13,137 matches
-
psihologii sănătoase; cu siguranță, nu așa a procedat spiritul uman pentru a construi matematica; de aceea, cred, autorii nu se gândesc s-o introducă în învățământul secundar. Dar este ea măcar logică sau, mai bine spus, este ea corectă? Suntem îndreptățiți să ne îndoim. Geometrii care au folosit-o sunt, totuși, foarte numeroși. Ei au acumulat formule și au crezut că au învins ceea ce nu era logică pură prin scrierea unor tratate în care formulele nu mai alternau cu discursul explicativ
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
atenție materiei și mușchiului. Și atunci, cum învață cineva și, mai apropiat de ceea ce tocmai discutăm aici și acum, cum îi predăm despre ce, cum și de ce? Am propriile mele prejudecăți cu privire la toate acestea, dar formația profesională și experiența mă îndreptățesc să mă pronunț doar în privința unui singur lucru. În privința celorlalte două, o voi face rapid și în treacăt. În privința faptelor, sunt destul de încurcat. Cum pot să învăț datele despre Napoleon, înțelesul cuvântului unguresc "mell"4, numărul de inele din jurul planetei
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
liniște deplină, dar acest lucru poate fi consolidat și echilibrat și prin discuții și schimburi de idei cu prietenii. Probleme versus Teorie Matematicienii sunt uneori caracterizați fie ca "rezolvitori de probleme", fie ca "teoreticieni". Cu siguranță există cazuri extreme care îndreptățesc această împărțire (Erdős versus Grothendieck, de exemplu), dar cei mai mulți matematicieni se poziționează undeva între, cu lucrări care implică atât soluționarea problemelor, cât și dezvoltarea unei teorii. De fapt, o teorie care nu conduce la soluționarea unor probleme concrete și interesante
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Ierusalimului, adică la Qumran scriind: ,, Nimeni nu trebuie să stea de vorbă sau să se certe cu cei nelegiuiți, iar în fața păcătoșilor trebuie să se abțină să vorbească des-pre Lege. Cu cei ce au ales calea dreaptă, însă, vor fi îndreptățiți să vorbească des-pre înțelegerea adevărului lui Elohim și a judecăților sale drepte. Și toate acestea pentru a călăuzi mințile membrilor comunității spre cunoașterea lui Elohim, să-i facă să meargă cu credință și în pace, cu tot ce li s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
gândire pe care le folosim în mod uzual pentru a explica și exprima realitatea: putere, rațiune, interes etc. Mai mult decât atât, principala lor premisă este una esențialmente filosofică natura umană (și anumite considerații specifice asupra acesteia). Ca atare, este îndreptățit să numim realismul (ca și idealismul) mai degrabă o filosofie a relațiilor internaționale. Cele două paradigme trebuie privite în mod fundamental antitetic, având teze complet diferite. După sfârșitul primului război mondial (1914-1918) și conferințele de pace care i-au succedat
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
să samene deodată cu personajul [...]; personajul trebuie să se nască o dată cu numele care convine naturii sale fizice și morale..." La rîndul său, I. L. Caragiale mărturisea că "nu pot să văd o figură pînă nu-i știu numele", geniul său onomastic îndreptățind aprecierea superlativă a lui Paul Zarfopol: "Rară știință avea Caragiale în derivarea artistică a numelor"; din această perspectivă s-ar putea aprecia că în opera celor doi Caragiale, nomen devine cognomen, supranume aflat într-o indestructibilă relație cu purtătorul său
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
câine! Mult prea des, cei de pe pozițiile de conducere cred că angajații trebuie să le fie loiali pentru că li se oferă o slujbă și sunt plătiți pentru ceea ce fac. Loialitatea este ceva ce se câștigă, nu ceva la care sunteți îndreptățit. O obțineți oferind atât bazele, cât și cadrul necesar de-a lungul timpului. Loialitatea trebuie câștigată. Nu există altă cale de a o obține. Atunci când șeful lui Cindy a primit un mesaj de la aceasta, a remarcat o notă atașată: „Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
îndreptățirea "existențială" prin raportare la sine, iar nu la un principiu exterior. Faptul esențial care face din om scop final al lumii și care determină intrarea în ordinea determinismului prin finalitate este, desigur, anticipația, iar activitatea pe care ea o îndreptățește, este munca. Primele întru-chipări ale acesteia, specifice personalității anarhice și "tipului", pregătesc ordinea de finalitate, dar numai întruchiparea ei ultimă, legată de personalitatea energetică, o impune ca fapt universal. C. Rădulescu-Motru susține, în unele contexte ale operei sale, că personalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a conceptului vocației idei corespunzătoare celor două operații din structura formală a conceptului determinismului prin finalitate; de exemplu, ideea limitării spațiului de valabilitate a determinismului prin cauzalitate și ideea refacerii unității lumii. Dacă răspunsul va fi afirmativ, atunci am fi îndreptățiți să acceptăm că teoria vocației confirmă funcțiile reconstructive ale acestui concept fundamental. Relevanța filosofică a conceptului determinismului prin finalitate ar fi astfel deplin probată, iar sistemul personalismului energetic ar dobândi încheiere firească. Se cuvine a formula, înainte de a încerca un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitate, dându-i substanță printr-o desfășurare deloc întâmplătoare, vocația deschide un plan în care nu poate opera decât determinismul prin finalitate. Fiecare formă istorică a personalității devine conținut al determinismului prin finalitate, dar vocația îl așază în ființă, îl îndreptățește existențial și îl re-umanizează, pentru că ea, în măsură mai mare decât orice formă "istorică" a personalității, îi dezvăluie originea non-naturală și calea prin care ajunge el la statutul de "lege" a existenței-ca-energie. Primul moment al istoriei este și primul act
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este ordinea cauzei eficiente, suverană înaintea apariției culturii, adică înaintea începerii evoluției personalizate a energiei. Odată declanșată această evoluție, causa finalis impune ordinea, dar nu numai în limitele personalizării energiei, ci și dincolo de aceasta, înainte de ea. Altminteri, nu ar fi îndreptățită ideea lui C. Rădulescu-Motru că prin apariția omului natura își servește propria finalitate. Și proba confirmatoare a acestui fapt este însăși producerea vocației. Pentru că ea "mărturisește" existența unei evoluții orientate (în sensul idealului) și existența datelor necesare parcurgerii acestui drum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
depășește orice determinism cauzal, instituind ordinea de finalitate; și nu numai în istorie, ci în întreaga existență. De aceea destinul vocației se consumă istoric, dar lucrarea sa se înfăptuiește după "planuri" cosmice. Ordinea de finalitate pe care o instituie este îndreptățită la scară universală. Așa încât, omul de vocație este, în act și nu doar în potență, microcosm. În vocație se află modelul absolut al omului și chipul concentrat al întregii existențe. Iar teoria vocației reprezintă, în personalismul energetic, însăși desfășurarea proiectului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în termeni foarte generali, dar atenți la semnalarea unui orizont de semnificații propriu și personalismului energetic care ne îndreptățește să ne gândim la o anume apropiere între anumite concepte care le aparțin acestor două filosofii. Rădulescu-Motru identifică, de fapt, o "linie personalistă", care vine de la Kant, trece prin Nietzsche și în continuarea căreia își plasează propria reconstrucție filosofică a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Într-un "program cosmic", omul este o treaptă.244 Lui Nietzsche îi apare ca un act de vanitate afirmarea ideii omului ca scop al întregului univers (în măsura în care judecata este plasată într-o ordine finalist-biologistă). Și, mai mult, chiar această idee îndreptățește credința în existența unor ființe superioare "spiritual" omului: "Ar trebui să existe ființe mai spirituale decât omul, fie și numai pentru ca să guste din plin umorul care rezidă din ideea omului de a se privi ca scop al întregului univers și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fără înstrăinarea propriului eu, dar ca schimbare intimă: mișcare către altul, dar consolidare a existenței proprii. Jocul în afara spațiului personal propriu este înfruntare, luptă, dar fără o asemenea angajare, persoana ar fi privată de proba cea mai "tare" care îi îndreptățește existența. În cazul personalismului energetic, persoana pare a fi protejată prin prezența naturii în structura sa. Mișcarea sa socială este reglată valoric prin muncă. Accentul nu mai cade pe înfruntare, ci pe creație: creația unui gen de muncă ce îmbogățește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aspect formal. Dar fără a socoti peste măsură anumite limite firești, pentru că filosofia lui C. Rădulescu-Motru este și ea supusă fatum-ului cultural-istoric rămâne o reconstrucție filosofică a cărei valoare trebuie continuu regândită și reinterpretată. Interpretarea construită în această lucrare îndreptățește ideea potrivit căreia, sub aspect antropologic, personalismul energetic este o filosofie vie310. El propune un model al omului în acord cu canonul filosofiei și cu fatum-ul cultural contemporan; dar, de asemenea, cu cel al culturii românești actuale, oferind temeiul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lucrare cea a lui Ch. Renouvier, care deschide seria personalismelor și cea a lui Em. Mounier, care oferă modelul ca atare al acestei filosofii și, de asemenea, personalismul energetic au drept concepte fundamentale realitatea originară, evoluția, finalitatea, personalitatea. Acest fapt îndreptățește concluzia că personalismul energetic este o specie a personalismului contemporan. Reordonarea conținutului personalismului energetic potrivit ideii analogiei dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate nu ar fi fost posibilă fără lămuririle conceptuale cuprinse în primul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
evenimente și reprezentări. Până aici, nimic special. În fond, este exact în spiritul toleranței multiculturale nord-americane să accepți existența unor emoții individuale și de grup care nu coincid cu normele societății în ansamblu 2. Mai mult: nimeni nu este mai îndreptățit decât altcineva să propună norme, societatea nu mai are nevoie - repetă Stânga - de toate acele forme de opresiune sau de hegemonie (în sens gramscian) care au ținut-o captivă secole de-a rândul într-o oarbă luptă de clasă (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
manipulator. Logic, nu există nici o legătură consistentă între sacrificarea unui animal la abator și împușcarea unor greviști de către armată. Oamenii respectivi ocupaseră fabrica, aruncaseră administratori și supraveghetori într-o mlaștină, loviseră organe de ordine. Nu spune nimeni că nu erau îndreptățiți moral s-o facă. Dar ceea ce vedem este o represiune dură menită să stingă o revoltă, nu omorârea în scop alimentar a unui animal inconștient. Însă cruzimea imaginii, valurile de sânge produc prin montaj un transfer rapid și intens de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mijloace artificiale deși fenomenul morții cerebrale s-a produs; boli incurabile la care schemele terapeutice produc efecte secundare severe - de la suferință fizică la depersonalizarea bolnavului; problema avortului, sunt situații în care întrebarea etică ce se poate pune ar fi: - este îndreptățit medicul sau știința medicală să forțeze limitele fiziologice ale ființei umane, în ultimă instanță limitele naturii? - de unde începe viața și unde se termină? - bătrânețea și uzura biologică ca mod de abordare medicală; - eutanasia ca act de voință proprie și dreptul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
definesc, pe scurt, termenul artă, aș numi-o, reproducerea a ceea ce simțurile percep în natură prin valul sufletului". Însă reproducerea formelor frumuseții naturale, continuă poetul american, "[s]impla imitație, oricât de exactă ar fi a ceea ce există în natură, nu îndreptățește pe nimeni la numele sacru de artist"34. Altfel spus, nu este creație, pentru că poetul, prin vorbele lui, nu aduce lucrurile intru existența. Poezia nu este nici o încercare de a imita frumusețea supranaturala, care rămâne inimitabila [s.n.], ci derivă din
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Președintele beneficiază de asemenea de un mandat de patru ani și este ales prin vot universal direct. Articolul 42 din Constituție garantează dreptul de proprietate 1. Și iată că, odată tranziția înfăptuită, normalitatea democratică este recâștigată: Ion Iliescu nu era îndreptățit să declare Revoluția încheiată pe 25 decembrie 1989! Prin această declarație, care își propunea să restabilească ordinea sub conducerea Frontului și, încheind zilele din decembrie, inaugurează o etapă revoluționară de ruptură afișată odată cu execuția lui Ceaușescu, Ion Iliescu și adepții
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Scripturii, ea răsturnând astfel un monopol masculin al hermeneuticii biblice.301 Personajul feminin conștientizează permanent că are experiența, dar nu și autoritatea de a interpreta textele și de a predica. Chiar din incipit, declară lipsa unei autorități care să o îndreptățească să se facă auzită în rândul pelerinilor, predicând și interpretând textele sfinte: „Experience, though noon auctoritee”302, cu toate acestea permanent își exprimă punctul de vedere. Nu este învățată, cultura ei fiind mai mult orală, textele latine, pe care le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-și relateze indiscrețiile ce au dat savoare vieții domestice, alături de cei cinci soți, se confesează tuturor, nu doar celor apropiați. Plăcerea pe care o resimte în pălăvrăgeală sau în comunicarea tuturor acestor calomnii, este o dovadă în plus, care o îndreptățește pe Elaine Treharne să o încadreze în tipologia femeii guralive („gossiping woman”)456. Nu își aplică nici o cenzură personală, dimpotrivă, pare a-și cultiva cu dezinvoltură această pasiune a denudării oricărui secret. Aceste slăbiciuni, afișate direct, îi slăbesc autoritatea în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
concluzia că aceasta este povestea unui tată, amintind de regele Lear, care nu își poate percepe fiica ajunsă la maturitate, dăruind dragoste unui alt bărbat.720 Deși personajele feminine sunt ironizate și demistificate, critica mai dură la adresa principiului masculin ne îndreptățește să dăm un răspuns la întrebarea formulată anterior: Chaucer este un susținător al femeilor, chiar dacă aparent puteam crede contrariul, cu precădere în poemul pus în discuție. Obiectul ironiei rămâne în Legenda femeilor cinstite tradiția antifeministă, naratorul îmbrățișează cu totul masca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]