12,874 matches
-
Liviu Mihaiu: Nu dinozauri ca vârstă biologică mă refer, ci ca activitate de dinainte de ’89. Dar mă rog, probabil că... Poate oamenii se pricep la spațiile arabe, cum bine ați spus, pentru că se știe că foarte mulți dintre securiști se pricepeau foarte bine la spațiile arabe, ba chiar ne-au și ajutat, din câte am înțeles, la recuperarea ziariștilor din acea nefericită răpire din Serai. Mihai-Răzvan Ungureanu: Dar trebuie să admiteți că există o doză bună de profesionalism între angajații serviciilor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și clar, absența României, până la urmă, s-ar observa ea din spațiul european? Care ar fi pierderea? Ce s-ar întâmpla dacă din Europa ar fi extrasă România? Care ar fi acel weakness, ca să zic în limba engleză, să mă priceapă și invitații mei. Ce ar pierde Europa? Brâncuși? Dar în rest, care sunt celelalte valori pe care noi le-am adus și le-am produs și care sunt ale noastre? Ce emitem noi în acest spațiu? Cineva care este acum
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Cum susțineți ca ministru de Externe această orientare de politică externă? Mihai-Răzvan Ungureanu: În primul rând vă spun că nu este o orientare în sensul singularității ei, singura orientare a politicii externe românești. Bogdan Chirieac: Domnule ministru, eu nu mă pricep, dar se mai pricep telespectatorii. Deci, din nefericire, politica externă a unor state importante din Uniunea Europeană nu se suprapune, ba chiar deloc, cu politica externă americană. Mihai-Răzvan Ungureanu: Despre ce îmi vorbiți mie aici? Îmi vorbiți despre ce se întâmplă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de Externe această orientare de politică externă? Mihai-Răzvan Ungureanu: În primul rând vă spun că nu este o orientare în sensul singularității ei, singura orientare a politicii externe românești. Bogdan Chirieac: Domnule ministru, eu nu mă pricep, dar se mai pricep telespectatorii. Deci, din nefericire, politica externă a unor state importante din Uniunea Europeană nu se suprapune, ba chiar deloc, cu politica externă americană. Mihai-Răzvan Ungureanu: Despre ce îmi vorbiți mie aici? Îmi vorbiți despre ce se întâmplă între politicile externe ale
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
medie, atât în regiune, cât și ca exercițiu la scară globală, OSCE, unde avem o voce ascultată și unde participăm la procesul general de reformă al acestei organizații. Nu mai spun de cooperările regionale, în paranteză fie zis, mă mai pricep și eu la chestiunea asta, cumva din cauza ultimilor ani petrecuți la Viena, iar în materie bilaterală, nu facem nici departajări, nici clasamente. Paul Grigoriu: Am înțeles. România mai are probleme de securitate națională, iar aici trebuie să stăm cu ochii
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Dumitru Hurubă Un dispozitiv secret declanșează în noi, uneori greu explicabil, o stare de liniște, chiar de bună dispoziție. Stai la televizor, privești vreo emisiune insipidă anunțată cu optimism și veselie zile în șir, din care nu pricepi mare lucru, și te trezești din senin că simți nevoia să fii iertător cu toată lumea, să-ți îmbrățișezi cu efuziune colegul care te-a săpat ani de zile pentru ca funcția ta să fie ocupată de stră-stră-strănepoată-sa din provincie - o frumusețe
Voie bună și alegeri în P.S.D. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12525_a_13850]
-
haiduc. Altui coleg, Valentin Stroescu, mare pokerist, îi scrisesem pe tabla, cu el alături, arătând încruntat versurile: E moș Tarzan zis. - are un ful/ intrat deodată servit gras cu porecle/ în viață merge sigur cu-o chintă hazardată/ Persată, se pricepe la toate, pușlamaua/ întotdeauna-n mână doar doi șeptari el are/ Și regulat cu dânșii îți trage cacealmaua... Sau N. Stănicel, ale cărui performanțe bărbătești, cu care se lăuda, făcuseră să-i zicem torpilorul, era fixat pe tablă în catrenul
12 septembrie 1942 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12538_a_13863]
-
facă măcar după ce au obținut un premiu ori au fost nominalizate la unul? Dv., care citiți România literară, ați putea enumera, de pildă, zece titluri de cărți premiate în ultimii ani de Uniunea Scriitorilor? Nu, scriitorul nu trebuie să se priceapă la marketing, mailing, promovare directă, public-țintă și alte asemenea. Nu, scriitorul nu trebuie să-și consume timpul curtînd pe unul și pe altul. Nu, scriitorul nu trebuie să facă bilanțuri contabile, cel puțin nu pe opera lui. Dacă se întîmplă
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
la Străulești unde au scriitorii loc. Vorbise și cu Paleologu care avea și el probleme chiar dacă era mai mic decât el, dar care nu-i înțelegea dorința, și-mi spunea: El nu știe ce-i în sufletul meu, dar dumneata pricepi că ești maramureșan, iubești Rohia și știi că eu doresc să fiu înmormântat acolo. Mi-a dat niște numere de telefon și niște nume. Dacă murea aici, trebuia să iau legătura cu verișoara lui care îmi dădea banii necesari pentru
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
existențial al copiilor și, deopotrivă, al lui Verne." - Domnule Chivu, închideți ochii și amintiți-vă cum vă jucați ore în șir în podul casei bunicilor de la Horezu, cu toate obiectele acelea vechi, inutile și prăfuite, dar atât misterioase! - Asta pot pricepe, dar de ce n-am mai putut citi apoi, fără un oarecare disconfort, aventurile micuților orfani desculți aruncați de cruzimile vieții în lume? - Când domnul Frabetti a trecut pe aici, vă mai aduceți aminte ce a văzut în Cercul al Șaptelea
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
Ceaunu Mare l-a descris drept "un fiu al satului"! Dar aceiași români grijulii cu străinii vor pune mătura în cui și fărășaul după ușă până la eventuala viitoare vizită a cine știe cărui personaj important. Aici e fisura pe care n-o pricep: atâtea exemple arată că înțelegem ce e normalitatea, și tot atâtea contra-exemple ne arată că nu ne pasă de ea. Probabil că nu e posibil să asfaltăm peste noapte toate drumurile țării. Dar de măturat le putem mătura. După cum nu
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]
-
nu știe că nu poți ieși în lume de gât cu Dan Negru-Darwin și nici nu poți descinde în celulele insalubre din blocurile românești direct din rulota zugrăvită cu semnele lui Cupidon, peste care domnește Mircea Radu-Inimioară. În fine, atâta pricepe omul, nu e cazul să-i cerem mai mult. Dar putem să-i cerem să se abțină de la provocări grosolane, ca atunci când lansează diversiuni de genul referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană. Nu trebuie să fii filozof să-ți dai seama
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
preluat rolul lui Pampon (din De ce trag clopotele, Mitică?) care era gîndit pentru Toma Caragiu - dar noi doi nu mai eram puștii orgolioși și autoritari de altădată. Victor înțelesese perfect dimensiunea estetică, istorică și politică a rezistenței mele - iar eu pricepeam că un actor ca el se naște o dată la trei generații." Valeriu Moisescu: "Victor Rebengiuc e unul dintre puținii care și-au păstrat verticalitatea, constituind un reper al demnității și combativității pe care o invoca Flaubert, susținînd pe bună dreptate
Lăsata secului (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12609_a_13934]
-
și marxiștii cei iubitori de mase populare admiteau că intelectualii sînt o elită: o "pătură socială", nu o "clasă", adică. Uite cum ajungem mai marxiști decît Lenin și tovarășii săi! l "în Sănătate, ca și la fotbal, tot poporul se pricepe", afirmă ministrul sănătății într-un interviu acordat ACADEMIEI CAȚAVENCU. La ce poți să te aștepți de la un popor bolnav de fotbal! l Citiți, în același număr 30 al revistei, Dosarul de cadre al domnului Ștefan Celmare. Autor: dl. Cornel Ivanciuc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
uzul lui Ion Iliescu. Acesta era adeptul invitațiilor la Cotroceni, cu pertractări ale unui consens la care de fapt nu se ajungea niciodată. Băsescu n-are nici răbdare, nici încredere în finalitatea negocierilor de acest soi. În afară de asta, el a priceput din experiența lui Emil Constantinescu ce înseamnă să ai în spate o coaliție. Știind că e singur, fiindcă, la o adică, dragostea necondiționată de azi a PD-ului față de el ar deveni mai mofturoasă dacă i-ar scădea popularitatea, Băsescu
Băsescu, plantator și scenarist by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11334_a_12659]
-
aș fi sfeterisit nu-știu-ce piele de cameleon. Păi, ce, mă vezi, tu, pe mine apretându-mă la chestii de astea ? Că mă inervez într-o noapte și-i pun niște trotil sub talpa piramidei, de-i explodez toată carburanțeria... -Nu pricep... -A, nu știi ce e aia carburanțerie ? De fapt, nu știi, fin'că nu ești atent la explicațiile tv ale domnului Tăriceanu - asta e! Că, altfel, e simplu: este vorba despre un sistem guvernamental de scumpire a carburanților, pentru a
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
UDMR nu le-a venit să creadă în vedenia că locurile lor se află în spatele peremiștilor... Și ce n-ar mai fi văzut/auzit Haralampy ? -Pe Florin Condurățeanu spunând la o emisiune ,Taifasuri" de la Etno Tv: ,Eu nu mă prea pricep, da' am făcut o socoteală, așa, mai grosieră..."; -Pe domnul Traian Băsescu lăsându-se de fumat după mărirea accizelor...; -Un reportaj tv privind creșterea numărului de vulpi turbate. Nu se pomenește nimic despre vulpoi... În altă ordine de idei, personal
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
suveranului se înstăpînise o privire tîmpă. Surescitat, împăratul ceru să i se aducă pictura. Slujitorul i-o și aducea deja. Monarhul arătă cartea cu mîinile tremurînde. Călăul nu mai era un om tînăr și prin labirinturile curții se zvonise că pricepe limba morții, care iarna poate fi orbitoare ca neaua proaspăt cernută, iar primăvara împletește fraze verzi pe crengile copacilor, vara e aurie precum grîul, în timp ce toamna face ca, prin zumzăitul viespilor grase, perele să fie mai zemoase. Frecîndu-și ochii miopi
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
zăpadă. Era atît de frig, de parcă lumea ar fi fost pusă sub un glob de gheață. Cuvintele mînioase ale împărătesei erau mici clopote zăngănitoare, dar de-acum, strigătele nu mai erau cu totul lipsite de sens. încetul cu încetul, slugile pricepură că Vu }ien-tien le poruncea florilor pitite sub stratul de omăt să înflorească. A doua zi dimineață, de parcă bolta s-ar fi spart în două, o fierbințeală nepămînteană, ca răsuflarea lui Dumnezeu, pîrjoli tot ținutul. După ce-și consumă prînzul
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
fi pentru tine... Jenia își iese din fire. Lialka e de-o seamă cu Sașa. Are tot treisprezece ani, dar e fată. Se vede treaba că se numără altfel. Sașa are-n cap astronomie. Citește cărți din care Jenia nu pricepe o iotă, nu descurcă nici măcar titlul. Iar prostuța asta mică iubește și, culmea, a ales-o pe ea, Jenia, să-i încredințeze tainele inimii ei. Halal de așa taină: un bărbat de patruzeci de ani, la locul lui, se încurcă
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
verde. Al treilea an? Adică s-a încurcat cu o fetiță de zece ani? Și vorbește despre asta ca despre un fapt divers... În orice caz bărbații sunt niște ființe de pe altă planetă... - Ascultă, Arkadi, eu efectiv nu pot să pricep... Vorbești despre asta ca despre ceva banal? Așa ceva nu intră-n capul meu, cum să se culce un bărbat în toată firea cu o puștoaică de zece ani... El își holbă ochii: - Ce tot îndrugi tu acolo Jenia? Care puștoaică
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
vreme pe liberalul vecin de Alianță... Mai bine dă-l... Auzi: crezi că se rupe? - Cine? - Dumnezeule! Parcă a-i fi străbătut pe jos cei zece kilometri de Autostrada Soarelui construiți de noua putere în opt luni și nu mai pricepi nimic... Pricepi, neamule? 10 kilometri în 8 luni!... - Haralampy!, urlu la el. Trezește-te și du-te! Vezi că ți-e sete, ți-e somn, ți-e... Îți lipsește ceva... Nu știu ce, dar pleacă de-aici, că te-așteaptă familia, nevasta
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
liberalul vecin de Alianță... Mai bine dă-l... Auzi: crezi că se rupe? - Cine? - Dumnezeule! Parcă a-i fi străbătut pe jos cei zece kilometri de Autostrada Soarelui construiți de noua putere în opt luni și nu mai pricepi nimic... Pricepi, neamule? 10 kilometri în 8 luni!... - Haralampy!, urlu la el. Trezește-te și du-te! Vezi că ți-e sete, ți-e somn, ți-e... Îți lipsește ceva... Nu știu ce, dar pleacă de-aici, că te-așteaptă familia, nevasta, copilul, soacra
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
imperf. 3 sg. trăgeá, perf. s. 1 sg. trăséi, 1 pl. tráserăm; part. tras deșteptule tu să îți TRAGI un glonț în cap deșteptule"; altul îi răspunde didactic și răbdător: ,Văz că la conjugare îți lipsește persoana a 2-plural, probabil nu pricepi, încerc să-ți dau mură-n gură: când scrii trageți înseamnă Ťvoi tragețiť verb tranzitiv. Când scrii trage-ți înseamnă Ťtu trage-țiť - verb reflexiv"; treptat, vocile comediei se multipică: ,Te-ai chinuit în zadar cu Ana - Maria... nu vezi că
Dispute lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11388_a_12713]
-
dau mură-n gură: când scrii trageți înseamnă Ťvoi tragețiť verb tranzitiv. Când scrii trage-ți înseamnă Ťtu trage-țiť - verb reflexiv"; treptat, vocile comediei se multipică: ,Te-ai chinuit în zadar cu Ana - Maria... nu vezi că tot n-a priceput cum e cu ,trageți" și ,trage-ți"???.... las-o baltă.... de fapt, observ că la ea Ťliniuțať pare a fi pur decor..."; ,prenumele tău se poate scrie și cu liniuță.... dar Ťtrage-țiť (cum ar fi trebuit sa fi scris tu
Dispute lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11388_a_12713]