125,387 matches
-
Casă de editare „Balcanii și Europa” tipărește această revista dedicată românilor din jurul granițelor țării alăturându-se astfel eforturilor și acțiunilor etnicilor români care înfruntă opresiunea și nedreptățile pentru păstrarea identității naționale și susține eforturile lor pentru drepturi fundamentale, stipulate în toate documentele europene și internaționale. Zona Timocului, din Șerbia
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
majoritate românească este trecut și în română, în timp ce în Valea Timocului românii sunt lipsiți de astfel de drepturi. Aici trăiesc circa 300.000 de români care luptă de secole pentru continuitatea tradițiilor strămoșești, pentru recunoașterea apartenenței lor la romanitatea balcanică. Revista noastră se adresează tuturor acestor eroi ai identității românești, supuși de veacuri presiunilor, deznaționalizării, dezbinărilor, politicilor de obstrucționare a drepturilor lor, statisticilor măsluite. Spre aceștia se îndreaptă gândurile și susținerea noastră frățeasca. În Șerbia de Răsărit există 154 de sate
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
unei „voci ardelene” în corul sau vacarmul literaturii românești. Cert este că apariția la Cluj a lui Miron Radu Paraschivescu și apoi a lui A. E. Baconsky în această pepinieră literară a dus la crearea unui adevărat grup literar în jurul revistei „Steaua” și, desigur, în preajma „Tribunei”, un săptămânal cultural mai implicat social-politic. „Steaua”, sprijinită în gesturile sale literare în favoarea antonomiei esteticului și oricum împotriva exceselor proletcultiste de către prietenii săi activi și în politică (aici iarăși trebuie numiți Ion Brad și Dumitru
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
în preajma „Tribunei”, un săptămânal cultural mai implicat social-politic. „Steaua”, sprijinită în gesturile sale literare în favoarea antonomiei esteticului și oricum împotriva exceselor proletcultiste de către prietenii săi activi și în politică (aici iarăși trebuie numiți Ion Brad și Dumitru Ghișe), a fost revista unei încăpățânări rezistente în favoarea liberalizării culturale. În plină ofensivă proletcultistă, poeții de la această revistă scriau și publicau o altfel de poezie, etichetată atunci drept „intimistă”, de „notație”. A scrie și a publica! A publica! În toată perioada postbelică, până la decembrie
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
în favoarea antonomiei esteticului și oricum împotriva exceselor proletcultiste de către prietenii săi activi și în politică (aici iarăși trebuie numiți Ion Brad și Dumitru Ghișe), a fost revista unei încăpățânări rezistente în favoarea liberalizării culturale. În plină ofensivă proletcultistă, poeții de la această revistă scriau și publicau o altfel de poezie, etichetată atunci drept „intimistă”, de „notație”. A scrie și a publica! A publica! În toată perioada postbelică, până la decembrie 1989, „a publica”, incumba nu doar riscul de a scrie, ci, mai ales, și
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
trai mai bun, la o mai bună pricepere a nevoilor și datoriilor fiecăruia”. Pe cheltuiala Fundației Regale au fost trimise la sate Echipele Regale Studențești. După model occidental s-au construit cămine culturale (peste 2.000 până în 1938). A apărut revista populară „Albina” și s-a inițiat colecția „Cartea satului”, care edita lucrări necesare bibliotecilor sătești. La insistențele lui Dimitrie Gusti, un apropiat al monarhului, se realizează o operă muzeistică de excepție - Muzeul Satului. O mărturie plină de haz a transmis
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
miniștri, Miniștri - Lumea politicii mondiale include și un număr semnificativ de prelați de toate cultele care au decis să fie mai aproape de „cele lumești”... până acolo încât să devină demnitari de stat și să poată face legi. O trecere în revistă a prezenței la vârful statelor a unor prelați poate începe cu președintele în funcție al Germaniei, Joachim Gauck, care a fost inițial pastor luteran. Ulterior a intrat în mișcarea de rezistență anticomunistă din fosta RDG, consacrându-și imaginea publică din
Preoţi în politică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296421_a_297750]
-
de o pensie maximă de peste 32.000 de euro pe an, arată which?.co.uk. Pentru comparație, puterea emergentă Africa de Sud oferea o pensie maximă de doar 1.300 euro... Ingredientele succesului Una dintre explicațiile acestor diferențe, pe care de altfel revista noastră le-a mai abordat este adaptabilitatea. Poate fi ilustrată cu abordarea suedeză. Țara a găsit o soluție la provocările viitorului demografic: în condițiile în care în orizontul 2040, circa un sfert dintre cetățeni vor avea vârsta de minim 65
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
venind în ajutorul fruntașilor Revoluției și susținând apoi mișcarea pentru unirea Principatelor Române și cauza războiului de independență (1877 - 1878). Sofia Chrisoscoleu (1839-1861) a folosit puterea presei pentru a susține unirea Principatelor Române, Constanța Duncă-Schiau (1843-?) a scos la București revista feministă „Amicul familiei” și a elaborat un amplu proiect dedicat creării unui sistem educațional modern pentru femeile române, unele din sugestiile sale fiind incluse în legea învățământului din 1864. Alte promotoare ale drepturilor și emancipării femeilor au fost de asemeni
Ilustre înaintaşe () [Corola-website/Journalistic/296451_a_297780]
-
a reflectat în presă dificultățile create în mod artificial în calea promovării femeii în diferite profesiuni, Sofia Nădejde (1856 - 1946), care a luptat timp de aproape 50 de ani pentru drepturile femeii, Adela Xenopol (1861-1939), care a editat la Iași revista lunară „Dochia”, chemând femeile să susțină eforturile lui Ionel Brătianu de promovare a unei politici de reforme, Eugenia de Reuss-Ianculescu (1865 - 1838), care a trimis memorii Camerei Deputaților și Senatului, prin care revendica participarea femeilor la alegerile consiliilor locale, Calypso
Ilustre înaintaşe () [Corola-website/Journalistic/296451_a_297780]
-
ca gen al graficii, cât și ca vehicul al unor demersuri morale, iar principalul său atu stă în capacitatea de a transmite aproape instantaneu mesajul. De-a lungul anilor, jurnalistul și caricaturistul Octavian Andronic a fost un colaborator apropiat al revistei și Editurii „Balcanii și Europa”, care au găzduit în mai multe rânduri caricaturi semnate de cunoscutul grafician satiric. Ilustrațiile „ANDO”, prevestitoare, din volumul „Bulă mon amour...”, 2007
Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic () [Corola-website/Journalistic/296431_a_297760]
-
limba chineză. În acest moment există câteva inițiative concrete, acordul Editurii Uniunii Scriitorilor din China cu o Editură din România care prevede sprijinirea traducerilor reciproce, o Editură din Guangzhou este pe punctul de a deschide o serie de literatură română, „Revista pentru literatură străină”, condusă de eminentul românist și poet Gao Xing, publică constant literatură română contemporană, iar editura „Literatura poporului”, cea mai mare din China, a și făcut primul pas în acest sens. Nu ne rămâne decât să constatăm că
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
dus către doamna Mona Muscă și nu am risca spunând că a fost o personalitate greu de înlocuit în lumea femeilor din viața politică ce a urmat. Și ne-am amintit, în același timp, că, în numărul din aprilie 2005, revista noastră a ținut să prezinte cititorilor săi, printr-un interviu, competența și viziunea sa în calitate de ministru al Culturii și Cultelor, pe care o deținea. Ne interesam atunci, pentru cititorii noștri, de evoluțiile acestui domeniu și de reperele culturii românești, atât
Excelenţe feminine în paginile revistei noastre () [Corola-website/Journalistic/296455_a_297784]
-
cetățenii minorităților naționale sunt profund legați de realitățile țării în care trăiesc, comportându-se ca buni români. Prin cultivarea limbii materne și a propriilor tradiții, ei dispun de un câmp larg de manifestare: emisiuni la posturile de radio și televiziune, reviste și edituri, manifestări artistice de o mare diversitate. Una dintre cele mai interesante manifestări, revelatoare pentru armonia interetnică din țara noastră, dar și pentru înfrățirea sufletească dintre minorități și români, este „ProEtnica - Festival Intercultural Sighișoara”, aflat la cea de-a
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
Astfel de acțiuni sunt gândite atât pentru propriul public, cât și pentru cel român. „Liga Albanezilor din România” (A.L.A.R.) a primit, începând cu anul 2001, un important sprijin financiar din partea Guvernului României, desfășurând o bogată activitate politică și culturală. Revista „Prietenul albanezului” este urmărită cu interes pentru apreciatele sale rubrici de istorie, cultură, literatură, etnografie și folclor, spiritualitate și comunitate. La rândul său, Editura „Privirea” reunește deja 40 de titluri de volume, unele bilingve, ale etnicilor albanezi din România, precum și
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
de tradiții și obiceiuri pentru copii Venaț” și multe altele. Biblioteca Sârbească din Timișoara este locul unor apreciate întâlniri, la care sunt invitați oameni de cultură, scriitori și profesori. Uniunea Sârbilor din România editează săptămânalul „Nașa Reci” („Cuvântul nostru”) și revista literară bianuală „Knijevni jivot” („Viața literară”), anuarul „Banatski almanah” („Almanahul bănățean”). Începând cu anul 1992, Uniunea a inițiat o activitate proprie de editare a cărților în limba sârbă. În prezent, toate tipăriturile scriitorilor sârbi din România sunt realizate de Editura
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
mereu îmbogățită, care nu scapă niciodată din vedere dezvoltarea legăturilor de prietenie și bună vecinătate dintre cele două țări ale noastre. Ziarul „Nasa glass” („Glasul nostru”), organul de presă al Uniunii, redactat în limba literară a bulgarilor bănățeni, ca și revista „Literaturna Misei” („Gândire literară”), cu apariție bilunară în limba pavlichena (dialect al limbii bulgare și aproximativ 10% în limba română și bulgară) întregesc tabloul preocupărilor acestei comunități active. Una dintre marile acțiuni inițiate de Uniunea Ucrainenilor a constituit-o întâlnirea
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
instituției, dar și din mass-media - pertinente pentru acest subiect ar fi susceptibilă de concluzii foarte interesante. Le putem bănui măcar datorită a două contribuții relevante pentru temă: articolul regretatului Virgil Coman și cel semnat de Ioan Drăgan, ambele publicate în „Revista Arhivelor”. Drăgan identifică opțiunile în cauză în dezbaterile care încă din ianuarie 1990 au mobilizat personalul Arhivelor din Transilvania în jurul câtorva teme majore. Dependența de MAI era considerată de mulți arhiviști - dar nu de toți - ca un obstacol major în
Un garant al adevărului istoric by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296469_a_297798]
-
ea ar putea constitui un precedent pentru cei care solicită autonomia pe criterii etnice în Transilvania... Un alt punct sensibil al diferențelor de optică în interiorul UE este respectarea democrației. Cazul cel mai notoriu este al Ungariei. O scurtă trecere în revistă a evenimentelor din ultimii ani arată că în anul 2012, Comisia Europeană atrăgea atenția guvernului conservator de la Budapesta că, dacă nu va schimba imediat legislația care era considerată „derapaj democratic”, va fi adus în fața justiției. După cum este binecunoscut, era vorba
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
dovedește traducerea sa în opt limbi - cu un tiraj pe măsură (în 1972, în România au fost 100.000 de exemplare). Jurnalistul Carol Roman - premiat în zilele noastre de Uniunea Ziariștilor Profesioniști pentru volumul „În balansul vremurilor”, editor neobosit al revistei „Balcanii și Europa”- nu a ocolit în ancheta sa dificultățile. A încercat să aibă și un răspuns al lui Alexandr Soljenițîn (așa cum îl sfătuia sincer și candid vestitul medic și biochimist Jacques Monod), nu l-a ocolit nici pe ilustrul
O anchetă celebră by Răzvan Theodorescu () [Corola-website/Journalistic/296481_a_297810]
-
Federației Ruse. De asemeni, în rândul susținătorilor s-au aflat „NIRO Investment Group”, „Institutul Polonez București”, Fundația „Michael Schmidt Stiftung”, „Novotel” ș.a. Cu acest prilej, Compania „NIRO Investment Group” a oferit un dineu la care au participat membrii juriului internațional. Revista „Balcanii și Europa”, reprezentată la dineu, a consemnat cuvinte de apreciere pentru modul în care a fost organizat Concursul Internațional de Canto al Operei Naționale București, precum și valoarea tinerilor participanți la competiția artistică, din partea unor membri ai juriului, printre care
Le Grand Prix De L’Opéra” () [Corola-website/Journalistic/296484_a_297813]
-
care Bălcescu avea să publice „Magazin istoric pentru Dacia”. Sub paravanul acestei Societăți, Ion Ghica, Bălcescu și Tell constituie organizația secretă „Frăția”, cu un program revoluționar tipic pentru societățile secrete de tipul cărvunarilor, din prima jumătate a sec. XIX.În revista „Magazin istoric”, Bălcescu publică, în 1844, două studii consacrate istoriei militare a principatelor, „Puterea armată și arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum” și „Puterea armată în Moldova”, cele dintâi scrieri istorice de acest fel din istoriografia românească. Studiile
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
În urma numeroaselor mesaje primite la redacție din partea unor cititori ai revistei noastre, prezentăm un articol relevant despre traseul uneia dintre cele mai controversate figuri publice post-decembriste: pastorul László Tőkés, considerat de unii o figură marcantă a Revoluției din 1989, iar de alții un iredentist ambițios, care a servit întotdeauna interese străine
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
Se poate observa cu limpezime, din toate aceste date, ce și pe cine a reprezentat mereu cetățeanul, preotul și politicianul László Tőkés, care a afirmat că, în ce-l privește, „Ziua Națională a României este o zi de doliu”... Din revista „Balcanii și Europa”, Nr. 159 / 2015)
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
Lovitura de stat din Turcia, din luna iulie a.c., ne dă prilejul să trecem în revistă unele dintre cele mai răsunătoare astfel de puciuri ratate care au avut loc în secolul XX, ocazie de a reflecta asupra felului în care au fost provocate, gestionate și mai ales de a observa consecințele pentru toți cei implicați, politicieni
Lovituri de stat eşuate () [Corola-website/Journalistic/296479_a_297808]