13,247 matches
-
mai venit odată tot cu astfel de probleme, și au plecat după ce le-am ară tat cât de dulci și cât de dragi îmi sunt copilașii de trei și de cinci ani. În prima săptămână a lunii decembrie 1956, am umblat prin satul Strunga cu „molifta postului” și seara am ajuns frânt de oboseală acasă. După ce s-a întunecat, a venit la casa parohială omul de servici de la primărie și mi-a spus să merg imediat la primărie că a venit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
părintelui Cărăușu care era grav bolnavă. Când s-au precipitat evenimentele din Cehoslovacia, un locotenent de securitate s-a prezentat la casa parohială din Crucea și „m-a rugat” să-l găzduiesc. A dormit nopțile la casa parohială, iar ziua „umbla prin munți”. În anul 1969, după 12 ani de chin în comuna Crucea unde erau puși oameni din sat să mă spioneze, le-am cerut să mă ajute să mă transfer în altă parohie, cerere la care nu am primit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
românilor, lăsată de strămoși. Mișcarea Legionară și-a propus să spună adevărul unei societăți condusă prin minciună. Și pentru că mincinoșii și tâlharii nu pot dărâma adevărul, au spart capul celor care luptau pentru apărarea adevărului. S-a adeverit zicala :”adevărul umblă cu capul spart”. Legionarii lui Codreanu și-au propus să nu caute la fața oamenilor, ci numai la fața adevărului, iar oamenii „sus-puși” de minciună, s-au răzbunat crunt pre cei ce le-au pus în față oglinda, pentru ca să se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mei români, pentru frații mei creștini. Datorită acestui jurământ, am mers pe front, am înfruntat acțiunea comunistă ca student, m-am hirotonit în 1947 împotriva activității atee a comuniștilor. Din mediul universitar am plecat la parohie, am suportat divorțul, am umblat hărțuit prin zece parohii, am dirijat revolta enoriașilor mei din decembrie 1989 spre stăpânire de sine, spre nonviolență, și trăiesc ca pensionar de 17 ani. În anul 1938 când am aflat că a fost ucis Codreanu, m-am refugiat, m-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a început să le clocească.(...) După trei săptămâni i-au ieșit niște pui drăguți, nu goi ca puii de vrabie, îmbrăcați cu puf galben ca puii de găină, dar mici, parcă erau șapte gogoși de mătase, și au început să umble prin grâu după mâncare. Prepelița prindea câte o furnică, ori câte o lăcustă, le-o firimițea în bucățele mici, și ei, pic! pic! pic! cu cioculețele lor, o mâncau numaidecât.(...) Odată, prin iunie, când au venit țăranii să secere grâul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Întrebat, ne-a răspuns că cunoaște localul de când a fost adus de data anterioară, cunoaște chiar persoane care erau atunci în Institut. Mânca cu mare poftă alimentele care i se aduceau, cerea vin cât de mult. Nu putea sta locului, umbla de acolo până acolo prin cameră, scria, repeta fragmente din poeziile sale anterioare dându-le ca inedite. Simptome fizice. Eminescu, pe atunci de 40 de ani, era de constituție forte, musculatura bine dezvoltată, capul bine conformat, figura mare și congestionată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Scria perfect, fără tremurături, fără omisiuni de litere sau cuvinte. Mai târziu, apare o ușoară incoordinare a membrelor superioare și tremurături ale degetelor, ale buzelor și limbii. Deși avea un mers șovăitor (ușoară ataxie), Eminescu nu ședea de loc ci umbla toată ziua adunând tot felul de lucruri de pe jos (colecționism), fără cea mai mică oboseală. Tulburări de sensibilitate. Sensibilitatea tactilă și termică diminuate. Frigul nu îl impresiona căci ieșea afară dezbrăcat chiar atunci când temperatura era foarte scăzută. Sensibilitatea mucoaselor diminuată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și care ar zdruncina pe un om cu totul sănătos cu condiția să n-aibă nervi ca odgoanele de la vapoare acest mediu a provocat catastrofa. Să-l fi dus cineva pe Eminescu la țară, în liniște, în singurătate; să fi umblat pe poteci cu cotituri; să fi ascultat glasul vechilor păduri și șoapta pâraielor; să mai fi admirat luna oglindindu se în ape, în loc să fi fost ținut între morții vii în casa din strada Plantelor. Meșterul ar fi fost și astăzi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
seamă observațiile fetei cu o inteligență nativă excepțională dar fără școală, cum spune singură despre ea: Pentru asta sunt de scuzat, cum n-am învățat decât abecedarul și din cauza boalei îmi lipsește chiar și aceea ce-ași fi putut câștiga umblând în societate cu persoane culte, adică cum zice românul, m-aș fi ros cu o oarecare știință.”, 29 ianuarie 1888, St. doc. lit., IV, p.230; „Când cetește /Mihai/ ce scriu eu, apoi sute de greșeli îmi găsește, însă eu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că poetul e bolnav, cuminte, neputincios etc. Adevărul este că toate amintirile despre Mihai Eminescu, de acum înainte până la ultima recluziune și chiar în timpul acestei recluziuni, îl leagă pe poet de viața de grup, mai ales de cârciumile prin care umbla. Drept este că nimeni nu vorbește de stări de euforie, etc.; dimpotrivă, toți atrag atenția asupra cumpătării poetului dar prezența lui în grupuri diferite este o constantă a memorialisticii acestor luni (ani). La 2 aprilie acest proiect de lege va
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
adăugăm doar amănuntul că Eduard Gruber se afla, în august 1889, în preajma Veronicăi Micle la Târgun Neamț când ea se va stinge din viață. Povestește Maica Fevronia, călugărița care a stat cu ea până în ceasul morții: „într-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe Veronica, soția profesorului universitar Ștefan Micle.” în zilele acestea din iulie 1889, când s-a retras la Văratec, poeta se plimba, își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în tradiția ctitoriilor boierești. Raluca avea și vreo șase frați sau surori la călugărie[16], dar asupra propriilor copii nici ea și nici altcineva nu se vede să fi exercitat vreo influență religioasă. Nici unul dintre aceștia, deși mai toți au umblat pe la școli, n-a fost îndrumat și nici nu s-a orientat singur spre cariera preoțească sau spre monahism (deși ne aflăm în Bucovina vechilor vetre mănăstirești” (aici trimite de două ori la G.Călinescu, cel din 1933: acolo stă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și doamnele Wolfe și Angell aveau impresia că "el parcă fusese născut pentru ceva măreț" (Croft 1780: 194; Masson 1874: 207), însă la Londra, în ultimele trei luni de viață, a ajuns să trăiască "mai ales cu pîine și apă", umblînd singur pe străzi, găzduit într-un pod de casă, și "devenind pe zi ce trecea tot mai palid și mai tras la față" (Masson 1874: 228). Motivul pentru care nu mînca hrană animală era, în propriile lui cuvinte, faptul că
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fizice, și dacă nervii și creierul au început să îl lase. Orice urme de nebunie ereditară existau în el - provenind din străvechea ramură de paracliseri care zornăiseră generații de-a rîndul în trecut cheile Bisericii St. Mary din Bristol, și umblaseră în miez de noapte printre coloanele sale, și săpaseră mormintele enoriașilor săi; sau provenind, chiar mai degrabă, de la acel tată al său bețiv și cu ochi sălbatici, pe care nu îl văzuse niciodată, dar care obișnuia să le spună tovarășilor
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
îi vede, frecventele bombăneli cu voce tare. Dar pînă acum, totuși, aceste urme nu depășiseră limitele a ceea ce putea fi considerat că este compatibil cu sănătatea. Dar acum, aproape sigur, acele limite au fost depășite. Observîndu-l pe ciudatul flăcău istovit umblînd pe străzi fără țintă, mormăind poate către sine, sau făcînd gesturi bruște, ori uitîndu-se la trecători, uneori cu ochi goi, și alteori cu priviri de obicei intense și luminoase, chiar și străinii nu se poate să nu îl fi urmărit
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
dăruit nouă de I. V. Stalin. Românul, român și creștin, era batjocorit, întemnițat și ucis. Copiii, obligatoriu nu mai aveau voie să intre în Biserică, icoanele date jos din școli și înlocuite cu Stalin și conducătorii partidului. Activiștii de partid umblau forfota peste tot pentru a depista pe așa zișii reacționari care nu băteau din palme și nu aduceau slavă partidului și lui Stalin cel Mare. Evreii erau cei mai activi agenți propagandiști agitatori. Când s-a luat pământul prima dată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lăuntrică. Oamenii cu care facem cunoștință vor să afle și ei câte ceva despre noi: cum vedem lumea, care ne este sfera de interese, ce valori sunt importante pentru noi; unde locuim; din ce trăim; ce distracții preferăm; pe unde am umblat și încotro vom mai pleca; cât de disponibili suntem pentru întâlniri viitoare. Aceste informații îi ajută să decidă mai ușor ce tip de relații vor avea cu noi. Dacă descoperim că relațiile noastre se sting adesea înainte de a porni, faptul
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
decât acum. Fii convins de aceasta! * Alege-ți ca modele oamenii creativi! Nu uitați, creativitatea trebuie să fie practicată, nu doar învățată. Atunci când se ivește o problemă, când aveți nevoie de o idee sau demarați un proiect sau o lucrare, umblați la trusa de unelte a creativității. Metodele și regulile generale pentru îmbunătățirea creativității au fost prezentate pe larg în cadrul Capitolelor 10 și 11. Citirea lor este utilă, dar nu suficientă, deoarece nu veți avea decât o vagă părere despre crearea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
clătinare Iarăși doagele-n picioare Și din nou să le anini Cu te miri ce rădăcini. Năzdrăvan, cum altul nu-i Un băiat al nimănui Născoci, atunci, un cui. Și l-a scos și arătat. Cuiul nou o săptămână A umblat din mână-n mână. A fost strâns și pipăit, pus pe limbă, mirosit, Nici-un om nu înțelege Cuiul țeapăn cum să lege, Fără funii și curele, Scândurile între ele. Năzdravanul și golanul Îl înfipse cu ciocanul. Zice unul: „Dragul meu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
poantă”, iar în planul imaginarului cu o fantă în real care face posibilă ecloziunea sacrului: „Copilul dezleagă șiretul / Unui pantof. Curând îi vor îngheța / Degetele și frigul / Îl va duce în cutii de ciocolată / Acolo unde moartea îl învață / Să umble.// Și are să crească iarbă sub pantof / Iarbă pe luna de pe cerul / Care se va întrupa / Ningând, într-un copil / Cu miros de ciocolată și lapte” (Ciocolată cu lapte). Din păcate, registrul metaforic suferă uneori de convenționalism sau de incontinență. O
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
Șovăiam, mi-era rușine, diavolul mă ispitea cu frica, smerenia, slăbiciunea; mă păstram în starea aceea confuză dintre dorință și panică, prielnică lenei și tergiversării. Mi-era și teamă, mă știam foarte necurat. Domnul lucrează însă în chip tainic și umblă pe căi misterioase”. Amână, totuși, acest pas hotărâtor pentru viața lui spirituală și morală. În septembrie 1953 îl vizitează pe Noica la Câmpulung, unde filosoful avea domiciliu obligatoriu. O prietenie strânsă se leagă între cineva care caută, cu ardoare, pe
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
călugări și Buddha îi trimite pe fiecare să predice individual în toată țara. El le adresează următoarele cuvinte: „O, călugări, m am eliberat de toate legăturile umane și divine și voi, de asemenea, v-ați eliberat. Porniți la drum și umblați pentru binele celor mulți, pentru fericirea celor mulți, din compasiune pentru lume, spre folosul, spre binele, spre fericirea zeilor și a oamenilor. Nu urmați doi același drum. Propovăduiți Legea, care este binefăcătoare la începutul său, binefăcătoare la mijlocul ei, binefăcătoare la
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de steaguri? Pristanda: (cu tărie) S-a pus, coane Fănică, s-a pus... Poate unul-două să le fi dat vântul jos... da' s-a pus... Tipătescu: Patruzeci și patru? Pristanda: Patruzeci și patru în cap, coane Fănică. Tipătescu: (râzând) Nu umbla cu mofturi, Ghiță. Nu m-am plimbat eu la luminație în trăsură cu Zoe și cu nenea Zaharia în tot orașul? Tocmai ea, cum e glumeață, zice: Ia să-i 41 numărăm steagurile lui Ghiță"... Pristanda: (mâhnit) Îmi pare rău
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
adică, pentru că te știe că ții la onoarea Joițichii, ca prietin ce-mi ești, a făcut plastografie... Tipătescu: Se-nțelege! Zoe: Firește; în politică... Trahanache: Ei, aveți puțintică răbdare... De astălaltă? (se lovește cu mâna pe buzunarul hainii.) Apoi, dacă umblă el cu machiavelicuri, să-i dau eu machiavelicuri (schimbând tonul.) Martoră mi-e Maica Precista! Să n-am parte de Joițica că e de față să spuie... Zoe: (cu sentiment) Nene! Trahanache: N-am umblat în viața mea cu diplomăție
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]