13,572 matches
-
În decursul timpului, biserica a suferit mai multe reparații. Se cunosc cele din anul 1862, când biserica a fost înălțată pe o nouă temelie, deoarece se afundase, datorită locului mlăștinos în care fusese așezată. În anul 1867 a fost schimbat acoperișul, iar în 1909 (sau 1912) a fost din nou ridicată pe o temelie de piatră. Biserica a fost construită pe obișnuitul plan dreptunghiular, având o absidă nedecroșată, sprijinită pe cinci laturi ale unui poligon (dim. 18,10x7,10m). Are două
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
a fost construită pe obișnuitul plan dreptunghiular, având o absidă nedecroșată, sprijinită pe cinci laturi ale unui poligon (dim. 18,10x7,10m). Are două intrări, una în naos, la sud, alta în pronaos, la vest. O particularitate prezintă turnul, datorită acoperișului său piramidal, „gotic”, spre deosebire de celelalte biserici de lemn din Valea Mureșului, al căror turn are în componență bulbul „baroc”. Comparată cu splendidele turnuri de tip „gotic” din Maramureș, de pildă, sau chiar cu unele imediat de la nord, din zona Hălmagiului
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
din vârf) este perfect proporțională cu dimensiunile edificiului. Alcătuirea sa este simplă: o prismă construită din scânduri de brad dispuse vertical, având încheieturile acoperite de șipci a căror ritmică generează sugestia de elansare a turnului. Sugestia este întărită de panta acoperișului bisericii, mult mai abruptă decât la celelalte biserici din Valea Mureșului, precum și efectul „iluzionist” al șindrilei denumite „praștilă”. O altă notă aparte prezintă cele nouă ferestre ale bisericii (trei la altar, patru la naos și două la pronaus), prevăzute cu
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
în ziua de 18 iulie 2000, când, dintr-o greșeală, totul s-a transformat în cenușă. Puținele imagini păstrate se datorează cercetătoarei Ioana Cristache-Panait. Din acestea se conturează o biserică de lemn fără turn, cu altar poligonal decroșat, sub un acoperiș unic, probabil foarte asemănătoare în trăsăturile ei principale cu bisericile de lemn din vecinătate, cea de la Nuci în sat, în Mitrofani, cea din Racu și din Cetățeaua.
Biserica de lemn din Mitrofani-Schit () [Corola-website/Science/317776_a_319105]
-
a fost extinsă prin adăugarea unui nou pridvor de aproape 150 metri pătrați, cu două nivele, la etajul superior urmând să se amenajeze o bibliotecă parohială. Pereții exteriori ai bisericii au fost reparați și zugrăviți, s-a înlocuit în întregime acoperișul, atât tâmplăria din lemn, cât și învelitoarea de tablă și s-a montat o ușă monumentală din fier, cu elemente de bronz turnate. În interior, s-a renovat pictura interioară a bisericii și s-a reparat Sfânta Masă. După finalizarea
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
Viorel Sava - iconom stavrofor, cancelar științific (2003-2004), prodecan (2004-2005) și decan (din 2005) al Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași. Cu purtarea sa de grijă s-au realizat o serie de lucrări care au constat în instalarea de centuri, înlocuirea acoperișului, decapare interior și exterior, tencuirea exterioară a bisericii, montarea a două mozaicuri cu icoanele hramurilor pe peretele sud-vestic al pridvorului și văruirea interioară și exterioară a lăcașului de cult. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Iași se aseamănă din punct de
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
dreptul pronaosului și naosului sunt aproximativ de mărimea ferestrelor și așezate la același nivel. Sub cornișă se află un rând de 45 de ocnițe mici și 12 metereze fixate din loc în loc. Cornișa este susținută de console simple de piatră. Acoperișul are o învelitoare din tablă zincată. Elementele specifice ale acestei biserici sunt: Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Iași are un sistem de construcție pentru apărare care este întâlnit și la Biserica Precista din Galați. Podul bisericii este un fel de
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
tablă zincată. Elementele specifice ale acestei biserici sunt: Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Iași are un sistem de construcție pentru apărare care este întâlnit și la Biserica Precista din Galați. Podul bisericii este un fel de fortăreață suspendată, camuflată de acoperișul obișnuit al bisericii. De jur împrejurul zidurilor se află drumuri de strajă și metereze pentru arcuri și puști. În interior, biserica este alcătuită din următoarele încăperi: un pridvor adăugit în 1875 (în partea de sud-vest), pridvorul (exonartexul) cu turnul clopotniță deasupra, pronaosul
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
durat șapte minute. Norul de fum al vulcanului se spune că a atins 5000 de m înălțime, locurile de schi au trebuit să fie evacuate urgent. Un drumeț a fost rănit grav de o piatră care prin cădere a străpuns acoperișul unei colibe. La data de 18 martie 2007 au început să cadă ploi torențiale în regiunea craterului, care au pornit o cantitate mare de grohotiș și avalanșe de noroi care au inundat valea. Masa de noroi cu apă pornită de pe
Ruapehu () [Corola-website/Science/318021_a_319350]
-
de primejdii și urmează neapărat zidirea din nou a unui sfânt lăcaș al mitropoliei cu clopotnița sa împreună"". Un an mai târziu, în incendiul din 19 iulie 1827 au ars clădirea în care era depozitată arhiva, clădirea Academiei Domnești și acoperișurile bisericilor Stratenia și Sfântul Gheorghe. Biserica "Sf. Gheorghe" a fost consolidată prin grija mitropolitului Veniamin Costachi, cu acest prilej fiind refăcută și catapeteasma cu ajutorul săpătorului Vasile și al poleitorului Vasile Biblarechi, în perioada 6 iulie 1830 - 20 iulie 1831. Biserica
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
în arc frânt și cu cea inferioară în triunghi. Deasupra lor, lăcașul de cult este înconjurat de jur împrejur de un brâu împletit. În registrul superior, fațada este împodobită cu un fel de ocnițe polilobate. În prezent, biserica are un acoperiș simplu și destul de jos, care are în interior o boltă puțin arcuită. Catapeteasma bisericii este realizată din lemn de tei aurit, în stil baroc. Ea impresionează prin ornamentele vegetale (frunze de viță cu ciorchini, floarea soarelui) și zoomorfe (leul, grifonul
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
ample de renovare a bisericii de lemn, din loc în loc fiind adăugați stâlpi montanți de legătură între bârne. Vechea tindă a fost înglobată naosului pentru a mări spațiul, o noua tindă, poligonală, fiind adăugată spre vest. Totodată, a fost înlocuit acoperișul din șindrilă cu unul de tablă, în trepte. Pereții au fost repictați (tot în 1883), acea pictură păstrându-se în condiții destul de bune până azi.
Biserica de lemn din Căpâlna, Bihor () [Corola-website/Science/318076_a_319405]
-
ale navei. Deasupra tindei se ridică turnul cu baza căptușită cu scânduri de brad. Coiful piramidal se continuă cu bulbul de influență barocă. În anul 1925 biserica a fost renovată. Pereții au fost acoperiți cu un strat de tencuială, iar acoperișul a fost învelit cu tablă. În interior pereții și iconostasul sunt împodobiți cu icoane pe sticlă de la Nicula. Biserica a fost pictată în anul 1988. Această biserică este amenințată cu dispariția. Au apărut crăpături mari în tencuiala pereților și sunt
Biserica de lemn din Ogești () [Corola-website/Science/318198_a_319527]
-
în vara anului 2000, lucrările de demolare, transport, reconstruire, restaurare a lăcașului și restaurare a picturii interioare s-au finalizat spre toamna anului 2002, slujba de resfințire având loc în 14 octombrie același an. Noul edificiu încorporează sub un singur acoperiș de șindrilă, altarul și naosul vechi, cărora li s-a adăugat un pronaos nou construit din cărămidă aparentă. Folosirea cărămizii în construcția pronaosului evidențiază partea nouă a bisericii, dar nu impietează asupra părții vechi, istorice. Curățite și tratate cu substanțe
Biserica de lemn din Groșeni () [Corola-website/Science/318233_a_319562]
-
datează din secolul XIX (1810). Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sf. Nicolae" este construită în stil ardelenesc, în formă de corabie, pereți din bârne de stejar, acoperiș din tablă zincată. A fost ridicată probabil în primul deceniu al secolului al XIX-lea, iar în anul 1932 a fost renovată. Inițial turnul avea coiful piramidal, continuat cu o săgeată ascuțită, marcată la bază de un inel ornamental. Lucrările
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
la terminarea acestuia, în concerte, cei doi artiști să-și întâlnească separat fanii. Spike a regizat videoclipul cântecului „Realitate” pe parcursul a trei zile la începutul lunii august: o zi în parc, o zi în supermarket și o zi pe un acoperiș dintr-un gang (din Cotroceni). În videoclip apare și cunoscutul personaj euGEN (pe numele real Tiberiu Popovici). Videoclipul piesei „Realitate” a lui Spike a avut premiera pe reTU-r.ro pe 26 august 2010, iar odată cu el a fost publicat și
Spike (rapper) () [Corola-website/Science/319599_a_320928]
-
Alte refaceri au avut loc în 1922, 1934 și 1958. Ele au fost încrustate în bârna lungă a pridvorului spre veșnica pomenire. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” este de tip navă, fără turle. Locul lor este marcat pe coama acoperișului de două cruci treflate. Este construită din bârne groase, pe o fundație de piatră, cu tencuială din var și nisip. Pridvorul sprijinit de stâlpi sferici este delimitat de o balustradă înaltă, din șipcă de lemn dublă, orientată pe diagonala ancadramentului
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
județul Cluj sau cel al bisericii din Chiheriu de Jos din județul Mureș. În ceea ce privește aspectul, imaginile păstrate prezintă o biserică de dimensiuni mici spre medii, tencuită atât în interior cât și în exterior. Absida altarului, ușor decroșată este adăpostită sub acoperișul ce se intinde pe toată lungimea bisericii. Deasupra pronaosului este așezat turnul clopotniță, cu secțiune pătrată. Fiecare încăpere era prevăzută cu ferestre mari, rotunjite în partea superioară. Intrarea în absida altarului se făcea prin intermediul a celor două uși diaconești precum
Biserica de lemn din Solona, Sălaj () [Corola-website/Science/319013_a_320342]
-
Iulia au început aici, pe lângă observațiile astronomice, consemnarea unor parametri meteo, fapt care a însemnat deschiderea primei stații meteorologice de pe teritoriul actual al României. În anul 1849, în timpul revoluției maghiare de la 1848-1849, observatorul astronomic a fost bombardat parțial, iar turnul, acoperișul și o parte din instrumente au fost distruse. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea observatorul astronomic și clădirea au fost restaurate prin lucrările finanțate de episcopul Ferenc Lonhart. Cu toate acestea, observatorul astronomic nu a mai putut
Biblioteca Batthyaneum () [Corola-website/Science/319019_a_320348]
-
în România. Enoiu dorea să afle numele tuturor persoanelor care participaseră la înmormântarea lui George Fonea. Pentru a nu fi silit prin tortură să-și divulge foștii camarazi, Aurel State, într-un moment de neatenție al gardienilor, se aruncă de pe acoperișul închisorii Uranus, cu intenția de a se sinucide. Încercarea lui Aurel State nu a reușit, el suferind răni grave și fracturi multiple, însă fiind recuperat în viață de către Securitate. După relativa vindecare a rănilor, State este internat în închisoarea de la
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
mărginite de „săgeți” (așa se cheamă stâlpii în graiul local). Inexistența unei legături între talpa bisericii și talpa prispei este de natură să explice faptul că la început construcția nu a avut prispă decât poate pe latura de sud. Evazarea acoperișului în scopul unei bune protejări a pereților a determinat adăugarea pe laturile de nord și de vest a acelui spațiu. În interiorul bisericii, stabilitatea unei bolți semicilindrice cu o atât de mare deschidere la bază a fost asigurată prin trei arcuri
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
stabilitatea unei bolți semicilindrice cu o atât de mare deschidere la bază a fost asigurată prin trei arcuri dublou în extrados, la rândul lor prinse în trei grinzi-tirant (exemplul unic la bisericile bihorene), grinzi prelungite și în spațiul „târnațului”. Căpriorii acoperișului sunt fixați în „cursurău”, cununa ce stă pe grinzile șarpantei. Podoaba de preț a bisericii din Surduc o formează paleta bogată a crestăturilor în lemn, mai cu seamă cele din exteriorul monumentului. „Cursurăul” este împodobit pe toată lungimea de sud
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
și astfel mărind viteza cu care el se deplasează. Adăugarea sau înlăturarea unei monezi modifică viteza ceasului cu 0,4 secunde pe zi. La 10 mai 1941, un bombardament german a deteriorat două dintre fețele ceasului și unele părți din acoperiș, precum și sala Camerei Comunelor. Arhitectul Sir Giles Gilbert Scott a proiectat un nou corp de clădire cu cinci etaje. Două etaje sunt ocupate de sala Camerei, inaugurată la 26 octombrie 1950. În ciuda bombardamentelor, ceasul a funcționat cu exactitate și clopotele
Big Ben () [Corola-website/Science/319188_a_320517]
-
care fierăstrăul era o unealtă foarte rară și, evident, foarte scumpă. Trei bârne sunt prelungite în console discrete, în două variante: cu aripile duble - la colțurile navei - și cu o singură aripă la fiecare din cei cinci pereți ai absidei. Acoperișul este fragmentat în două părți distincte, la navă și la absidă. Turnul se ridică deasupra tindei, de o formă nu prea zveltă, poate modificat și el, cu ocazia uneia din renovările trecute. Oricum, balconul închis, căptușit de jur împrejur cu
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
deasupra ușii, confirmă pe la 1802 o reparație și nu o construcție nouă, cum înclină unii să creadă. Cert este că această construcție de mici dimensiuni are caracteristici arhaice cu pronaos tip tindă, fără decupări laterale ușii de acces în naos, acoperiș simplu în patru ape, decroșat, prevăzut cu un mic coif cu cruce în față și un turn-clopotniță, ce se ridică direct din acoperiș, cu foișor și balcon, peste care se înalță un coif octogonal la bază și rotund spre vârf
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]