14,769 matches
-
pasiunile acestora, care până atunci erau puse doar pe seama divinității. Raționalismul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea a adus cu sine o perspectivă de integrare mai largă, de înțelegere superioară a fenomenelor naturale și sociale, inclusiv a celor sufletești, aducând o emancipare în plus în conceperea și valorificare progreselor realizate. Legea căderii corpurilor a lui Newton, din fizică, a fost depășită de mișcarea ondulatorie a corpusculilor fizici a lui Maxwell, după care au venit cei care au contribuit la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
preziceri" la nivelul vieții psihice. Descoperirea a fost făcută în spiritul noului raționalism, prin care s-a realizat o completare ingenioasă a paradigmei de fundamentare a științei psihologiei. Descoperirea lui Pavlov a însemnat o poartă importantă deschisă spre lumea vieții sufletești, spre domeniul cunoașterii științifice a psihicului. Viața psihică a fost identificată la nivelul secrețiilor gastrice stomacale, fapt care a însemnat realizarea unei perspective noi de înțelegere și de explicare a substanței subiective a psihicului. Prin aceasta, substanța vieții psihice a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
domeniului respectiv de cunoaștere, în acest caz particular, al psihologiei. Abordarea și susținerea acestui crez de identitate profesională, în cazul psihologiei, mai are anterior un precedent în teologie. Atunci când acesta și-a asumat domeniul, viața psihică era suprapusă peste cea sufletească. O suprapunere care, astăzi, pe foarte mulți psihologi îi indignează până la revoltă 2, deși domeniilor lor de aplicație, la nivelul conștiinței, aproape că se suprapun. Niciunde identitatea de psiholog, însă, nu se vrea suprapusă și confundată cu cea a unui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fost elev, dar referiri despre el se găsesc la Aristotel, care amintea că Thales a fost cel dintâi care a creat un sistem de gândire, sistem în care apa a fost așezată la baza tuturor lucrurilor și a vieții sufletești. În vechea Grecie, Thales s-a bucurat de mult respect, ca fiind un ideal de înțelepciune și erudiție. Platon, la rândul său, îl consideră a fi unul din cei Șapte Înțelepți ai lumii. Întrebat fiind care este cel mai frumos
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de nemurire a universului și a omului, ca fiind de natură divină, iar acțiunea inițială în facerea lumii a fost îndeplinită din ordinul unui atotputernic creator. 1.2. Heraclit din Efes (544-483 î.I.C.) 1. Dialectica cosmică și problema existenței sufletești la Heraclit. Heraclit a ales focul ca element de bază al lumii, cu toate derivatele lui. Ele sunt exprimate astfel: focul trăiește moartea Pământului; apa trăiește moartea aerului; Pământul trăiește moartea apei. Natura întreagă, precum și universul individual sunt expresii ale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Dar, între sufletul "foc" și sufletul "umezeală", există o serie de stări intermediare. Astfel, omul beat nu știe unde calcă pentru că sufletul său este umed. Cu cât un suflet este mai uscat, cu atât este mai înțelept și distinct. "Incantarea" sufletească se poate preschimba în "umezeala" sufletească. Există o zestre sufletească individuală, care suferă în timpul vieții o serie de transformări, de la cea umedă și până la formele sale mai "uscate". Este aici o dialectică sufletească ce va fi reevocată doar ulterior de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
umezeală", există o serie de stări intermediare. Astfel, omul beat nu știe unde calcă pentru că sufletul său este umed. Cu cât un suflet este mai uscat, cu atât este mai înțelept și distinct. "Incantarea" sufletească se poate preschimba în "umezeala" sufletească. Există o zestre sufletească individuală, care suferă în timpul vieții o serie de transformări, de la cea umedă și până la formele sale mai "uscate". Este aici o dialectică sufletească ce va fi reevocată doar ulterior de cunoașterea psihofiziologică. Toată această teorie despre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de stări intermediare. Astfel, omul beat nu știe unde calcă pentru că sufletul său este umed. Cu cât un suflet este mai uscat, cu atât este mai înțelept și distinct. "Incantarea" sufletească se poate preschimba în "umezeala" sufletească. Există o zestre sufletească individuală, care suferă în timpul vieții o serie de transformări, de la cea umedă și până la formele sale mai "uscate". Este aici o dialectică sufletească ce va fi reevocată doar ulterior de cunoașterea psihofiziologică. Toată această teorie despre suflet a fost descrisă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
atât este mai înțelept și distinct. "Incantarea" sufletească se poate preschimba în "umezeala" sufletească. Există o zestre sufletească individuală, care suferă în timpul vieții o serie de transformări, de la cea umedă și până la formele sale mai "uscate". Este aici o dialectică sufletească ce va fi reevocată doar ulterior de cunoașterea psihofiziologică. Toată această teorie despre suflet a fost descrisă în metafore, din a căror mânuire abilă sufletul a putut fi separat de restul elementelor materiale. Sufletul, ca funcție, se deosebește de activitatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fost descrisă în metafore, din a căror mânuire abilă sufletul a putut fi separat de restul elementelor materiale. Sufletul, ca funcție, se deosebește de activitatea organică. Sufletul presupune un raport conștient cu natura și cu lumea înconjurătoare. Toate formele sufletești, pe întreaga ierarhie de organizare, de la "umezeală" și până la "incantare" se subordonează legilor logicii, care le conduce pe toate. Pentru cei treji există o altă lume decât cea care este visată. La această legitate se poate ajunge doar în starea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
categorii conceptuale distincte de somn, veghe, de cunoaștere senzorială și gândire, de nivel de înțelegere. Toate aceste categorii se raportează în mod egal la transformările din organism, ca și la transformările ce au loc în lumea externă. 2. Cauzalitatea vieții sufletești Sufletul este material, ca și obiectele din jur. Acest lucru a fost exprimat de Heraclit prin metafore. Pentru a evoca mișcarea sufletului, el vorbește de un "bici care mână toate ființele la hrană". Ca să existe, ființele trebuie să lupte, iar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
legile conform cărora se întâmplă toate acestea trebuiesc apărate precum zidurile cetății. În deciziile lor, oamenii pot conta doar pe ei înșiși și pe ceea ce au în suflet. Prin această afirmație, Heraclit s-a apropiat de problematica gândirii. Realizarea planurilor sufletești depinde de felul în care omul știe să aproximeze ordinea lucrurilor, să descopere logica lor și a elementelor din jur, care dau rost ordinii sufletești umane. Cele mai importante elemente ale dialecticii heraclitiene sunt date de faptul că: a. sufletul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
au în suflet. Prin această afirmație, Heraclit s-a apropiat de problematica gândirii. Realizarea planurilor sufletești depinde de felul în care omul știe să aproximeze ordinea lucrurilor, să descopere logica lor și a elementelor din jur, care dau rost ordinii sufletești umane. Cele mai importante elemente ale dialecticii heraclitiene sunt date de faptul că: a. sufletul individual se află în legătură indisolubilă cu lumea cosmică; b. evoluția progresivă a stărilor sufletești se face de la "umezeală" spre "incantare"; c. fenomenele sufletești se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lor și a elementelor din jur, care dau rost ordinii sufletești umane. Cele mai importante elemente ale dialecticii heraclitiene sunt date de faptul că: a. sufletul individual se află în legătură indisolubilă cu lumea cosmică; b. evoluția progresivă a stărilor sufletești se face de la "umezeală" spre "incantare"; c. fenomenele sufletești se conduc după aceleași legi după care se conduc și cele materiale. 1.3. Parmenide (~ VI-V î.I.C.) Un alt gânditor renumit din vechea Grecie a fost Parmenide. Conceptual și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ordinii sufletești umane. Cele mai importante elemente ale dialecticii heraclitiene sunt date de faptul că: a. sufletul individual se află în legătură indisolubilă cu lumea cosmică; b. evoluția progresivă a stărilor sufletești se face de la "umezeală" spre "incantare"; c. fenomenele sufletești se conduc după aceleași legi după care se conduc și cele materiale. 1.3. Parmenide (~ VI-V î.I.C.) Un alt gânditor renumit din vechea Grecie a fost Parmenide. Conceptual și în gândire, Parmenide a fost un oponent al lui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
după ce viața se stinge sau se eliberează din corp. Metempsihoza pitagoreică se bazează pe transmigrația sufletelor, de la locașurile lor astrale spre "temnițele" corporale terestre. Pitagora a fost primul gânditor grec care a căutat în structurile corpului suportul material pentru fenomenele sufletești, care a formulat în termenii acelor vremuri relația suflet corp. Descrierea evoluției ascensionale a sufletului este făcută ezoteric, fiind exprimarea unui dualism conceptual: sufletul își construiește propriul corp mintal, pe care-l depune pe "carul subtil al sufletului", care, după
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
relația suflet corp. Descrierea evoluției ascensionale a sufletului este făcută ezoteric, fiind exprimarea unui dualism conceptual: sufletul își construiește propriul corp mintal, pe care-l depune pe "carul subtil al sufletului", care, după moarte, va ridica sufletul în ceruri. Fenomenele sufletești sunt generate de "mișcarea" pneumei. Pitagoreicii le-au împărțit în stări: afective (thymos), de motivație (frenes) și gândire cel din urmă este specific doar omului. La acestea se adaugă senzațiile, considerate "picături sufletești". Aici se află prima clasificare relativ științifică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
moarte, va ridica sufletul în ceruri. Fenomenele sufletești sunt generate de "mișcarea" pneumei. Pitagoreicii le-au împărțit în stări: afective (thymos), de motivație (frenes) și gândire cel din urmă este specific doar omului. La acestea se adaugă senzațiile, considerate "picături sufletești". Aici se află prima clasificare relativ științifică a fenomenelor sufletești. El a localizat sufletul în inimă, gândirea în creier, corelația dintre ele fiind mijlocită de "circulația" prin vene a pneumei. Contactul cu realitatea se face prin organele de simț. Pentru
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de "mișcarea" pneumei. Pitagoreicii le-au împărțit în stări: afective (thymos), de motivație (frenes) și gândire cel din urmă este specific doar omului. La acestea se adaugă senzațiile, considerate "picături sufletești". Aici se află prima clasificare relativ științifică a fenomenelor sufletești. El a localizat sufletul în inimă, gândirea în creier, corelația dintre ele fiind mijlocită de "circulația" prin vene a pneumei. Contactul cu realitatea se face prin organele de simț. Pentru prima dată aici este formulată relația psihic corp în strânsă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asupra relației suflet corp se bazează pe un model hidrodinamic, în care sufletul este menținut într-un fluid, sau gaz, ce circulă în cavitățile cardiace și cerebrale, ca pe urmă să se răspândească în întregul corp, pe canalele arteriale. Materia" sufletească se completează cu aer în cord, aerul ajunge la cord prin plămâni, astfel încât respirația aprovizionează "dispozitivul pneumatic" compus din cord artere ventriculi cerebrali și aerul pentru menținerea cantității suficiente de pneumă. În ceea ce privește funcțiile sufletești, Pitagora a deosebit un nous pathitikos
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
întregul corp, pe canalele arteriale. Materia" sufletească se completează cu aer în cord, aerul ajunge la cord prin plămâni, astfel încât respirația aprovizionează "dispozitivul pneumatic" compus din cord artere ventriculi cerebrali și aerul pentru menținerea cantității suficiente de pneumă. În ceea ce privește funcțiile sufletești, Pitagora a deosebit un nous pathitikos, o cunoaștere senzorială inferioară, diferită de nous theoretikos, ce corespunde cunoașterii raționale. Aceeași concepție apare și la Aristotel, cu deosebirea că acesta nu atribuie nici o localizare specială diferitelor funcții cognitive în sistemul ventricular al
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
înconjurătoare cât și cu creierul. În simțuri, spune el, se află punctul de plecare al oricărei cunoașteri. Simțurile sunt completate de memorare și reprezentare. Amintirile și reprezentările, după ce ajung să se cristalizeze, dau naștere științei, adică cunoașterii lucrurilor. Toate procesele sufletești se raportează la creier. De la acest punct de plecare, Alkmeon a realizat aprecieri fundamentale asupra legăturii strânse dintre viața organică și cea psihică, dintre ele și lume externă, dintre om și elementele primare ale vieții. Contactul sufletului cu aceste elemente
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fost fundamentată legătura dintre om și sufletul său considera că de aici izvorăsc nevoile, procesul putând fi studiat cu ajutorul metodelor științelor naturii. 1.6. Empedocle (490-430 î.I.C.) În sistemul de gândire al lui Empedocle, la baza lumii materiale și sufletești se află patru elemente primare: focul, aerul, apa și pământul. Din combinația acestora cu dragostea și cu ura apare întreaga diversitate posibilă a lumii sufletești. Prin combinația celor patru elemente rezultă mișcarea, care în forme diferite determină viața sufletească. Aceasta
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
490-430 î.I.C.) În sistemul de gândire al lui Empedocle, la baza lumii materiale și sufletești se află patru elemente primare: focul, aerul, apa și pământul. Din combinația acestora cu dragostea și cu ura apare întreaga diversitate posibilă a lumii sufletești. Prin combinația celor patru elemente rezultă mișcarea, care în forme diferite determină viața sufletească. Aceasta este teza de bază a lui Empedocle pentru explicarea cunoașterii senzoriale. Empedocle emite ipoteza "revărsării" elementelor de combinație. În acest sens, el postulează că în timpul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și sufletești se află patru elemente primare: focul, aerul, apa și pământul. Din combinația acestora cu dragostea și cu ura apare întreaga diversitate posibilă a lumii sufletești. Prin combinația celor patru elemente rezultă mișcarea, care în forme diferite determină viața sufletească. Aceasta este teza de bază a lui Empedocle pentru explicarea cunoașterii senzoriale. Empedocle emite ipoteza "revărsării" elementelor de combinație. În acest sens, el postulează că în timpul combinării elementelor au loc scurgeri. Acestea determină ca atomii să se strecoare în porii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]