19,447 matches
-
spațiul sacru"200, între aceste zone, adică în "aglomeratul interval"201 dintre lumea terestră și cea aflată dincolo de granițele acesteia, existând nesfârșite posibilități de comunicare ce permit aplicarea modelului creației primordiale în limitele și dimensiunile umanului 202. Deși se ascunde simțurilor firești ale omului, această specială interacțiune se lasă totuși descoperită și resimțită prin situații aparte, care nu depind în totalitate de factorul uman. Una dintre aceste posibilități de interacțiune este și cea realizată prin intermediul inspirației, un fenomen datorat atât posibilităților
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
anterioare -, ca și diferitele manifestări creatoare ale artei, fiind unele dintre mijloacele efective ale definirii acestui divers fenomen social. Acțiunea umană de a reprezenta trebuie înțeleasă ca o rezultantă a unor multipli factori determinanți, oferind în mod independent de acțiunea simțurilor noastre "modelul interiorizat"243 al lumii înconjurătoare. Astfel, datorită figurativității, una din funcțiile majore ale acestui mecanism psihic, reprezentarea dezvăluie ceea ce este specific pentru un obiect, redând trăsăturile esențiale ale acestuia 244. Conceptul avut în discuție ar putea fi definit
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
procese și mecanisme specifice creației. Urmărind reprezentarea dintr-o perspectivă psiho-cognitivă, aceasta poate fi definită ca "un mecanism psihic care permite reflectarea și cunoașterea obiectului în absența lui, dar cu condiția ca acesta să fi acționat cândva asupra organelor de simț"245, presupunând nu doar o simplă reproducere, ci o transformare a obiectului inițial, prin păstrarea structurii informaționale a acestuia. Pornind de la aceste înțelesuri, propunem o definiție a reprezentării ca termen complex, generator la rândul său al unei largi game de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o imagine rezultată în urma unor activități fizice sau mentale de procesare a informațiilor primite în urma percepției, un alt important proces psihic, ce denunță capacitatea omului de înțelegere și cunoaștere a fenomenelor lumii înconjurătoare. Întrucât am amintit de rolul organelor de simț și de calitatea acestora de a stimula percepția, ne punem problema modului de percepere și reprezentare a sacrului. Acest subiect trezește o serie de chestiuni premergătoare, impunând descoperirea căilor "senzoriale" de interacțiune cu sacrul și a modalităților de prelucrare a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de sensuri ale termenului, îl vom extrage aici doar pe cel al imaginii vizuale, care se apropie cel mai mult de sensul reprezentării vizuale, ce face obiectul actualei cercetări. De altfel, așa cum arăta și Jean-Jacques Wunenburger, văzul constituie, prin excelență, simțul fiziologic prin intemediul căruia conceptul de reprezentare își dobândește sensurile cele mai relevante 249. Referitor la imaginea vizuală, după cum semnala renumitul psiholog Rudolf Arnheim, aceasta conține și înseamnă mai mult decât simpla asamblare a elementelor înregistrate la nivelul retinei, ea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
realizarea picturală a Judecății de apoi de pe pereții Capelei Sixtine sau ai bisericii Mănăstirii Voroneț, dacă nu ar fi funcționat această capacitate imaginativă, prin care artiștii pot îmbrăca în formă vizuală cele mai nebănuite esențe interioare, inaccesibile văzului sau celorlalte simțuri fizice? Aflată într-o relație cauzală cu reprezentarea artistică, imaginația ar putea fi înțeleasă ca o condiție fundamentală a proceselor de creație, prin care pot fi aduse în planul realității chiar și imaginile unei lumi "ireale". "A reprezenta înseamnă a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
unele particularizări date de forma și construcția obiectului, astfel: oferă multe posibilități de acționare; oferă posibilități de lucru în axe și planuri diferite; acționează simultan asupra mai multor analizatori; sunt atractive. Efectele exercițiilor cu bastoane sunt următoarele: dezvoltă coordonarea; dezvoltă simțul kinestezic; cresc capacitatea de concentrare a atenției; induc conștientizarea poziției propriilor segmente în raport cu obiectul; favorizează o stare de bine din punct de vedere fizic și psihic. Recomandările metodice prezentate de Grigore V. (2003) privind utilizarea exercițiilor cu bastoane sunt următoarele
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
se pot executa: individual, pe perechi, în grup sau cu obiecte portative. Efectele exercițiilor la banca de gimnastică constau în: prelucrarea analitică și selectivă a aparatului locomotor; contribuie la formarea deprinderilor motrice de bază și aplicativ-utilitare; dezvoltă orientarea în spațiu, simțul echilibrului și aprecierea distanței în condiții variate și neobișnuite; dezvoltă atenția, curajul, perseverența, voința; cresc atractivitatea lecției sau programului de exerciții. Recomandări metodice privind utilizarea exercițiior cu bastoane: organizarea adecvată a colectivului; asigurarea integrității corporale a executanților; structura exercițiilor să
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
sau mobilă (se pot executa atât în sală cât și în aer liber); aruncări și prinderi executate: individual, pe perechi, în grup. Efectele exercițiilor de aruncare și prindere sunt următoarele: perfecționarea îndemânării, cu accent pe coordonarea și precizia mișcărilor; dezvoltarea simțului kinestezic, a capacității de apreciere a distanței și direcției; îmbunătățirea orientării spațio-temporale; dezvoltarea forței brațelor și centurii scapulare. Săriturile Săriturile sunt mijloace aplicativ-utilitare, naturale sau create de om, în vederea formării deprinderilor de a trece, în mod rapid și eficient peste
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
de pe un picior pe celălalt (pas sărit); sărituri pe același picior (pas săltat); sărituri cu genunchii sus; sărituri cu călcâiele la șezută; sărituri din ghemuit în ghemuit; sărituri pe și peste diferite aparate (bancă, capacul de ladă); sărituri pentru dezvoltarea simțului ritmului; sărituri în adâncime de pe bancă, de pe ladă (simple, cu întoarcere 180ș, 360ș); sărituri pe sau peste obstacole (partener, bancă); săritură cu încrucișarea picioarelor; săritură cu extensie; săritură cu picioarele întinse în echer; săritură în lungime de pe două pe două
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
viteza de execuție, de deplasare, de reacție, a rezistenței fizice specifice, a îndemânării în executarea fentelor și schimbărilor de direcție, pe lângă mobilitatea generală și suplețe, a forței de aruncare, a coordonării și echilibrului, mai este necesar să fie cultivat și simțul mingii Handbal III 13 care dă siguranță în prindere, aruncare, în precizia paselor și a aruncărilor la poartă. Procedeele tehnice trebuie însușite încât să poată fi aplicate în joc în condiții de viteză și luptă cu adversarul. Combinațiile tehnice în
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
reacție, a rezistenței fizice specifice, a îndemânării în executarea fentelor și schimbărilor de direcție, pe lângă mobilitatea generală și suplețea necesare executării celor mai complicate mișcări, a forței de aruncare, a coordonării și echilibrului, mai este necesar să fie cultivat și simțul mingii, care dă siguranță în prindere, aruncare, în precizia paselor și a aruncărilor la poartă. Procedeele tehnice, numeroase și variate, trebuie să fie însușite astfel încât să poată fi aplicate în joc în condiții de viteză și luptă cu adversarul. Combinațiile
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
pus bazele României moderne, precum și omul de știință Emil Racoviță, întemeietorul biospeologiei, alături de alte personalități de seamă care au făcut cunoscută civilizația și cultura românească în lume. Iată, așadar, că această călătorie pe aceste mirifice meleaguri vasluiene - propusă cu mult simț educativ și patriotic de către doamna ULICA GHERGHE - are darul de a ne relaxa și de a vedea că natura, frumusețea și voluptatea de a trăi sunt la ele acasă, dar și de a ne stârni curiozitatea cunoașterii civilizației și oamenilor
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
lui Mieke Bal, el fiind corespondentul elementului loc / locație de la nivelul fabulei. Spațiul este așadar locul pus în relație cu percepția lui așa cum apare în povestire, adică este "un loc practicat", după cum îl definește Michel de Certeau. Autoarea socotește că simțul vizual, cel auditiv și cel tactil sînt cel mai des implicate în perceperea unui loc ca spațiu. În construirea conținutului semantic al spațiului, cititorul procedează ca și în cazul construirii imaginii personajului, decelînd determinări ce se acumulează, repetiții, transformări și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Cortázar Axolotl ne relatează "la persoana întîi" cum naratorul s-a transformat într-un axolot, un fel de șopîrlă. Această formă îi permite să descopere "din interior" ce înseamnă să fii om. Linia narativă stabilește o confruntare între limitele unui simț al umanității redus la un individ și recunoaștea de către ceilalți, care îl definește în mentalul poststructuralist. Așadar, retorica narativă a unui NP este aici indicată de adăugirea: (Eu narez: (Susțin în mod autobiografic:)) M-am simțit oarecum obosit în acea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Boucher, alegorizează Arta Picturii Profesoara de Arte din trecut arată o direcție, și astfel este încorporată din punct de vedere narativ. Mîna ei este îndreptată spre copiii care doresc să învețe a picta sau poate spre pensulă, acest al șaselea simț al pictorului? Dar apoi, degetul ei indică reprezentarea copilului din pictură în pictura-din-pictură. Cu siguranță, gestul de "a arăta" este obiectul oglindirii. Și această mînă întinsă aruncă o umbră asupra copilului reprezentat. Rama, ea însăși un element naratorial care simbolizează
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a) de exemplu, timpurile verbale din text indică ordinea evenimentelor: trecutul simplu pentru evenimentul mai recent; mai mult ca perfectul pentru evenimentele anterioare. Dar chiar și fără astfel de indicații, în text există indicii de conținut pe care noi, cu simțul logicii normale, le putem combina astfel încît să putem spune: Sunetul acelei sonerii probabil că este rezultatul manifestării unei dorințe". Nu este totdeauna posibil sau relevant să reconstruim secvența cronologică. În multe romane experimentale găsim, de exemplu, că aceste probleme
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la obiectul pe care te așezi într-un parc, tot așa în acest caz este imposibil de stabilit la ce perioadă din fabulă trebuie să facem referire. Și, așa cum este posibilă folosirea calambururilor pentru a obține anumite efecte (confuzie, umor, simțul absurdului), tot astfel omonimia cronologică. Oricum, în cazul lui Massuro ne-am confruntat deja cu urme de confuzie între perioadele din Olanda și Noua Guinee. Distanța: tipuri Prin "distanță" înțelegem că un eveniment prezentat în anacronism este separat de un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
percepție, care stă de fapt la baza fiecărei prezentări, va fi dezbătută mai tîrziu. Aspectele spațiale și percepția În povestire, unde spațiul se află în legătură cu personajele care "îl populează", aspectul fundamental al spațiului este mijlocul prin care personajele își determină simțurile să interacționeze cu el. Trei simțuri sînt îndeosebi implicate în reprezentarea perceptivă a spațiului: vederea, auzul și simțul tactil. Toate trei participă la prezentarea spațiului în povestire. Formele, culorile și dimensiunile sînt percepute vizual, întotdeauna dintr-o perspectivă distinctă. Și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
baza fiecărei prezentări, va fi dezbătută mai tîrziu. Aspectele spațiale și percepția În povestire, unde spațiul se află în legătură cu personajele care "îl populează", aspectul fundamental al spațiului este mijlocul prin care personajele își determină simțurile să interacționeze cu el. Trei simțuri sînt îndeosebi implicate în reprezentarea perceptivă a spațiului: vederea, auzul și simțul tactil. Toate trei participă la prezentarea spațiului în povestire. Formele, culorile și dimensiunile sînt percepute vizual, întotdeauna dintr-o perspectivă distinctă. Și sunetele își aduc contribuția, deși într-
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
În povestire, unde spațiul se află în legătură cu personajele care "îl populează", aspectul fundamental al spațiului este mijlocul prin care personajele își determină simțurile să interacționeze cu el. Trei simțuri sînt îndeosebi implicate în reprezentarea perceptivă a spațiului: vederea, auzul și simțul tactil. Toate trei participă la prezentarea spațiului în povestire. Formele, culorile și dimensiunile sînt percepute vizual, întotdeauna dintr-o perspectivă distinctă. Și sunetele își aduc contribuția, deși într-o mai mică măsură, la prezentarea spațiului. Dacă un personaj aude un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este deseori folosită într-o povestire pentru a indica materialul, substanța din care sînt făcute obiectele. Mirosul poate contribui la descrierea spațiului, dar nu și la percepția lui ca spațiu. Gustul nu are relevanță în acest context. Cu ajutorul acestor trei simțuri, între personaje și spațiu pot exista două tipuri de relații. Spațiul în care este situat personajul, sau mai exact unde nu este el situat, este considerat a fi "cadru". Putem primi și amănunte despre cum este distribuit acest spațiu. Un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cu o imagine cît se poate de directă. Atunci, diferiții agenți nu pot fi izolați, ei coincid. Aceasta este o formă a "fluxului de conștiință". Dar actul de vorbire în narațiune este, totuși, diferit de viziunea, de amintirile, de percepțiile simțurilor, de gîndurile care sînt spuse. Iar această viziune nu poate nici ea fi combinată cu evenimentele pe care le focalizează, le orientează sau le interpretează. În consecință, focalizarea își are rostul în povestire, este stratul dintre textul lingvistic și fabulă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
care sînt reuniți ca într-un roman sentimental, comic. Soțul Celiei îi seamănă mult lui Legree, insensibilul stăpîn al lui Tom, incusiv în privința acelei raze de speranță privind posibila sa convertire spre sfîrșit. Sophia, cu puterea ce o caracterizează, cu simțul umorului care funcționează ca o armă, o întruchipează pe nesupusa Cassie, sclava mîndră care reușește să se salveze cu ajutorul lui Tom. Toate aceste elemente nu se referă la vizualitate, ci la intertextualitate. Dar aluziile la Tom și la tot ceea ce
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
vii și decoruri pitorești. Acele elemente ale romanului social pe care Walker le utilizează în mod polemic pentru a prezenta în mod critic relația dintre sexism și sclavie sînt golite de conținutul lor critic, sînt doar repetate, preluate fără subtilitate, simț al umorului sau perspectivă critică; mai mult decît atît, ele sînt reluate fără a fi subliniată rezonanța lor cu celelalte texte. Dacă respingem ideea unei naratologii vizuale, putem ajunge să argumentăm că mediul vizual al cinematografiei de asemenea caracterul popular
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]