125,468 matches
-
ordine românești (Steaua României în grad de ofițer - 2000 și Ordinul Național Serviciul credincios - 2014), îi consolidează statutul de personalitate culturală în domeniul muzicii, cu vocație universală. A compus în numeroase domenii ale muzicii clasice. Autor al coloanei sonore a filmelor „Șatra”, „Maria Mirabela”, „Lăutarii”, „Ana Pavlova”, „Binecuvântați femeia”, „Portretul soției pictorului”, „Regina Margot”, „Patul lui Procust” ș.a. Valsul „Dulce și blânda mea fiară”, din filmul „O dramă la vânătoare” (după A. Cehov), în regia lui Emil Loteanu, a fost considerat
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
vocație universală. A compus în numeroase domenii ale muzicii clasice. Autor al coloanei sonore a filmelor „Șatra”, „Maria Mirabela”, „Lăutarii”, „Ana Pavlova”, „Binecuvântați femeia”, „Portretul soției pictorului”, „Regina Margot”, „Patul lui Procust” ș.a. Valsul „Dulce și blânda mea fiară”, din filmul „O dramă la vânătoare” (după A. Cehov), în regia lui Emil Loteanu, a fost considerat de președintele american Ronald Regan drept „valsul secolului al XX-lea”. O Enciclopedie apărută la Sankt Petersburg, în 2001, îl include, alături de George Enescu, în
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
a însemnat o tragedie generală. Refrenul mi-a rămas întipărit în memorie: „Hai, hai, Munții Carpați! Plângeți voi, surori și frați, / Iar voi, mamelor, oftați!”. - Criticii muzicali fixează momentul intrării dvs. în circuitul universal al valorilor culturale la festivalurile de film din Spania, din 1972 și 1976, când, împreună cu regizorul Emil Loteanu, ați câștigat trofeul „Scoica de argint”, pentru filmul „Lăutarii”, apoi „Scoica de aur”, pentru filmul „Șatra”. - E greu de fixat un moment anume. Un lucru este sigur: muzica este
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
și frați, / Iar voi, mamelor, oftați!”. - Criticii muzicali fixează momentul intrării dvs. în circuitul universal al valorilor culturale la festivalurile de film din Spania, din 1972 și 1976, când, împreună cu regizorul Emil Loteanu, ați câștigat trofeul „Scoica de argint”, pentru filmul „Lăutarii”, apoi „Scoica de aur”, pentru filmul „Șatra”. - E greu de fixat un moment anume. Un lucru este sigur: muzica este prima și ultima mea iubire. Muzica mea este de proveniență folclorică românească, chiar și în bucățile inspirate de realitatea
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
muzicali fixează momentul intrării dvs. în circuitul universal al valorilor culturale la festivalurile de film din Spania, din 1972 și 1976, când, împreună cu regizorul Emil Loteanu, ați câștigat trofeul „Scoica de argint”, pentru filmul „Lăutarii”, apoi „Scoica de aur”, pentru filmul „Șatra”. - E greu de fixat un moment anume. Un lucru este sigur: muzica este prima și ultima mea iubire. Muzica mea este de proveniență folclorică românească, chiar și în bucățile inspirate de realitatea rusească. Consider că această muzică este națională
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
2012, există un trend crescător pe toate palierele SRR. Credibilitatea este unul dintre argumentele noastre forte, pentru că încercăm să fim echidistanți, echilibrați, să nu intrăm în jocuri politice, să nu favorizăm. Avem grijă de minorități, de cultură, de teatru, de film, de carte, de muzică. Suntem printre puținele posturi din Europa care are două canale destinate 24 de ore culturii, Radio România Cultural și Radio România Muzical, singurul post de radio public ce organizează de 22 de ani un târg de
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Zilnic, prin televiziuni, prin filme de groază, artistice, documentare, chiar și de desene animate, ni se propovăduiește că nu avem încotro și că, dacă nu azi, atunci mâine sau poimâine vom fi asaltați de cohorte de extratereștri, belicoși rău, care ar putea duce omenirea la
O alternativă… cosmică by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296400_a_297729]
-
terestre în care domină „Homo homini lupus”. Fostul președinte american Ronald Reagan, în urmă cu ani buni, chiar credea că extratereștrii vor cuceri pământul. Se amintește că în anul 1982, după participarea la o proiecție la Casa Albă a unor filme (pentru judecători, astronauți și alte VIP-uri) ale regizorului Steven Spielberg, despre invazia cosmică, acesta a exclamat, la finalul proiecțiilor: „Există un număr de oameni în această cameră care știu că tot ceea ce a apărut pe ecran este adevărat”. Reagan
O alternativă… cosmică by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296400_a_297729]
-
etno-culturale. Au fost organizate 62 de spectacole folclorice, standuri meșteșugărești și de prezentare a comunităților etnice, prelegeri, conferințe și mese rotunde consacrate etniilor și conviețuirii lor interculturale și interreligioase, o expoziție de artă contemporană. Pentru prima dată au rulat trei filme documentare dedicate vieții și spiritualității minorităților etnice, dezbateri pe tema tradițiilor, parade ale portului și obiceiurilor populare. Peste 15.000 de vizitatori au urmărit acest adevărat regal cultural, încheiat cu o serie de concerte susținute pe scena din Piața Cetății
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
studiat în clase succesive de toți liceenii patriei, Bălcescu devine și eroul principal al unor opere literare de mare amploare, cum a fost romanul „Un om între oameni”, al lui Camil Petrescu, precedat de piesa de teatru și urmat de filmul care îl are drept protagonist pe același Bălcescu. Corolarul acestei redimensionări a fost prezența figurii lui pe bancnotele de 100 lei, astfel că Bălcescu a devenit figura centrală a secolului al XIX-lea și a luptei de emancipare care i-
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
de teren. Statul Islamic se folosește de metode avansate de a-și face reclamă și de a atrage adepți, precum și de justificare a acțiunilor proprii: toate facilitățile online, mesaje multimedia în numeroase limbi străine, imagini captate cu ajutorul dronelor, răspândire de filme video pe toate canalele disponibile. De fiecare dată când un cont este închis, ISIS reușește să deschidă un altul imediat. Spre deosebire de Al Qaeda, jihadiștii Statului Islamic au făcut din organizație una mult mai periculoasă și mai versatilă, mizând nu doar
Propaganda în mileniul trei by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296490_a_297819]
-
Muzeul Țării Crișurilor Oradea. De un binemeritat succes internațional s-a bucurat și „Ziua Internațională a Iei”, o celebrare în sute de orașe din țară și străinătate a unuia dintre cele mai perene simboluri ale portului nostru popular. Manifestările de film s-au dovedit puncte de maxim interes pentru participanții sosiți din diferite țări. Menționăm „AMURAL”, primul festival de arte viziuale post-internet din România, eveniment menit să susțină candidatura orașului Brașov la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Această
România, atracţie culturală internaţională () [Corola-website/Journalistic/296502_a_297831]
-
1990 este de departe cea care a dobândit o nefericită popularitate în media interne și internaționale. Ecoul ei peste hotare a fost copleșitor. Coroborat cu dezamăgirea dureroasă cu care fuseseră primite și minciunile grosolane din primele zile ale Revoluției și filmul execuției cuplului Ceaușescu, scenele de o brutalitate cutremurătoare din Bucureștiul invadat de „mareea neagră” au conferit României statutul de ținut al anomiei și violenței pe care nici azi nu l-a putut depăși în imaginarul european. Mai multe acțiuni și
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
Heston („Ben Hur”, desigur!) sau Rîța Hayworth, toți actori, care au contat, înainte de orice, pe ținerea de minte, apoi politicieni că Ronald Reagan și Margaret Thatcher (care, cu siguranță, nu se va recunoaște în Meryl Streep, interpreta rolului ei în filmul „Doamna de Fier”), marele boxer american, fost campion al lumii, Sugar Ray Robinson și alții. Cine cumpăra editură franceză Flammarion? Nu e prima oara în ultimul deceniu cand se zvonește că Editură Flammarion e de vanzare. Editură a fost cumpărată
Meridiane () [Corola-website/Journalistic/4847_a_6172]
-
cu cît grijile lor șunt destul de „albastre”. De exemplu, 84% din nemți consideră un fapt imoral că fostul președintele Christian Wulff, silit să demisioneze din cauza dezvăluirilor privind foloasele necuvenite pe care le-a căpătat în urmă prieteniei cu producătorul de filme David Groenewold, să primească pe viață o renta onorifica de 200 000 de euro pe an. Dizgrația în care a nimerit Wulff i-a îndemnat pe mulți să-i ceară președintelui demisionar să renunțe benevol la rentă viageră, în caz
Meridiane () [Corola-website/Journalistic/4847_a_6172]
-
din Constanța, condusă de Adriana Adelaida Hoidrag, absolventă a Facultății de Artă din Constanța, secția Coregrafie. Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov, condusă de Maior Sorinel Vânt, a impresionat prin repertoriul abordat, cuprinzând și muzică de film, precum și prin eleganța și distincția trupei de majorete. Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, cu o remarcabilă tradiție încă din anul 1840, condusă de colonel Petre Gogu, s-a remarcat atât pe meleagurile dunărene cât și pe plan național și internațional
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
“A Late Quartet”/ Un Ultim concert - Marin MARIAN În genere, majoritatea covârșitoare a filmelor cu și despre muzică, cu și despre muzicieni, era dezamăgitoare. Vorbesc la trecut, fiindcă era o veritabilă tradiție ca filmele consacrate muzicii, interpreților și compozitorilor să apară mult prea simpliste, improprii, inadecvate per detaliu, tembele chiar. De altminteri, și pentru
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
“A Late Quartet”/ Un Ultim concert - Marin MARIAN În genere, majoritatea covârșitoare a filmelor cu și despre muzică, cu și despre muzicieni, era dezamăgitoare. Vorbesc la trecut, fiindcă era o veritabilă tradiție ca filmele consacrate muzicii, interpreților și compozitorilor să apară mult prea simpliste, improprii, inadecvate per detaliu, tembele chiar. De altminteri, și pentru reprezentanții altor arte era dezamăgitor să vadă în filme de gen tot felul de caricaturizări și fantezii goale cu privire
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
era dezamăgitoare. Vorbesc la trecut, fiindcă era o veritabilă tradiție ca filmele consacrate muzicii, interpreților și compozitorilor să apară mult prea simpliste, improprii, inadecvate per detaliu, tembele chiar. De altminteri, și pentru reprezentanții altor arte era dezamăgitor să vadă în filme de gen tot felul de caricaturizări și fantezii goale cu privire la diversele procese de inspirație, concepere, executare, eventual performare sau studiere (pragmatică ori teoretică). Dar toate acestea „au ținut” până în ultima vreme, chiar până-n ultimul deceniu, când profesionalismul a
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
comerciale producții, poate competiția cinematografică impunând consultarea serioasă și a artiștilor propriu-ziși, a criticilor (în speță, a muzicologilor), a esteticienilor ori istoriografilor sobri. A Late Quartet (2012, scenariu de Yaron Zilberman și Seth Grossman, ultimul și regizându-l) este un film excelent din toate punctele de vedere. Și-l socotesc remarcabil inclusiv deoarece poate satisface și pe cel mai pretențios muzicolog sau pe melomanul care se respectă. Concret, pelicula este dedicată - la cel mai onorabil nivel - Opusului 131 al lui Beethoven
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
sens valoric final, sens pe care o dramatizare, o istorie a tribulațiilor comun-umane, îl pot câștiga prin sublimizare sau iluminare. Așadar înainte de retragerea conducătorului acestui cvartet de mare succes și carieră internațională, înainte de substituirea violoncelistului (pentru eventuala supraviețuire a formației), filmul american relevă mai multe drame omenești. Nu fac sumarul acestora, deoarece articolul de față nu este un sinopsis (de tipul preamultora citibile pe internet). Pentru noi, aici, important este că în filmul acesta este multă muzică, egal vizionabilă și audibilă
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
înainte de substituirea violoncelistului (pentru eventuala supraviețuire a formației), filmul american relevă mai multe drame omenești. Nu fac sumarul acestora, deoarece articolul de față nu este un sinopsis (de tipul preamultora citibile pe internet). Pentru noi, aici, important este că în filmul acesta este multă muzică, egal vizionabilă și audibilă. Tema fugii cu care Cvartetul de Coarde Opus 131 debutează apare de mai multe ori, ea este eficient discutată la un moment dat (ca și multe alte date despre lucrare), în final
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
și ca un fel de climax didactic, impunându-și profunzimea și rezonanțele psihologice. Oricum, Cvartetul Opus 131 este cântat aici, pe fragmentuțe - unele demonstrate, repetate și comentate -, cât și în fragmente de amploare (de la final), lucru rarissim „permisibil” (?!) într-un film, fie el de artă. Insist: chiar și filmele așa-zis muzicale evită ilustrarea peste un câteva zeci de secunde a unei formații pe scenă, cântând. Însă A Late Quartet riscă și câștigă precis! Așadar, finalul filmului devine dramatic tocmai prin
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
-și profunzimea și rezonanțele psihologice. Oricum, Cvartetul Opus 131 este cântat aici, pe fragmentuțe - unele demonstrate, repetate și comentate -, cât și în fragmente de amploare (de la final), lucru rarissim „permisibil” (?!) într-un film, fie el de artă. Insist: chiar și filmele așa-zis muzicale evită ilustrarea peste un câteva zeci de secunde a unei formații pe scenă, cântând. Însă A Late Quartet riscă și câștigă precis! Așadar, finalul filmului devine dramatic tocmai prin scena executării publice a capodoperei beethoveniene. Adică, nu
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
rarissim „permisibil” (?!) într-un film, fie el de artă. Insist: chiar și filmele așa-zis muzicale evită ilustrarea peste un câteva zeci de secunde a unei formații pe scenă, cântând. Însă A Late Quartet riscă și câștigă precis! Așadar, finalul filmului devine dramatic tocmai prin scena executării publice a capodoperei beethoveniene. Adică, nu doar anecdota gestului prin care violoncelistul, la finalul primei mișcări, suprimă attaca impusă de partitură, oprește cântul, se ridică și se adresează publicului luându-și adio și invitând
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]