12,573 matches
-
impresia că Lincoln are o masă mare de susținători. Mai mult, au promis contracandidatului său, mult mai popularul senator William H. Seward, „orice dorește” în viitoarea administrație. Chiar și așa, victoria a fost una foarte strânsă. Mai târziu, alte nume sonore, cunoscute azi în toată lumea, au pornit la drum în calitate de candidați dezavantajați: Harry Truman era atât de nepopular în 1948, încât ziarul „Chicago tribune” a deschis ediția din ziua alegerilor cu titlul „Dewey l-a învins pe Truman”. Relaxați și siguri
Şi totuşi, au răzbit () [Corola-website/Journalistic/296510_a_297839]
-
se molipsește pe parcurs. Lista de inventar paradisiac este infinită și migălita: sunt rostite că o sutra și lăudate numele munților niponi, al șesurilor, piscurilor, lacurilor, marilor, cascadelor, râurilor, podurilor, câmpiilor, izvoarelor, insulelor, țărmurilor, golfurilor, pădurilor. Și numai invocarea lor sonoră (onomastica) este livrată cititorului că o formă de frumusețe absolută! Enumerarea demonstrativa a acestor elemente este artistică prin excelență. Frumusețea terestră este clasificată prin diferite stări vizuale și de atmosfera. Există astfel, după cum precizează cu aplomb chiar autoarea: lucruri alese
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
Silogistic vorbind, nu ne rămâne decât să constatăm asocierea scopului cu virtuozitatea și a idealului cu creativitatea. Ar mai fi ceva: scopul e uneori zgomotos, lansat “în atac”, alteori e în stare, de dragul reușitei, să “armonizeze” simplificator complicațiile caracteristice antinomiilor sonore. Idealul, dimpotrivă, e mereu în expectativă, amintindu-ne însă ciclic deviza creatorului conform căreia el este ceasul deșteptător într-o lume care vede în condiția artistului un revoltat de meserie. Iar dacă scopul permite țopăirea eficace printre variile variante de
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
stări sufletești sfâșiate de regrete și mai puțin „gotică” sau înfricoșătoare după Diana Moș cum sugerează titlul. Sonoritățile non vibrato, în pianissimo au intrat într-un pronunțat contrast cu partitura pianului care a fost gândită la o mai mare scară sonoră și căreia S. Sandrin i-a imprimat un caracter obiectiv. Finalul, asemenea celui din Sonata ”Kreutzer” este un moment de virtuozitate pentru acest tip de literatură, scris mai mozaicat, cu Introducere și multe cadențe interioare, iar cei trei interpreți au
Recital cameral - Triouri cu pian by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83464_a_84789]
-
din 1889, când s-a inaugurat Turnul Eiffel, sau că a fost cântat de Frank Sinatra, Tom Jones, Andy Williams, Bing Crosby, Glenn Miller sau... Corina Chiriac?), Suita a 2-a “Farandola” (Arleziana) de Bizeț, “Valsul” de Șostakovici din coloana sonoră a filmului “Ultimul tren”, “Cavaleria ușoară” de Suppé, Dans ungar nr. 5 de Brahms și inevitabilul “Radetzky marsch” de Johann Strauss-tatăl. Aceeași inspirată alegere și în cazul soliștilor invitați, care au apelat în general tot la lucrări de mare popularitate
Primăvara clasică europeană by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83737_a_85062]
-
vitriolant grup de hillbilly / rock blues din Ungaria, numit „Tom White” fiindcă numele liderului, vocalistul și interpretul la harmonică de gură Fehér Tamás semnifică „Toma cel Alb”, adică mai pe englezește spus Tom White. Alături de protagonist au cântat la intensități sonore maximale și au țopăit Motyouski Lászlo - ghitară electrică, Szilagyi Mihály - bass acustic (acționat în picioare, culcat și cu capul în jos) și Regel Ferenc - baterie. Cei trei incitându-l pe solist cu ale lui căderi în genunchi pe scenă și
Epicentrul blues-ului by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83857_a_85182]
-
subtilele meditații contrapunctice, ilustrând omnitatea Creatorului. Conceperea Passacagliei - lucrarea cea mai cunoscută publicului - într- un un singur arc și mai puțin ca o formă variațională, văzută ca o dezvoltare permanentă își are justificarea ei, influențată poate de persistența unei amprente sonore mai potrivită pentru variantele orchestrate (cele mai cunoscute fiind cele ale lui Respighi și Stokowski) a imprimat desfășurării un tempo alert, uneori în defavoarea dramatismului și a grandorii. Dacă fugile scrise de W. Friedemann Bach - prima în Fa, (F33 /BR
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
București, aflat sub îndrumarea distinsei profesoare Anca Vartolomei, a reliefat, în interpretarea Allemandei și a Courantei din Suita a III-a de J.S. Bach, simplitatea austeră și totodată plină de sensibilitate a liniilor expresive din care se compune splendidul edificiu sonor. Cântec vechi de Paul Constantinescu a degajat o notă de lirism ponderat, în alternanță cu episodul central de o grație subtilă. În Poloneza de David Popper, tânărul muzician a valorizat din plin caracterul virtuoz, de mare spectaculozitate în contrast cu expresivitatea specifică
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
punct de vedere al periodizării două etape: a) pre-adamică (în care muzica aparținea exclusiv Naturii); b) post-adamică (pe parcursul căreia muzica devine progresiv Cultură). În ambele etape omenirea exersa un unic limbaj sonor ancestral. 2) Faza sintonică propunea mai multe lumi sonore, care se reglau în baza unui model mitologic paradigmatic. „Limbajul primordial s-a transformat în limbaje umane, care pierzând treptat contactul cu acesta, au devenit arbitrare, multiplicându-se într-o mulțime de limbi și dialecte divergente, în timp ce alte
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
rase. În plus, nu se pune problema ameliorării uneia dintre ele, ci, mai curând, a salvării operei, considerată a fi un melting pot, adică un creuzet în care coabitează, se confruntă și, în cele din urmă, fuzionează rasele muzicale. Metisul sonor este, în general, o ființă aflată între lumi, un amestec de muzici dintre cele mai diverse, provenite din contexte culturale și sociale uneori chiar greu de potrivit. (Bunăoară, armonizarea rap-ului cu belcanto-ul ori a muzicii de jazz cu
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
și, apoi, a coinciderii. Lupta se dă aici cu diferențele, cu specificitățile, ce nu pot fi eradicate și nici măcar potolite. Așa se face că metișizarea are aspectul unui amestec de rase muzicale legitimat prin politica de integrare într-o entitate sonoră inedită, axată pe juxtapunerea unor varii genuri și forme, direcții și curente, tehnici și stiluri componistice. Nu întâmplător există suficienți compozitori care cred că varietatea și pluralitatea entităților culturale sunt sortite să dureze, iar una dintre esențele acestei paradigme a
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
convergență, și mai mult o fuziune a mai multor „comunități” muzicale. Nu un amestec de multe ori indigest săvârșit prin integrare, ci o încrucișare realizată prin asimilare. Dispar astfel „incidentele de frontieră”, cât și confruntările dintre „indigeni” și alogeni”. Producțiile sonore metise nu mai exprimă, astfel, identități care să-și proclame ireductibilitățile radicale, dar își prezervă micile lor particularități. Acum, când în componistica muzicală totul e la-ndemână, când orice este posibil, faza metișizării e ca o mănușă ce ține de
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
de uniune de creație etc.), manifestarea bienală a Festivalului Enescu? Simțiți vreo diferență între anii când are loc Festivalul și cei în care nu? Adrian Iorgulescu: Emblematic și fastuos, Festivalul Internațional „George Enescu” reprezintă cea mai prestigioasă manifestare dedicată domeniului sonor din România. Înseamnă totodată, un real brand de țară, având o incontestabilă rezonanță europeană și mondială. Încă de la debutul său, principalele obiective ale evenimentului rezidă în a face cunoscute întregii lumi opusurile enesciene, în a promova potențialul creației sonore românești
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
domeniului sonor din România. Înseamnă totodată, un real brand de țară, având o incontestabilă rezonanță europeană și mondială. Încă de la debutul său, principalele obiective ale evenimentului rezidă în a face cunoscute întregii lumi opusurile enesciene, în a promova potențialul creației sonore românești clasice și contemporane, în a se constitui într- o rampă de lansare pentru tinerii compozitori și interpreți. În context, decuplarea din acest an a concursului de festival mi se pare regretabilă. Ca om care, încă din perioada de formație
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
Care sunt momentele muzicale, artistice pe care le-ați recomanda, pentru a nu fi ratate, cititorului? A. I.: Programul din 2013 este unul consistent și incitant pentru melomani. În limita timpului disponibil voi încerca să asist la cât mai multe întâmplări sonore „de top”. Mă interesează cu predilecție prezența muzicii noi în festival, dar și prestația unor soliști, formații, orchestre de pretutindeni. Cu siguranță voi fi prezent la concertul ansamblului European Contemporany Orchestra, care va executa în primă audiție absolută lucrarea mea
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
împins componistica românească din penumbra ancestrală al folclorului în lumina eclatantă a modernității. Mai departe, fiecare autor în datele talentului și măiestriei proprii este liber să-și fructifice aspirațiile și valențele - desigur, în raport și de tendințele și evoluțiile artei sonore, așa cum transpar la un moment dat. Pentru noi toți însă, George Enescu rămâne un reper.
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
în urmă cu doi ani cu ocazia Festivalului Internațional „George Enescu”, alături de Grigore Leșe și de alți trei artiști iranieni. Apoi, Grigore Leșe l-a invitat în mai multe spectacole de referință unde au cântat împreună, pornind de la interferențe sonore străvechi, românești și persane. Maniera interpretativă originală a lui Amir, caracterizată prin sensibilitate, delicatețe și profunzime, se bazează mai mult pe improvizație. El pornește mereu de la sunete și structuri muzicale străvechi, specifice muzicii tradiționale persane. Repertoriul său include muzică tradițională
Amir și povestea nespusă a cântecului by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83864_a_85189]
-
a lucrării din punct de vedere estetic și instrumental. Interpreții au evidențiat contrastele de caracter și de tempo, au conturat imagini muzicale pline de fantezie și culoare, au acordat importanța cuvenită tuturor evenimentelor din cadrul discursului muzical, asigurând un permanent echilibru sonor și expresiv. A urmat Trio-ul pentru vioară, clarinet și pian, cunoscut sub denumirea de Contraste de Béla Bartók, compus în anul 1938 și dedicat violonistului Joszef Szigeti și clarinetistului Benny Goodman. Creația se remarcă prin originalitatea și varietatea mijloacelor
Concert cameral la Palatul Șuțu by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83852_a_85177]
-
Concertul s-a încheiat cu Cvintetul cu clarinet opus 34 de Weber, creație de anvergură din repertoriul cameral. Compozitorul a acordat rolul conducător clarinetului, chiar dacă și-a concentrat atenția și asupra cvartetului de coarde (conform principiului repartizării echilibrate a materialului sonor la toate instrumentele ansamblului). Clarinetul prezintă temele principale, impulsionează permanent mișcarea, conferind dinamism și strălucire fluxului muzical, dialoghează cu celelalte instrumente, participă activ la toate evenimentele. Emil Vișenescu s-a achitat cu brio de sarcina care i-a revenit: a
Concert cameral la Palatul Șuțu by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83852_a_85177]
-
Ca în vremurile bune Doina MOGA De multe ori, merg la Ateneu, Operă sau Sala Radio, pur și simplu ca să mă refugiez într-un loc „sfințit artistic” de agresiunea și mitocănia sonoră, prezentă în aproape tot spațiul vital: străzi, magazine, parcuri, cafenele, mijloace de transport, etc. Și odată ajunsă acolo, unde aerul a rămas cumva impregnat de amintirea atâtor talente și de energii luminoase, pozitive, strânse în zeci și zeci de ani
Ca în vremurile bune by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83879_a_85204]
-
de Ion Moldovan, dedicat sopranei, primadonei, artistei, Mioara Manea-Arvunescu. Chiar dacă solista refuză statutul de “vedetă” a teatrului liric bucureștean de operetă, totuși, noi spectatorii, admiratori din totdeauna, îi acordăm acest calificativ, fiindcă “sora” cea mică a operei, trăiește - în peisajul sonor universal - de peste două secole prin ... vedete, iar teatrul nostru a cunoscut eroi de basm interpretativ, ca Leonard, Dacian, Dorin Teodorescu, dar și eroine fascinante ca Silly Popescu, Cleopatra Melidoneanu și... Mioara Manea. Am cunoscut-o acum 30 de ani, înainte de
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascinația - ca destin al operetei) by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83901_a_85226]
-
cu subînțeles) în atitudinea etică de construire a carierei profesionale. Monografia lui Ion Moldovan ne oferă portretul unei asemenea autentice vedete a operetei contemporane românești, carte pe care v-o recomand cu căldură să o parcurgeți cu atenție (pe fundal sonor cu muzică de Strauss, Lehar, Kálmán, Loewe sau Dendrino), spre a o înțelege cât mai exact pe sensibila Mioara Manea Arvunescu în întreaga ei dimensiune artistică și umană. Căci, mărturisește cu onestitate artista pe coperta a patra a monografiei : “Opereta
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascinația - ca destin al operetei) by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83901_a_85226]
-
Lazarov), pregătind concurenții pentru debut. Este foarte legat în egală măsura de teatru și film: a dublat în limba română, la Antena 1, filme de desene animate (dragi copii, el este vocea personajului Spoon din filmul “Rango”!), apare în coloana sonoră a filmului “Mama” (regia Elisabeta Bostan), dar a și jucat în filmele “Pe malul stâng al Dunării albastre” (regia Malvina Urșianu), “Cucoana Chirița”, “Chirița la Iași”. În prezent, Dorin Anastasiu, pentru a doua oară bunic (de la fiica sa Raluca, fosta
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
secțiunii de aur ca argument pentru o întreprindere de organizare temporală ori spațială, explicabilă în contextul în care istoria muzicii savante a parcurs un drum sinuos întru identificarea proporției perfecte tradusă în raporturi matematice; pe de altă parte administrarea substanței sonore, în special sub aspect formal, de așa manieră încât perfecțiunea numerică să derive predominant din intuiția compozitorului. Se pot chiar îndosaria afinitățile creatorilor importanți cu seria lui Fibonacci. În primul caz pornim de la o certitudine, în al doilea de la o
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]
-
bănuită, pentru ca abia apoi să fie dovedită și argumentată, relevă prezența Proporției Divine în două Imnuri Heruvice aparținând muzicii bizantine. Dar, chiar și atunci când reușesc să convoace atenția asupra unor eventuale ubicuități și izotropii a principiului sectio aureea în cadrul construcțiilor sonore consacrate, excursurile teoretice se cade să țină cont de semnificațiile teoremei lui Gödel conform căreia, față de orice formalizare propusă pentru aritmetică, există propoziții adevărate ce nu pot fi obținute în contextul formalizării considerate. Adică, nicio formalizare nu poate cuprinde întreaga
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]