12,662 matches
-
de Consiliul Municipal Bălți și Comisia Națională de Heraldică în 2006 . Primul simbol utilizat a fost stema ținutului basarabean Iași (din 1884 - redenumit în ținutul Bălți), cu capitala la Bălți, aprobată de împăratul rus Nicolae I la 2 aprilie 1826. Stema reprezenta un scut dreptunghiular, ascuțit în partea de jos (scut francez), încadrat într-un chenar, pe câmpul căruia este plasat profilul stâng al unui cap de cal. Culoarea câmpului stemei este roșie, iar capul de cal era reprezentat ca fiind
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
aprobată de împăratul rus Nicolae I la 2 aprilie 1826. Stema reprezenta un scut dreptunghiular, ascuțit în partea de jos (scut francez), încadrat într-un chenar, pe câmpul căruia este plasat profilul stâng al unui cap de cal. Culoarea câmpului stemei este roșie, iar capul de cal era reprezentat ca fiind de argint . În documentele oficiale simbolica stemei se explica astfel: Stema județului Bălți, de la 1826, simboliza divizarea ținutului istoric moldovenesc Iași, din care făceau parte Bălții până în 1812, al cărui
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
partea de jos (scut francez), încadrat într-un chenar, pe câmpul căruia este plasat profilul stâng al unui cap de cal. Culoarea câmpului stemei este roșie, iar capul de cal era reprezentat ca fiind de argint . În documentele oficiale simbolica stemei se explica astfel: Stema județului Bălți, de la 1826, simboliza divizarea ținutului istoric moldovenesc Iași, din care făceau parte Bălții până în 1812, al cărui însemn heraldic era un cal întreg . Originea calului din stema ieșeană n-a fost până în prezent explicată
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
francez), încadrat într-un chenar, pe câmpul căruia este plasat profilul stâng al unui cap de cal. Culoarea câmpului stemei este roșie, iar capul de cal era reprezentat ca fiind de argint . În documentele oficiale simbolica stemei se explica astfel: Stema județului Bălți, de la 1826, simboliza divizarea ținutului istoric moldovenesc Iași, din care făceau parte Bălții până în 1812, al cărui însemn heraldic era un cal întreg . Originea calului din stema ieșeană n-a fost până în prezent explicată suficient. Pentru județul basarabean
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
fiind de argint . În documentele oficiale simbolica stemei se explica astfel: Stema județului Bălți, de la 1826, simboliza divizarea ținutului istoric moldovenesc Iași, din care făceau parte Bălții până în 1812, al cărui însemn heraldic era un cal întreg . Originea calului din stema ieșeană n-a fost până în prezent explicată suficient. Pentru județul basarabean Iași/Bălți, însă, pe parcursul secolelor XIX-XX, au fost invocate drept posibile explicații comerțul larg cu cai din județ, iarmaroacele de cabaline de la Bălți și stepa Bălților, interpretatorii făcând abstracție
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
județul basarabean Iași/Bălți, însă, pe parcursul secolelor XIX-XX, au fost invocate drept posibile explicații comerțul larg cu cai din județ, iarmaroacele de cabaline de la Bălți și stepa Bălților, interpretatorii făcând abstracție de faptul că calul ca element heraldic apare pe stema ținutul Iași cu mult înainte de secolul XIX. Unele instituții județene și orășenești pe parcursul activității lor utilizau însemne proprii unde este folosită stema orașului (zemstva, de exemplu) . Această stemă era una județeană. În aceeași calitate ea a fost reaprobată pentru județul
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
cabaline de la Bălți și stepa Bălților, interpretatorii făcând abstracție de faptul că calul ca element heraldic apare pe stema ținutul Iași cu mult înainte de secolul XIX. Unele instituții județene și orășenești pe parcursul activității lor utilizau însemne proprii unde este folosită stema orașului (zemstva, de exemplu) . Această stemă era una județeană. În aceeași calitate ea a fost reaprobată pentru județul Bălți în 1928, și pentru județul Bălți existent în anii 1999-2003 . Stema municipiului Bălți a fost introdusă prin decretul regal din 31
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
interpretatorii făcând abstracție de faptul că calul ca element heraldic apare pe stema ținutul Iași cu mult înainte de secolul XIX. Unele instituții județene și orășenești pe parcursul activității lor utilizau însemne proprii unde este folosită stema orașului (zemstva, de exemplu) . Această stemă era una județeană. În aceeași calitate ea a fost reaprobată pentru județul Bălți în 1928, și pentru județul Bălți existent în anii 1999-2003 . Stema municipiului Bălți a fost introdusă prin decretul regal din 31 iulie 1930 și avea următoarea descriere
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
orășenești pe parcursul activității lor utilizau însemne proprii unde este folosită stema orașului (zemstva, de exemplu) . Această stemă era una județeană. În aceeași calitate ea a fost reaprobată pentru județul Bălți în 1928, și pentru județul Bălți existent în anii 1999-2003 . Stema municipiului Bălți a fost introdusă prin decretul regal din 31 iulie 1930 și avea următoarea descriere oficială: Inițial, coroana murală era formată din 5 tunuri ce desemnau reședința de district. În 1930, coroana murală este înlocuită cu cea alcătuită din
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
oficială: Inițial, coroana murală era formată din 5 tunuri ce desemnau reședința de district. În 1930, coroana murală este înlocuită cu cea alcătuită din 7 tunuri, care semnifică statutul de municipiu pe care-l avea orașul Bălți . În epoca sovietică stema orașului Bălți a fost dată uitării în mod conștient. În anii 70 ai secolului XX a fost elaborată o nouă stemă: pe fondalul întreprinderilor industriale era reprezentat eroul din povestea Strâmbă Lemne. Stema reprezenta forța și progresul comunismului în dezvoltarea
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
cea alcătuită din 7 tunuri, care semnifică statutul de municipiu pe care-l avea orașul Bălți . În epoca sovietică stema orașului Bălți a fost dată uitării în mod conștient. În anii 70 ai secolului XX a fost elaborată o nouă stemă: pe fondalul întreprinderilor industriale era reprezentat eroul din povestea Strâmbă Lemne. Stema reprezenta forța și progresul comunismului în dezvoltarea orașului. Odată cu renașterea națională din anii ’90, urba a reluat uzul stemei din perioada interbelică, dar din 1996, autoritățile au decis
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
-l avea orașul Bălți . În epoca sovietică stema orașului Bălți a fost dată uitării în mod conștient. În anii 70 ai secolului XX a fost elaborată o nouă stemă: pe fondalul întreprinderilor industriale era reprezentat eroul din povestea Strâmbă Lemne. Stema reprezenta forța și progresul comunismului în dezvoltarea orașului. Odată cu renașterea națională din anii ’90, urba a reluat uzul stemei din perioada interbelică, dar din 1996, autoritățile au decis folosirea stemei județene de la 1826. Astfel, cele două herburi au intrat într-
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
70 ai secolului XX a fost elaborată o nouă stemă: pe fondalul întreprinderilor industriale era reprezentat eroul din povestea Strâmbă Lemne. Stema reprezenta forța și progresul comunismului în dezvoltarea orașului. Odată cu renașterea națională din anii ’90, urba a reluat uzul stemei din perioada interbelică, dar din 1996, autoritățile au decis folosirea stemei județene de la 1826. Astfel, cele două herburi au intrat într-un conflict politic. Naționaliștii susțineau stema cu arcașul, iar românofobii - stema cu cap de cal. Un motiv invocat de
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
fondalul întreprinderilor industriale era reprezentat eroul din povestea Strâmbă Lemne. Stema reprezenta forța și progresul comunismului în dezvoltarea orașului. Odată cu renașterea națională din anii ’90, urba a reluat uzul stemei din perioada interbelică, dar din 1996, autoritățile au decis folosirea stemei județene de la 1826. Astfel, cele două herburi au intrat într-un conflict politic. Naționaliștii susțineau stema cu arcașul, iar românofobii - stema cu cap de cal. Un motiv invocat de cei din urmă este orientarea arcului spre stânga, alolingvii au declarat
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
în dezvoltarea orașului. Odată cu renașterea națională din anii ’90, urba a reluat uzul stemei din perioada interbelică, dar din 1996, autoritățile au decis folosirea stemei județene de la 1826. Astfel, cele două herburi au intrat într-un conflict politic. Naționaliștii susțineau stema cu arcașul, iar românofobii - stema cu cap de cal. Un motiv invocat de cei din urmă este orientarea arcului spre stânga, alolingvii au declarat că nu-i bine ca săgeata acestuia să țintească spre răsărit, adică spre Rusia . Proiectul stemei
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
națională din anii ’90, urba a reluat uzul stemei din perioada interbelică, dar din 1996, autoritățile au decis folosirea stemei județene de la 1826. Astfel, cele două herburi au intrat într-un conflict politic. Naționaliștii susțineau stema cu arcașul, iar românofobii - stema cu cap de cal. Un motiv invocat de cei din urmă este orientarea arcului spre stânga, alolingvii au declarat că nu-i bine ca săgeata acestuia să țintească spre răsărit, adică spre Rusia . Proiectul stemei noi a fost înghețat până în
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
stema cu arcașul, iar românofobii - stema cu cap de cal. Un motiv invocat de cei din urmă este orientarea arcului spre stânga, alolingvii au declarat că nu-i bine ca săgeata acestuia să țintească spre răsărit, adică spre Rusia . Proiectul stemei noi a fost înghețat până în 2006. În iarna anului 2005 primarul municipiului, Vasile Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. La 30 martie 2006 Consiliului Municipiului Bălți a
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
nu-i bine ca săgeata acestuia să țintească spre răsărit, adică spre Rusia . Proiectul stemei noi a fost înghețat până în 2006. În iarna anului 2005 primarul municipiului, Vasile Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. La 30 martie 2006 Consiliului Municipiului Bălți a aprobat nou blazon al urbei. Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă: Explicația noilor simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
În iarna anului 2005 primarul municipiului, Vasile Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. La 30 martie 2006 Consiliului Municipiului Bălți a aprobat nou blazon al urbei. Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă: Explicația noilor simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smaltul apei
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smaltul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă - a cerului reflectat în oglinda apei. Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smaltul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă - a cerului reflectat în oglinda apei. Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smaltul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă - a cerului reflectat în oglinda apei. Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare. Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare. Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi pe care îl are orașul Bălți. Suporții stemei - doi cai de argint afrontați - simbolizează unitățile administrativ- teritoriale istorice din care a făcut parte localitatea. Calul din dextra se referă la ținutul istoric Iași, cu capitala la Iași, a cărui stemă a fost un cal trecând. Calul din senestra
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
vechi pe care îl are orașul Bălți. Suporții stemei - doi cai de argint afrontați - simbolizează unitățile administrativ- teritoriale istorice din care a făcut parte localitatea. Calul din dextra se referă la ținutul istoric Iași, cu capitala la Iași, a cărui stemă a fost un cal trecând. Calul din senestra se referă la ținutul/județul basarabean Iași/Bălți, a cărui reședință a fost întotdeauna la Bălți . Inițial, Comisia Națională de Heraldică a propus deviza „Nu în arcul meu voi nădăjdui”, însă consilierul
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]