii și anagajații acelor mii de companii care conduc viața comercial] a lumii. Aceste întreb]ri se refer] în particular la rolul corporației în societate și la rolul individului în cadrul corporației. Deloc surprinz]tor, cele mai multe dintre subiectele de dezbatere se g]sesc la intersecția celor trei niveluri de analiz] ale discursului etic; de exemplu, problema responsabilit]ții sociale a corporației
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] încalce importante standarde morale care prevaleaz] în afara politicii. Sunt multe aspecte ambigue privind ideea c] politică este o excepție de la ordinea moral], precum faptul c] m]rturiile istorice ofer] motive suficiente pentru a dori o cercetare minuțioas] moral] în particular care s] fie în leg]tur] direct] cu activit]țile politicienilor. Nici scriitorii din acest domeniu nu clarific] întotdeauna ceea ce vor s] spun] prin moral], politic] sau „mâini murdare”. Cred c] Machiavelli poate fi cel mai bine înțeles că insistând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sistem de taxare că reprezentare a cumul]rii unui num]r mare de acte individuale care satisfac cerințele de moral] „privat]” ar putea fi la fel de adev]rât, dar din motive care nu au nimic de-a face cu morală în particular. Altfel spus, nici un sistem instituțional nu poate fi analizat prin referirea la o sum] de acte individuale de orice fel. S] acord]m mai mult] atenție afirmației lui Nagel referitoare la faptul c] morală politic] pune accentul îndeosebi pe imparțialitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] Sidgwick pare destul de mulțumit s] presupun] c] avem una). Dar Ross nu afirm] acest lucru. Cunoașterea de c]tre noi a principiilor nu este direct], ci indirect]; ajungem la ea prin ceea ce cunoaștem mai bine, si anume, natura cazului particular din fața noastr]. Am spus deja c] intuiționiștii susțineau dou] concepții generale controversate. Prima este aceea c] exist] adev]ruri morale care pot fi cunoscute și ce-a de-a doua reprezint] o explicație pentru modul în care ajungem s] le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care exist] independent de r]spunsul sau faptul omului de a-l remarcă și în acest sens faptele fizice sunt obiective, iar faptele morale nu. A doua concepție consider] obiectiv acel ceva care exist] independent de orice r]spuns uman particular. Aceasta este o concepție mai extins] a obiectivului. În acest sens, culorile sunt obiective, întrucat pentru că un m]r s] fie roșu nu este nevoie ca cineva s] se uite efectiv la el. Culoarea roșie a unui m]r poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care se g]sesc aproximativ în aceeași relație cu imperativele că și modul indicativ cu celelalte moduri (Hâre, 1981, p. 23). Aceste cuvinte nu sunt specifice discursului moral, așa c] ar putea fi necesare reguli suplimentare pentru discursul moral în particular. Dar acest fapt r]mane deschis pentru moment (vezi Hâre, 1981, pp. 52 și urm.). În orice caz, e necesar] o deosebire pentru a face distinția între regulile comune tuturor prescripțiilor care guverneaz] atât imperativele, cât și afirmațiile de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orice moment sau st]rile în momente diferite se vor num]ra și gândurile omenești, decizii, acțiuni și altele asemenea lor. Ceea ce cred mulți oameni este c], dac] determinismul este adev]rât, aceasta ameninț] tocmai asemenea activit]ți umane. În particular, pentru mulți pare c] dac] deciziile și acțiunile noastre ar fi determinate ele nu ar mai avea nici un efect practic asupra lumii și ar reprezenta simple epifenomene. Ba mai r]u, lipsa libert]ții noastre ar semnala faptul c] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nihilism Merit] s] ne reamintim c], desi problemă dac] oamenii acționeaz] liber sau responsabil nu poate fi desprins] de tipurile de întreb]ri metafizice pe care le-am analizat, ceea ce motiveaz] aceste întreb]ri este preocuparea noastr] pentru etic]. În particular, în m]sura în care putem considera pe cineva un agent liber, responsabil al unei acțiuni, putem evalua din punct de vedere moral atât acțiunea, cât și agentul. Dac] Jacinta a fost responsabil] moral pentru acțiunile ei de a conduce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]