13,667 matches
-
nu există deocamdată o strategie clară de dezvoltare cum ar fi împădurirea dealurilor golașe aflate în partea de nord - est a satului și a celor din Aruncuta, înființarea unor livezi de pomi fructiferi pe fostele dealuri terasate și cultivate cu vită de vie în anii '70-'80 , găsirea unor modalități de concesionare a unor terenuri pentru investiții turistice, în special terenul din jurul lacului de pescuit care are o suprafață de circa 70 hectare luciu de apă. De asemenea, deși există la
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderenta a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura vitei de vie și pomi fructiferi (pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care pot fi antrenați să învețe călărie, schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea naturală a
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
procesul de modernizare și-a pus pecetea pe viață materială și spirituală a satului, desi noul pulsează în toate domeniile, totuși ocupația de bază a rămas agricultură, străveche îndeletnicire a poporului nostru, precum și creșterea animalelor, în special a oilor și vitelor. Școala, ca factor de cultură și civilizație, asigură instruirea și pregătirea tinerei generații prin strădania cadrelor didactice: educatoare, învățătoare și profesori. Începând cu anul școlar 1974-1975, în Bobohalma s-a introdus învățământul liceal, tinerii absolvind 10 clase - treaptă I de
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
1967 a fost descoperit un tezaur de către săteanul Simon Dănilă (poreclit "Doanițö", un om simplu, modest și integru, născut în anul 1932 și decedat în 2010, la hotarul satului Aruncuta, în partea de est a satului, unde a fost cultivata vită de vie în timpul CAP-ului, numită "La Razoare". Tezaurul se compune din 251 piese de argint depozitate într-o cană de cositor. Cană este de forma obișnuită, cu capac, fără ornamente sau marca de meșter. Atât cană, cât și monedele
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
partea de sud-est a județului Cluj, la de Cluj-Napoca, într-o zonă depresionara (ce începe de la Suatu, continuă zona lacului de pescuit și se termină în Aruncuta, la Razoare), fiind mărginit la sud-est de dealuri cultivate (în anii 1967-1985) cu vită de vie. Se învecinează la nord cu Suatu și Dâmburile (nord-vest), cu Soporu de Câmpie (sud) și Iuriu de Câmpie (sud-vest). În partea de vest se învecinează cu Cojocna (fermă Erdănima), iar la est cu Berchieșu (nord-est) și Frata (sud-est
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
rețeaua de apă potabilă de la magistrală din Cluj. Se află la 6 km de Băile Cojocna.Suprafața de teren arabil de circa 1200 hectare, reprezintă o resursă importantă pentru viitor, la care se adaugă circa 50 hectare pregătite pentru cultura vitei de vie, orientare sud-est.. Una din marile resurse ale satului o reprezintă cele patru mari pășuni ale satului (Contenit, Coasta, La pădure și Dos) cu o suprafață totală de circa 250 hectare, care asigură pășunatul necesar la circa 2500 ovine
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc.) cultivate cu prioritate în zonele care se pretează la irigat din bazinul cu apă de la Ciurgău, legume, cultura vitei de vie și pomi fructiferi (pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care pot fi antrenați să învețe călărie, schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea naturală a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
bazinul de alimentare cu apă } este folosită de o pescărie privată, înființată în toamna anului 2011 la circa 200 m. sud - est de izvor. La începutul colectivizării din 1961 s-au început și lucrările de amenanjare a unei culturi de vită de vie, în partea de sud - est a satului, în zona numită " Dealul Lutului ", pe o suprafață de circa 50 hectare de vită nobilă, în baza unui credit de la Bancă Agricole . În timpul operațiilor de terasare săteanul Simon Dănilă a găsit
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
izvor. La începutul colectivizării din 1961 s-au început și lucrările de amenanjare a unei culturi de vită de vie, în partea de sud - est a satului, în zona numită " Dealul Lutului ", pe o suprafață de circa 50 hectare de vită nobilă, în baza unui credit de la Bancă Agricole . În timpul operațiilor de terasare săteanul Simon Dănilă a găsit, într-o cană de cositor, un important tezaur monetar aflat în prezent la Muzeul din Gherla. Tezaurul a fost îngropat în jurul anului 1706
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
cultivat { așa cum este schițat, având numărul cadastral, Cc - clădire construită, nr. topo 3098 și 3098 }, iar vinul era păstrat în butoaie de lemn cu o capacitate cuprinsă între 200 - 1000 litri. În anul 1975 brigadă de specialitate se desființează, iar vită de vie parcelata și distribuită fiecărui cooperator " pentru lucrul în parte " . Nouă soluție organizatorică a rezistat pînă la începutul anilor 80, după care această cultură n-a mai prezentat interes pentru conducerea colhozului și a fost lăsată în paragină, ulterior
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
irigații Sadova-Corabia, sistem realizat în anii 70, cu ajutorul unor firme din Anglia. Zona fiind nisipoasa, nu este prielnica culturilor cerealiere. Totuși acestea se cultivă în special în zona de vest a comunei precum și în lunca Dunării. Aici crește foarte bine vită de vie. În trecut soiul specific zonei era roșioara, ulterior apărînd și alte soiuri. La dezvoltarea viticulturii, precum și a pomiculturii, pe terenurile nisipoase, a contribuit, de-a lungul timpului Stațiunea de cercetări horticole, care își are sediul în prezent la
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
chiar și servicii de televiziune prin cablu, cu post local de televiziune. Sunt prezente diferite firme: materiale de construcții, minimarketuri, supermaketuri, farmacii. Firma Web Design și Servicii Web - S.C Fzones Media Design SRL Solurile nisipoase de la Călărași sunt favorabile vitei de vie și în special culturilor de pepeni, astfel că zona este cunoscută ca „patria lubenițelor”. În zonele unde pământurile sunt mai fertile, se cultivă și cereale. În Călărași a fost înființată SCCCPN (Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Cultura Plantelor
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
1723, istoricul Friedersch Schwartz certifică existența localității și o preia ca atare în hărțile sale. În urma sondajelor arheologice efectuate în septembrie 1969, profesorii I. Nicolaescu și C.M. Zira, au elaborat două ipoteze: că localitatea ar fi fost “o ascunzătoare de vite mari în mijlocul ostrovului”, dar, mai probabil, o “redută rusă”. Mai târziu este confirmată existența sa ca ”sat de clăcași”. Comuna s-a numit anterior descoperirii vestigiilor geto-dace “Ulmi”, datorită pădurilor de ulmi existente în zonă și avea în compunere satele
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
telefonic, post de jandarmi, agent sanitar și infirmieră. Agricultură ocupă un loc important în economia comunei Mischii. Culturile agricole cultivate pe terenul agricol al comunei sunt: porumbul, care ocupă o suprafață de 35-40%, grâul, pe o suprefață de 40-45% și vită de vie pe o suprafață de 3%. De asemenea, comuna Mischii este și zona pomicola, în anul 1995 fiind plantați 1180 de pomi fructiferi. După anul 1995 s-au înființat ferme paticulare de creștere a pocinelor și taurinelor, unele reușind
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
compacte, solurile brune și regosolurile și subsolurile argiloiluviale. Terenuri arabile valorificate agricol. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, cu ramurile ei conexe. În anul 1892, comuna avea o moară cu abur, cinci cârciumi. Efectivul de animale era de 560 vite mari cornute, 1.569 vite mici, 114 porci. În anul 1928, în comună erau o bancă populară "Tesluiul" (înființată în 1907), o moară cu abur, trei cârciumi. În anul 1892, comuna avea 735 locuitori; în anul 1928 - 1.385 locuitori
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
și subsolurile argiloiluviale. Terenuri arabile valorificate agricol. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, cu ramurile ei conexe. În anul 1892, comuna avea o moară cu abur, cinci cârciumi. Efectivul de animale era de 560 vite mari cornute, 1.569 vite mici, 114 porci. În anul 1928, în comună erau o bancă populară "Tesluiul" (înființată în 1907), o moară cu abur, trei cârciumi. În anul 1892, comuna avea 735 locuitori; în anul 1928 - 1.385 locuitori; în anul 1930 - 3.608
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate culturi de pawlonia ,un arbore cu creștere rapidă, originar din Chină. Se cresc: vite, capre, căi (pentru tractarea căruțelor), găini și alte păsări domestice pentru ouă și carne, iepuri și animale de companie. aprox.80% Români aprox.18% Rromi aprox. 2% Altele Majoritatea locuitorilor sunt creștin-ortodocși. Aproximativ 1% sunt de alte confesiuni creștine, în
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Au urmat învățători localnici Ion Tudor și soția sa Silvia Tudor, Magereanu Nicolae, Magereanu Ioana și alții. La generalizarea învățământului de 8 ani s-a completat ciclul 2 cu profesori calificați pe discipline. Locuitorii se ocupă de mica agricultură, creșterea vitelor și pomicultură.
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
pe dealurile subcarpatice din zona sud, sud-estică din imediata apropiere a municipiului Tg. Jiu, capitala județului Gorj. Odinioară zona de deal a Budienilor cuprindea și dealurile Pistestilor până la cele ale Balanestiului. Marea majoritate erau cultivate de sute de ani cu vită de vie. În fapt, Radu Vodă Mihnea la 13 mai 1613 (Târgoviște) pomenește despre aceste vii pe care le cumpărase parțial. Viticultura, o tradiție aici, s-a pierdut din păcate în ultimii 25 de ani. Lunca: Ținutul cuprinde și o
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
case mari și încăpătoare în marea lor majoritate cu o înălțime de pește 7m și poziționate în părțile mai înalte ale proprietăților. Temeliile erau din piatră de rău potrivită și zidita. Restul casei era din lemn de stejar cioplit manual. Vitele erau adăpostite în grajduri care aveau la al doilea nivel fâneața. Pe timpul iernii fânul era transferat în iesle prin trape de lemn poziționate în dreptul acestora. O asemenea gospodărie este expusă la Muzeul Satului. Este vorba de casă din Budieni a
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
în Bancă Populară - peste 10000 lei Învățători - 2 (3 posturi) Elevi - 132 .....!!!! (B-64, F-48) Săli de clasă - 2+1 Agent sanitar - 1 Agent veterinar -1 Jandarm post -2 Perceptor - 1 Prăvălii, cârciumi - 1 Nu există date despre numărul de gospodării, vite, alte așezăminte sau biserici și preoți. Nu era așa rău! Cert este că Budieni-ul a pășit în epoca modernă cu dreptul și că mai presus de toate își dorea să învețe. SURSA: "http://budieni.ro" autor Mihai Ivan
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Această matcă patriarhală și-a pus adîncă pecete pe sufletul viitorului poet, iar opera lui o va mărturisi cu vădită înfiorare. Dobridorul pierdut între lanuri, salcâmi și sălcii plângătoare, "gura de rai" a Fântînii Suhatului (islazul unde pășteau oile și vitele), șipotul molcom al pârâului Balasan - toate acestea vor constitui un fond de inepuizabilă nostalgie, transparent în multe dintre poemele sale ("Nostalgie", "Chemare", "Tristețe", "Reverie", "Visare" etc.).” (Răzvan Codrescu, "Un interbelic uitat: Ilariu Dobridor", Blogurile ROST, nr. 34, decembrie 2005). De
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la prezent. Până la colectivizare aproape fiecare familie avea vite mari și mici, vacă, boi, de multe ori și cai, carul și căruța fiind singurele mijloace de transport la îndemână, apoi capre, oi și desigur, porci. Bivolii și măgarii se creșteau mai puțin. Acum au mai rămas porcii, câinii și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
bordei a slujit mai întâi popa Dinu din Catane, despre care se spune că avea de obicei să doarmă în gârliciul bisericii, învelit în cojoc și cu bâta sub cap, ca să nu-i fure păgânii icoana și să nu calce vitele peste mormintele din jurul bisericii. Din acest cimitir au fost mutate câteva pietre funerare, din calcar cochilifer, colțuroase și cu inscripții chirilice, cam șterse, în capătul cimitirului cel nou, de la marginea satului. După tradiție, bărbații aveau pietre funerare colțuroase, iar femeile
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și fără foc. În vremuri de răstriște, punându-i brazde de iarbă pe acoperiș, era perfect camuflat. Chiar dacă era descoperit de năvălitori și incendiat, se putea reface repede, înlocuindu-i acoperișul. Într-un bordei mai mare se puteau adăposti și vitele, care încălzeau locul, când, din cauza dușmanilor care ar fi văzut fuiorul de fum, locuitorii pregetau să aprindă focul iarna. Bordeiul era alcătuit în principal dintr-o groapă dreptunghiulară, săpată în pământ la vreo doi metri adâncime, cam de 3 metri
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]