12,603 matches
-
în Christof, Ruhl, Daniel Dăianu, Tranziția economică în România. Trecut, prezent și viitor, CEROPE, București. NIC, 2004, Mapping the Global Future, NIC-2004/13, GPO, Pittsburgh. Pasti, Vladimir, 1995, România în tranziție. Căderea în viitor, Editura Nemira, București. Pasti, Vladimir, 2004, Sociologie politică, Editura Ziua, București. Pasti, Vladimir; Miroiu, Mihaela; Codiță, Cornel, 1996, România. Starea de fapt, Editura Nemira, București. Patriciu, Dinu; Rusu, Horia, 1998, Capitalismul românesc. Un proiect, Fundația Rene Radu Policrat, București. Pavel, Dan; Huiu, Iulia, 2003, „Nu putem reuși
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1990, The Competitive Advantage of Nations, The Free Press, New York. Rasmussen, Paul N., 2003, Europe and a New Global Order: Bridging the New Global Divides, PES, Bruxelles. Pralong, Sandra, 2003, „Romania”, în Nations in Transit, Freedom House. Sandu, Dumitru, 1996, Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Schumpeter, Joseph, 1968, The Theory of Economic Development, Harvard University Press, Cambridge. Socialist International, 2003, Governance in a Global Society
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru dezvoltare regională”, în D.L. Constantin (coord.), Probleme actuale ale dezvoltării regionale în România. Lucrările Primului Simpozion al Asociației Române de Științe Regionale, Editura Oscar Print, București. Pascariu, Gabriel, 2000, „Politica de dezvoltare regională - în UE și în statele membre”, Sociologie Românească, nr. 3-4. Pascariu, Gabriel (coord.), 2002, EU Cohesion Policy and Romania’s Regional Economic and Social Development: Pre-Accession Impact Studies, Institutul European, București. *** 2003, Politica de dezvoltare regională, Colecția de studii I.E.R., Seria Micromonografii - Politici Europene, HYPERLINK "http://www
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Sons, New York, London, Sidney. Edlund, Jonas, 1999, „Trust in Government and Welfare Regimes: Attitudes towards Redistribution and Financial Cheating in the United States and Norway”, în Edlund Jonas, Citizen and Taxation: Sweden in Comparative Perspective, teză doctorală la Departamentul de Sociologie al Universității din Umeå, nr. 11. Esping-Anderson, Gøsta 1990, The Three Worlds of Welfare Capitalism, Polity Press, Cambridge. Esping-Anderson, Gøsta, 1999, Social Foundation of Post-industrial Economies, Oxford University Press, Oxford. Ferge, Szuzsa, 1995, „Social Policy Reform in Post-communist Countries: Various
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cercetare a Calității Vieții pe un eșantion de 1 103 persoane, reprezentativ pentru populația de peste 18 ani. World Values Survey 1997 (WVS 1997) 0 cercetare realizată în 1997 de Institutul de Cercetare a Calității Vieții în colaborare cu Catedra de sociologie a Universității din București. Eșantionul probabilist, multistadial cuprinde 1 000 de persoane, în vârstă de peste 18 ani, fiind reprezentativ pentru populația cu drept de vot a României. Cercetarea a fost finanțată de CNCSU. European Values Survey 1999 (EVS 1999) - cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu drept de vot a României. Cercetarea a fost finanțată de CNCSU. European Values Survey 1999 (EVS 1999) - cercetarea a fost realizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții în colaborare cu European Values Study Group și cu Catedra de sociologie a Universității din București. Eșantionul probabilist, multistadial cuprinde 1 146 de persoane, în vârstă de peste 18 ani, fiind reprezentativ pentru populația cu drept de vot a României. Cercetarea a fost realizată în iulie 1999, cu sprijin financiar din partea CNCSU și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
persoane. Eșantionul, probabilist bistadial, este reprezentativ pentru populația de peste 18 ani a României Cercetarea s-a realizat cu sprijin financiar din partea CNCSU, prin Granturile 49/1998 și 106/1998. Barometrul Opiniei Publice 2003 (BOP 2003) - cercetare realizată de Centrul de Sociologie Urbană și Regională la comanda Fundației pentru o Societate Deschisă. Eșantionul probabilist, multistadial cuprinde 2 063 de persoane și este reprezentativ pentru populația de peste 18 ani a României. Cercetarea fost realizată în octombrie 2003. Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
A.; Verba, Sydney, 1996, Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, Editura Du Style, București. Banfield, Edward C., 1958, Moral Basis of a Backward Society, Free Press, New York. Bădescu, Gabriel, 2003, „Încredere și democrație în țările în tranziție”, Sociologie Românească, I (1-2), pp. 109-128. Bourdieu, Pierre, 1977, Outline of a Theory of Practice, Cambridge University Press, Cambridge. Bourdieu, Pierre, 1979, La distinction, Éditions de Minuit, Paris. Bourdieu, Pierre, 1980, Le sens pratique, Éditions de Minuit, Paris [ed. rom: Simțul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Pascal, Despina; Sandi, Ana-Maria; Vladu, Cristina, 1998, Building Social Capital by Social Funds in Transition Societies, lucrare prezentată la Regional Conference on SIFs in Transition Economies, Yerevan, 9-12 noiembrie. Sandu, Dumitru, 2001, „Cum ajungi într-un sat sărac: drumul sociologic”, Sociologie Românească, 1-4, București. Sandu, Dumitru, 2004, „Disparități sociale în dezvoltarea satelor”, Raportul dezvoltării umane, România, UNDP. Sandu, Dumitru, 2005, Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie, Editura Polirom. Iași. Voicu, Bogdan; Dan, Adrian; Voicu, Mălina; Șerban, Monica, 2002, Assessing the causes of
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de integrare socială a persoanelor/grupurilor cu risc crescut, soluționarea problemelor umane pe baza unei diagnoze clare, elaborarea unor legi coerente ale asistenței sociale). Au rămas exemplare Legea asistenței sociale din 1930, Legea serviciilor sociale de tip comunitar, cercetările de sociologie urbană ale Institutului Social Român și serviciile de sprijin comunitar care au continuat să se dezvolte în condiții politice extrem de dificile până la desființarea lor în 1969; preluarea selectivă a unor modele formative din țările occidentale cu o bogată experiență în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de asistență socială în 24 de centre universitare din țară. Planurile de învățământ au fost gândite la începutul anului 1992 la nivel național sub coordonarea Universității din București, prin implicarea marilor centre universitare. Catedra de asistență socială și cea de sociologie ale Universității din București, împreună cu Asociația Română pentru Promovarea Asistenței Sociale (constituită în 1993 și acceptată formal în 1996 cu rol de consilier pe lângă ministerul Muncii și Protecției Sociale), au oferit un sprijin constant în procesul de reformă a sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
actelor legislative promovate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și la dezvoltarea sistemului de servicii de asistență socială. Chiar de la înființarea învățământului de asistență socială, la Universitatea din București, au avut loc discuții despre locul unde trebuie plasată asistența socială: la sociologie, la psihologie, la psihopedagogie specială, la pedagogie. S-a luat în acel moment o decizie cu consecințe pe termen lung, foarte importantă pentru profilul profesiei: secția de asistență socială s-a dezvoltat în cooperare cu secția de sociologie și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială: la sociologie, la psihologie, la psihopedagogie specială, la pedagogie. S-a luat în acel moment o decizie cu consecințe pe termen lung, foarte importantă pentru profilul profesiei: secția de asistență socială s-a dezvoltat în cooperare cu secția de sociologie și cu sprijinul acesteia, proiectată, totodată, cu un profil multidisciplinar. Această decizie nu a fost conjuncturală, ci bazată pe argumente de principiu: tradiția Școlii românești de asistență socială promovată de Școala sociologică de la București, coordonată de profesorii Dimitrie Gusti și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
chiar „după ureche”, la nivelul simțului comun. Un alt element semnificativ al învățământului cu profil de asistență socială se referă la preocuparea de a atrage în profesie acei tineri care provin din grupurile cu risc crescut. La inițiativa Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, Ministerul Învățământului a acordat pentru secțiile de asistență socială din principalele universități, începând cu 1993, câte zece locuri pentru tinerii romi. De atunci, anual, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
risc crescut. La inițiativa Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, Ministerul Învățământului a acordat pentru secțiile de asistență socială din principalele universități, începând cu 1993, câte zece locuri pentru tinerii romi. De atunci, anual, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și alte universități din țară acordă câte zece locuri pentru romi. Dacă în primii doi ani (1993-1994) nu au existat prea mulți concurenți pe aceste locuri, începând cu anul universitar (1996-1997) cerințele tinerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au crescut, ajungându-se la trei-cinci candidați pe un loc. Majoritatea absolvenților din această categorie au în prezent funcții de răspundere în diferite instituții și organizații specializate pe asistența socială a romilor. De asemenea, din anul universitar 2003-2004, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială le-a acordat anual câte 10-12 locuri scutite de taxă tinerilor care provin din instituțiile pentru copii. Serviciile sociale din București le-au acordat și ele un sprijin substanțial acestor tineri, cărora, fiind obligați la 18 ani
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituțiile, nu li se asigură nimic pentru integrarea lor socială normală, nici măcar condiții de locuit. Un loc cu totul aparte în învățământul românesc de asistență socială îl reprezintă sprijinul acordat de facultățile românești universităților din Republica Moldova în deschiderea secțiilor de sociologie și asistență socială. Aici au fost direct implicate secțiile de asistență socială de la Universitatea din București și cea din Iași. Cu sprijinul direct al UNICEF - Reprezentanța străină la București și Chișinău, s-a oferit guvernului din Moldova o strategie de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
organizat practica pentru studenții din Republica Moldova în România, s-au inițiat conferințe, mese rotunde, dezbateri între specialiști și li s-au oferit lucrări și materiale didactice de specialitate studenților din Republica Moldova. În prezent, există între Universitatea din București (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială) și universitățile din Moldova un contract permanent de parteneriat și cooperare în domeniul asistenței sociale și sociologiei. În concluzie, sistemul universitar a adus o contribuție decisivă la cristalizarea profesiei de asistent social și, prin aceasta, a reformei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au oferit lucrări și materiale didactice de specialitate studenților din Republica Moldova. În prezent, există între Universitatea din București (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială) și universitățile din Moldova un contract permanent de parteneriat și cooperare în domeniul asistenței sociale și sociologiei. În concluzie, sistemul universitar a adus o contribuție decisivă la cristalizarea profesiei de asistent social și, prin aceasta, a reformei sistemului. Procesul nu a fost deloc ușor. Numeroase rezistențe provenite din neînțelegerea profesiei sau interese instituționale „de tip parohial” a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
specializare învecinate. Nicăieri în lume un asemenea proces complex de formare a specialiștilor și complementar fixarea standardelor profesionale nu este făcută decât într-un spațiu educațional universitar științific și de cercetare. Cercetări științifice realizate în asistența socială în colaborare cu sociologia Procesul complex de reforme sociale cerut de perioada tranziției în România a pus în evidență rolul în continuă creștere al asistentului social și al sociologului în procesul de dezvoltare socială. În cadrul facultăților de sociologie și asistență socială și al Institutului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în asistența socială în colaborare cu sociologia Procesul complex de reforme sociale cerut de perioada tranziției în România a pus în evidență rolul în continuă creștere al asistentului social și al sociologului în procesul de dezvoltare socială. În cadrul facultăților de sociologie și asistență socială și al Institutului de Cercetare a Calității Vieții s-au promovat noi teme de cercetare și învățământ: politici sociale, dezvoltare comunitară, teoria problemelor sociale, strategii antisărăcie și de incluziune socială. În această perioadă, activitatea de cercetare științifică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu efect asupra întârzierii rezolvării problemelor de sănătate ale populației. În România, în perioada de tranziție, o accesibilitate scăzută la servicii medicale a populației defavorizate social și economic s-a manifestat (conform unui studiu realizat de ICCV și Facultatea de Sociologie, Polarizarea serviciilor de sănătate și de educație ca sursă a sărăcirii în viitor, coordonat de Ioan Mărginean, 2003-2005) pe următoarele paliere: un segment din populație neasigurat din cauza neplății contribuției la asigurările de sănătate sau cu acces limitat din cauza veniturilor insuficiente
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre factorii care pot contribui la dezvoltare, iar intervenția statului să se bazeze pe cunoașterea fenomenului și a dinamicii sale specifice. Bibliografie Anghel, Remus, 2005, „Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practicI transnaționale la migranții români din Milano”, Sociologie Românească, vol. III, nr. 2. Diminescu, Dana, 1996, „Deplasările oșenilor în străinătate, un nou model de migrație”, Revista de cercetări sociale, nr. 2, București. Diminescu, Dana, 2003, „Introduction”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais peu nombreux,Editions de la Maison des
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
d’associations de migrants. Le cas des travailleurs roumains en Israel”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais peu nombreux, Editions de la Maison des sciences de l’homme, Paris. Sandu, Dumitru, 2000, „Migrația transnațională a românilor din perspectiva unui recensământ comunitar”, Sociologie Românească, 3-4. Sandu, Dumitru, 2005, „Emerging transnational migration from Romanian villages”, Current Sociology, vol. 53 (4). Sandu, Dumitru; Constantinescu, Monica; Ciobanu, Oana, 2004, A Country Report on Romanian Migration Abroad: Stocks and Flows After 1989, HYPERLINK "http://www.migrationonline.cz
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în concepția unui așa-zis „posibilism” (Nash, 2003), a credinței că educația poate compensa inegalitățile sociale sau naturale care caracterizează diversele grupuri de indivizi în scopul egalizării șanselor de viață la nivel social. În același timp, s-a dezvoltat în cadrul sociologiei educației perspectiva sceptică, ce consideră că nu e posibil ca școala să conducă la diminuarea inegalităților dintre indivizi din punctul de vedere al abilităților de care aceștia dispun sau, chiar în măsura în care acest lucru este posibil, nu va avea nici o influență
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]