12,713 matches
-
3. Mituri, misterii, filozofi" a) Mituri Numeroase mituri grecești care Îl transferă pe cititorul modern În Ionia, Tesalia, Atica și Argos, erau, pentru italici și romani, ancorate solid În Italia și deja dintr-un timp mai mult sau mai puțin Îndepărtat deveniseră niște saga locale și se integraseră În diferite măsuri În viața cultuală, artistică și literară a orașelor. „Pământul italic a devenit o Grecie mai Întinsă”, scrie Ovidiu, și aduce ca mărturie prezența lui Evandruxe "Evandru" și a lui Herakles
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
istorice prin care se ajunge la perioada miceniană a Italiei sau dacă tradiția a fost fixată numai În faza colonizării grecești În Italia: În cea de-a treia generație ea este deja „veche”, mare, mitică. Așadar pentru italici și romani, Îndepărtata Troie era cu adevărat legată de Lavinium, pe țărmul lui ager Romanus unde debarcase Eneaxe "Enea" și devenise un zeu Într-o anumită epocă anterioară Întemeierii Romei, chiar dacă ea nu i se preciza vechimea. Circexe "Circe", fiica Soarelui, era mama
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În fața zeilor nemuritori. Deși Iunona se află În preajmă, pe Campitoliu ar fi stat femei care se considerau iubite de Jupiter: un exemplu instructiv despre cât de eficace sunt miturile „literare”. c) Critica filozofică și creștină În sanctuare simple și Îndepărtate, care pot fi considerate cu ușurință foarte vechi, se găseau adesea trunchiuri fără podoabe, brute și greoaie, xòana, sau chiar culte aniconice (Tertullian, De idololatria, 3, 1). Aceste ansambluri au alimentat În inteligențele critice ideea unei religii fără imagini care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
credințe religioase acceptate de cercuri mai mult sau mai puțin largi de cetățeni. Fenomenul de schimburi și de intersectări la nivelul credințelor și cultelor nu este, cu siguranță, necunoscut În istoria popoarelor din aria mediteraneană Încă din epocile cele mai Îndepărtate ce pot fi atinse de cercetarea istorică. În special pentru greci, el reprezintă o componentă importantă a experienței coloniale Îndreptată spre Orient și Occident, unde ei duc cu sine zeii proprii și Învață să Îi cunoască pe cei ai populațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tot ceea ce unește cele două lumi religioase, Iranul și India antică, Își poate avea originea, În cele mai multe cazuri, Într-un fond unitar de idei și credințe sau În practici rituale care, cel puțin teoretic, Își pot avea rădăcinile Într-o Îndepărtată antichitate indo-iraniană sau ariană. Unii cercetători, mai ales din școala scandinavă (H.S. Nyberg, S. Wikander, G. Widengren), au descoperit În tradiția zoroastriană anumiți „Hochgötter”, mari divinități oarecum concurente cu Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", „Domnul Înțelept” al zoroastrismului, absorbite de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al destinului, situat În fruntea panteonului unei străvechi religii iraniene occidentale, ai cărei preoți ar fi putut fi la origine din tribul sacerdotal med al Magilor (cu zurvanismului au fost puse apoi În legătură Misterele lui Mithra, având În vedere Îndepărtatele lor rădăcini iraniene, sau maniheismul; Widengren, 1955, pp. 113 sqq. și 126 sqq.). Într-o astfel de perspectivă, imnurile avestice În cinstea lui Mithra (Yașt 10) și Vayu (Yașt 15) ar putea fi considerate cele mai semnificative urme ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
discuția noastră), cel mai important element al cultului indo-iranian era esența obținută dintr-o plantă numită haoma În Iran și soma În India (cf. Henry, 1907, pp. 467 sqq.; Duchesne-Guilemin, 1962a, pp. 95 sqq.). Haomaxe "Haoma" iraniană, Încă din antichitatea Îndepărtată, era probabil seva unei plante din specia Ephedra (cf. Flattery-Scwartz, 1989, util pentru un aspect al problemei), după cum se pare că au demonstrat descoperirile arheologice făcute de o misiune rusă În oaza de la Merv. Un amestec de lapte, o altă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ahura" (asuraxe "asura" În India), cu valorile opuse, În oglindă, pe care le au acestea În cele două tradiții religioase (da¶va sunt negativi În Iran și pozitivi În India, În vreme ce ahura sunt exact invers), demonstrează În mod evident o Îndepărtată matrice comună: valoarea negativă pe care o au da¶va În G³th³, În Avesta În general și În inscripțiile ahemenide (În persana antică, daiva) este efectul condamnării lansate de Zoroastruxe "Zoroastru" Împotriva divinităților politeismului antic. De altfel, termenul indo-iranian Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
abia au fost atinse vorbind de Yimaxe "Yima" și Verethraghnaxe "Verethraghna" (chiar cu considerațiile făcute mai sus despre relația problematică cu Indraxe "Indra"), dar alte numeroase motive mitologice și epice conferă o valoare aparte tezei unei eredități mitico-legendare comune, deși Îndepărtate, a arienilor din Iran și India. Mai ales cazul semnificativ al iranianului Yima, fiul lui Vivanhant, și al indianului Yamaxe "Yama", fiul lui Vivasvantxe "Vivasvant", precum și cel al primului om Gay½-maretanxe "Gayo>-maretan", „Viață muritoare”, pare să fi apărut dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o anumită regiune: Bactriana, Khorasan, Margiana, Sistan. O teză formulată recent (M. Boyce) se diferențiază de celelalte și propune, cu argumente slabe și nu foarte verosimile, un Zoroastru care ar fi trăit pe un teritoriu central-asiatic, Într-o antichitate relativ Îndepărtată, pe când popoarele indo-iraniene nu se Îndreptaseră Încă spre platou. Cât despre epocă, cele mai acceptabile teorii sunt cele care Îl plasează pe Zoroastruxe "Zoroastru" În prima jumătate a mileniului I Î. Hr: În secolele VII-VI Î.Hr. sau În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să-l salveze de la o moarte violentă, pe care unii cercetători o consideră atestată doar Într-o tradiție, fără fundament istoric (Boyce, 1992, pp. 14-16). Fiind format la o școala ritualistă, În tradiția poeziei sacre, care Își avea rădăcinile În Îndepărtata moștenire culturală indo-iraniană, Zoroastruxe "Zoroastru" este autorul uneia dintre cele mai mari revoluții religioase din istorie, fondator conștient și pasionat al unei credințe dualiste bazate pe elaborarea filozofică a problemei răului. Învățătura sa, transmisă esențialmente În G³th³, este un monument
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu tocmai conforme cu viziunea originală zoroastriană, o interpretare imanentistă a Heptadei divine (cei șapte Nemuritori Buni ca mainyu prezenți În cele șapte elemente ale lumii create: Boyce, 1992, pp. 68 sqq.). O constantă a Învățăturii zoroastriene, din cea mai Îndepărtată antichitate până În zilele noastre, a fost Întotdeauna convingerea naturală a unei solidarități profunde și indestructibile Între două nivele de existență, cel spiritual și cel material, cu toate implicațiile morale și comportamentale. A necinsti un element - de exemplu, focul, pământul, apa
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
conștiințe (da¶n³xe "dae>na>"), oaspeți ai locuinței Minciunii, adică ai infernului (Yasna 46, 10-11). Același lucru este spus despre soarta celor răi Într-un fragment paralel din Vohu-khșathr³ G³th³ (Yasna 51, 13). Motivul podului, provenit probabil dintr-o antichitate Îndepărtată, conceput după un imaginar care a avut mare succes și În afara zoroastrismului, exprimă ideea unei treceri de la existența pământeană la cea de „dincolo”, ușoară pentru cei drepți, cumplit de grea, ba chiar imposibilă, pentru cei răi: podul, larg pentru cei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu există urme ale acestor cărți, care, probabil, nu au existat niciodată. Ceea ce a existat Însă În epoca sasanidă trebuie să fi fost o preocupare a clerului de a revendica o scriere sacră pentru propria religie, atribuindu-i o antichitate Îndepărtată, pentru a-i combate, prin valorizarea tradiției orale, pe cei care Îi acuzau de arbitrarietate În interpretarea doctrinei sau de infidelitate față de Învățătura lui Zoroastru. O asemenea preocupare a existat probabil Încă Înainte de epoca În care Avesta a fost redată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pahlavi, rolul tradiției orale a fost foarte mare. Acest fapt este foarte important: texte scrise, de exemplu, În secolul al IX-lea și al X-lea d. Hr pot să aparțină, cel puțin unele părți consistente, unor epoci mult mai Îndepărtate și pot fi deci, prin conținutul lor, iar uneori chiar prin forma acestora, mai vechi decât textele fixate În scris În epoci precedente, dar lipsite de o lungă tradiție orală anterioară. Pentru studierea acestei literaturi există, așadar, importante probleme cronologice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pahlavi, huwarșt). O astfel de Împărțire ierarhică, cvadruplă, a sferelor cerești, care amintește, prin analogie, de doctrina filozofului ionic Anaximandru (Duchesne-Guillemin, 1966), este, cu siguranță, mut mai veche și apare În tradiția zoroastriană cu o continuitate remarcabilă, În izvoare destul de Îndepărtate În timp. Subiectul călătoriei În lumea de „dincolo” este deci urvan sau ruw³n: el Înfruntă mai Întâi cumplita Încercare a podului sufletului, la trei zile de la deces. Atunci se Întâlnește pentru prima oară cu propria sa da¶n³xe "dae>na
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cele două dinastii propriu-zis persane, cea a Ahemenizilor și cea a Sasanizilor (Wiesehöfer, 1988; Gnoli, 1989a, pp. 124 sqq.). Dacă, Într-adevăr, există diferite elemente care ne permit să-i considerăm pe Sasanizi mai degrabă moștenitori ai Arsacizilor, decât ai Îndepărtaților Ahemenizi (Yarshater, 1971), atunci nu Încape nici o Îndoială că memoria, chiar și transfigurată, a primului imperiu iranian a continuat să exercite o puternică influență asupra ideologiei politice și politico-religioase a Iranului. 3. De la Sasanizi la Iranul islamic Factorul religios a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
conțină numele de magi (trib sacerdotal iranian). Această influență presupune zoroastrismul și, chiar dacă cronologia lui Zoroastruxe "Zoroastru" este foarte controversată, aceasta s-ar fi putut produce Începând chiar cu zorii mileniului I Î.Hr. (Gnoli, 1980); o datare atât de Îndepărtată explică și felul În care a fost posibil ca o asemenea influență să atingă Întreaga lume slavă, deci Într-o etapă Încă unitară. Dacă lucrurile sunt destul de clare din punct de vedere lingvistic, la nivelul atestării lipsește confirmarea specifică a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Njördhr", Freyrxe "Freyr" și Freyjaxe "Freyja". În faza actuală a universului, cele două grupuri coexistă pașnic, iar oamenii pot cinsti, fără nici o greutate, zeii din ambele grupuri și Îi pot desemna În mod unitar ca „zei”; Însă, Într-un trecut Îndepărtat, cele două grupuri au ajuns să se lupte Între ele. Cea mai veche atestare a acestui mit se găsește În poemul eddic Völospá (Profeția ghicitoarei), unde, Într-o formă voit obscură (profetesa povestește o viziune pe care a avut-o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și Tyrxe "Tyr", aparține grupei Aesiri-lor, pentru că, așa cum am mai spus, aici au ajuns atât zeii primei funcții, cât și zeii celei de-a doua. Există Însă o informație care ne ajută să intuim că această unificare nu este foarte Îndepărtată, sau că, cel puțin În perioada istorică, nu se pierduse Încă de tot cunoașterea situației originare. Ne referim aici la un fragment În care Adamxe "Adam" din Brema (Gesta Hammaburgensis Ecclesiae Pontificum, IV, 25-26) descrie templul păgân din Uppsala (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
calitatea de a ne oferi imaginea unei mentalități pe firul căreia putem parcurge o bună parte din istoria subiectului urmărit. Studiul credințelor, obiceiurilor, al terminologiei populare va putea reconstitui astfel o imagine cu caracter orientativ. Avem unele informații despre istoria Îndepărtată a bolilor psihice În teritoriile locuite În prezent din România. Știm de la Hipocrat că la Sciți predomina o patologie endocrină; este posibil să fi existat o corespondență și În domeniul psihopatologiei. Alcoolismul, la ei ca și la geto-daci, era foarte
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
tragice. Foarte adesea coalizările politice fac scriitorilor cele mai penibile feste. Dar trebuie să spun încă o dată răspicat [...] că nu este afectată întreaga operă a lui Mircea Streinul: zona tumorii politice este mult mai restrânsă decât se crede. Cel mai îndepărtat de o asemenea contaminare este tulburătorul roman Ion Aluion, al cărui conflict tragic va persista multă vreme în memoria cititorului. ION SIMUȚ SCRIERI: Carte de iconar, Cernăuți, 1933; Itinerar cu anexe în vis. Cartea pământului, Cernăuți, 1934; Divertisment, cu gravuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
a deține un „loc sacru”. Aceste cinci sublinieri ne duc la concluzia că teologia povestirii, în toată bogăția sa, aparține cu certitudine unei perioade târzii a istoriei lui Israel și ar fi imprudent să datăm aceste idei în perioade mai îndepărtate în trecut fără elemente solide și categorice. II. Potopul (Gn 6-9) Relatarea potopului pune o problemă specială. Conform Bibliei, potopul a distrus toată omenirea. E vorba deci de un fenomen universal. E posibil să găsim urme ale unui asemenea fenomen
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
politică. Situația lui Israel în pustiu, sub călăuzirea lui Moise, este emblematică: Israelul postexilic trăiește în condiții asemănătoare. Intenția fundamentală a textelor este să transmită acest mesaj esențial, nu să schițeze un portret al istoricului Moise sau să reconstruiască trecutul îndepărtat al strămoșilor lui Israel în pustiu. 4. Sinai Așezarea muntelui Sinai este foarte discutabilă. Există cel puțin trei sau patru ipoteze contradictorii. Pentru unii, muntele Sinai se găsește în apropiere de actuala mănăstire Sfânta Ecaterina (masivul Djebel Musa, „Muntele lui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
nordul Israelului. Aceasta nu înseamnă că totul a fost „creat” pentru a atinge acest scop. Descrierea ca atare, însă, este foarte influențată de intenția autorilor săi care nu era înainte de toate de a cerceta cu precizie asupra unui trecut foarte îndepărtat. 2. Stela de la Dan și „casa lui David” Până acum nu exista nici o mențiune despre David în afară de Biblie. În 1993, totuși, a fost descoperită la Dan, aproape de izvoarele Iordanului, o stelă scrisă în aramaică în care regele Damascului, Hazael, se
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]