13,013 matches
-
Familia Haanel era de origini suedeze, dar locuise în Silezia, Prussia, înainte de a emigra în Canada și de aici în Statele Unite. În "St. Louis: History of the Fourth City", autorul Walter B. Stevens scrie că „ s-a născut în Ann Arbor, Michigan că fiu al lui Hugo și al Emelinei (Fox) Haanel”. Era al patrulea din cei șase copii. Potrivit lui Stevens, „Familia s-a mutat în Saint Louis, Missouri când Charles era numai un copil. Prima lui slujba a fost una
Charles F. Haanel () [Corola-website/Science/316562_a_317891]
-
de joacă pentru copii, denumit Lumea copiilor și un parc pentru amatorii de plimbări cu rolele, skateboardul și bicicleta . În primăvara anului 2014 administrația locală a orașului, condusă de primarul Gheorghe Nichita, a dispus marcarea silvică a peste 300 de arbori din Parcul Expoziției, determinând proteste din partea societății civile. La 11 mai 2014, botanistul și profesorul universitar Mandache Leocov a explicat, în cadrul unui protest public, cum Parcul Expoziției a fost amenajat în secolul al XIX-lea și a rezistat comunismului, dar
Parcul Expoziției din Iași () [Corola-website/Science/316684_a_318013]
-
Expoziției a fost amenajat în secolul al XIX-lea și a rezistat comunismului, dar că nu înțelege de ce acum, "„când protejarea mediului este foarte importantă, copacii sunt tăiați cu sutele”". Acțiunea de protest a fost una de succes, stopând tăierea arborilor și declanșând o anchetă penală în acest caz. Un raport dendrologic independent a confirmat ulterior declarațiile profesorului Leocov și anume că majoritatea arborilor marcați nu prezintă un pericol public și nu ar trebui tăiați.
Parcul Expoziției din Iași () [Corola-website/Science/316684_a_318013]
-
foarte importantă, copacii sunt tăiați cu sutele”". Acțiunea de protest a fost una de succes, stopând tăierea arborilor și declanșând o anchetă penală în acest caz. Un raport dendrologic independent a confirmat ulterior declarațiile profesorului Leocov și anume că majoritatea arborilor marcați nu prezintă un pericol public și nu ar trebui tăiați.
Parcul Expoziției din Iași () [Corola-website/Science/316684_a_318013]
-
păduri de tei, arțar, paltin și jugastru pe versanți abrupți, păduri aluviale cu arin negru și frasin, păduri dacice de fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix albă"), alun ("Corylus avellana"), mur
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
Ecuador, Bolivia, Guyana, Surinam și Guyana Franceză, având o suprafață de 5,5 milioane de kilometri pătrați. Amazonia constituie peste jumătate de păduri tropicale rămase pe Pământ și reprezintă cel mai bogat ecosistem al lumii, cu aproape 390 de miliarde arbori divizați în 16.000 de specii, cu multe specii încă nedescoperite și endemice. 60% din pădure se află pe teritoriul Braziliei, 13% se află în Peru, 10% se află în Columbia iar restul este împărțită de celelalte șase state. În
Pădurea Amazoniană () [Corola-website/Science/315118_a_316447]
-
de vedere al pictorului se schimbă însă la diversele tablouri realizate. În "Catedrala din Salisbury, vedere dinspre grădina reședinței episcopale" (1823), atenția este concentrată asupra catedralei, pe care o înfățișează fidel și în cele mai mici detalii. Planul apropiat, cu arbori dispuși în forma unui arc, încadrează perfect clădirea aflată în centru. Compoziția acestui tablou a exercitat o puternică influență asupra pictorului francez Théodore Rousseau din Școala de la Barbizon în realizarea tabloului său "Luminiș în pădurea Fontainebleau, amurg". În 1829, expune
John Constable () [Corola-website/Science/315137_a_316466]
-
în pereții stâncilor) sau "semihipogee". Se continuă tradiția construirii templelor, atât funerare, cât și de cult. În fața templelor se ridicau obeliscuri, care aveau rolul de a consemna evenimentele istorice. O dezvoltare deosebită o înregistrează stilizarea coloanelor, care imită tulpinile de arbori sau tijele florale. Astfel avem coloane: Mentuhotep al II-lea, ajutat de arhitectul Senmut, a edificat vastul complex funerar situat în zona Deir el-Bahri ce urma să-i fie loc de veci. Ansamblul arhitectonic, integrat foarte bine în peisaj, se
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
francez, căpitanul Jacques Félix Emmanuel Hamelin fu cel care regăsi farfuria pe nisipuri și a ordonat că ea să fie pusă la locul de unde căzuse. Vegetația Insulelor este în mare parte xerofita, predominînd vegetația de talie joasă, în special graminee. Arborii au o răspîndire insulara. Fauna se caracterizează prin specii de de semideșert, în marea lor majoritate endemice. Lumea animală a apelor din jurul insulelor este bogată, Insulele Dorre, Bernier și Dirk Hartog avînd particularitatea de a fi locul de reproducere a
Dorre, Bernier și Dirk Hartog () [Corola-website/Science/315190_a_316519]
-
asamblării unui alezaj cu un arbore, dimensiunea nominală este aceeași, atât pentru alezaj cât și pentru arbore. Diferitele tipuri de ajustaje se realizează în două moduri: "Sistemul alezaj unitar" în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea arborilor din diferite clase de toleranță cu alezaje unitare dintr-o clasă de toleranțe unică; acesta este un sistem de ajustaje în care dimensiunea minimă a alezajului este egală cu dimensiunea nominală, adică abaterea inferioară este egală cu zero. Este considerat
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
nominală, adică abaterea inferioară este egală cu zero. Este considerat sistem de ajustaje preferențial. "Sistemul arbore unitar" este un sistem de ajustaje în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea alezajelor din diferite clase de toleranțe cu arbori unitari dintr-o clasă de toleranțe unică. Este un sistem de ajustaje în care diametrul maxim al arborelui este egal cu dimensiunea nominală, adică abaterea superioară a arborelui este egală cu zero. Acest sistem se aplică numai în cazurile în
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota finală a fiecărui alezaj; câte un calibru-dorn pentru controlul diametrului fiecărui alezaj. Așadar, în sistemul alezaj unitar sunt
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
mare, biblioteca, salonul de muzică. La primul etaj erau camerele stăpânilor, iar la etajul al doilea, camerele invitaților și ale personalului superior. Bucătăria era la demisol. La sfârșitul anului 1957, parcul lui Stirbei, cu o suprafață de 30 ha, cu arbori seculari și palatul au devenit proprietatea guvernului și al Comitetului Central al PCR. Între 1958-1959 au avut loc lucrări de reparații, refaceri și restaurări ale diferitelor elemente ale fațadelor și ale interioarelor Palatului, realizate după proiectul arhitecților Robert Voll și
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
centrul statului , nordul statelor și , ca și statele , și . În regiunea centrală a munților Rocky Mountains n-a fost semnalată prezența lor. Ciocănitoarea preferă regiunile submontane și montane cu altitudinea de până la maximum 3000 de m, zonele unde mai cresc arbori. În estul Americii de Nord ajunge să fie răspândită până în regiunile de coastă. În ierni grele cu hrană puțină ele se pot găsi în parcuri. Ciocănitoarea este numai ziua activă, când caută hrana, scobind în lemn. După un incendiu de pădure sunt
Picoides arcticus () [Corola-website/Science/318742_a_320071]
-
și Polonia ca și Scandinavia. În România pasărea a fost semnalată pentru prima dată cu certitudine în anul 1960, că clocește în Delta Dunării. Iernează în țările calde din Africa la sud de Sahara și Asia de Sud. Cuibul este construit în arbori înalți. Femela depune prin aprilie 2-3 ouă albe pătate cu cărămiziu. Clocitul este asigurat numai de femelă și durează ca. 35 de zile. Vulturul se hrănește în special cu pește care este prins prin plonjare în apă. Cecercetărlie molecular-genetice au
Vultur pescar () [Corola-website/Science/318743_a_320072]
-
("Dendroaspis") este un gen de șerpi veninoși, tereștri și rapizi, din familia Elapidae. Denumirea genului în traducere din latină înseamnă "șarpe arboricol", deoarece ei pot urca cu ușurință în arbori. Șerpii mamba trăiesc numai în Africa. Ei duc o viață arboricolă, sau trăiesc ascunși în vizuini părăsite ori sub grămezi de pietre. Acești șerpi sunt activi ziua, și vânează mamifere mici, păsări, broaște arboricole și șopârle. Șerpii mamba mușcă de
Mamba () [Corola-website/Science/318858_a_320187]
-
Prin așezarea ei între ziduri naturale de piatră, a fost un loc de refugiu la nevoie. Vechea mănăstire era așezată pe drumul care ducea de la „Piatra Potcoavă” spre sud la 180 m, într-un loc pietros, cu un pâlc de arbori, sub forma unui berc. Din piatra de calcar, primii călugări au zidit o mănăstire-fortăreață în formă de pară. Mănăstirea era apărată din trei părți de pereții naturali ai muntelui. Lipsesc date exacte asupra modului de trecere a terenului din patrimoniul
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
49,200 ha de pământ, din care 31,5 ha teren arabil, 2,41 ha grădină de zarzavat, 1,41 ha fâneață, 2,90 ha livadă, 4,24 ha teren neproductiv, 2,50 ha pășune, 4,24 ha parc cu arbori și pomi fructiferi. Pe moșie se aflau un conac (compus din 14 camere, având o suprafață construită de 334,76 mp), o casă administrativă (380 mp, 16 încăperi), locuința administratorului (200 mp, 6 încăperi), locuința personalului (168 mp, 7 încăperi
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
În decursul timpului, unii din cei 29 de plopi au fost loviți de trăsnet, iar alții au fost tăiați deoarece se uscaseră. În prezent, există numai 15 din cei 29 de plopi consemnați la momentul ridicării lor la rangul de arbori monumentali. După cum explică prof. dr. Mandache Leocov, fost director al Grădinii Botanice din Iași, ""când s-a înființat Casă de Oaspeți a lui Ceaușescu, s-a amenajat acolo un spațiu unde să aterizeze elicopterele, iar albia pârâului Vămășoaiei a fost
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
care stătea nemișcată la nu mai mult de câteva zeci de metri de aceștia. După ce au urmărit-o timp de câteva minute, nava brusc a făcut iar implozie la fel ca în urmă cu două nopți și a reapărut peste arbori în cealaltă parte a lacului. Apoi s-a ridicat spre cer. Bărbații, deodată, s-au simțit toși epuizați și au decis să doarmă peste noapte. Focul mare l-au făcut doar în câteva minute deoarece exista deja un morman de
Răpirile de la Allagash () [Corola-website/Science/320062_a_321391]
-
utilizat: "Hercynia Silva" (). Plinius cel Bătrân, în "Naturalis Historia", plasează regiunile estice ale "jugum Hercynium" (lanțul muntos Hercinic), în Panonia (azi Ungaria) și Dacia (azi România). De asemenea, el ne dă câteva idei despre compoziția sa, în care apropierea dintre arborii forestieri cauza lupte concurențiale între ei ("inter se rixantes"). El menționează stejarii săi gigantici . Dar chiar și el - pasajul în cauză nu este o interpolare marginală - face referire la aura mitologică pe care o secretă pădurea întunecată. El menționează păsări
Pădurea Hercinică () [Corola-website/Science/320165_a_321494]
-
Militară Imperială și "M" de la numele companiei constructoare, Mitsubishi. Numele de cod oficial utilizat de Aliați era "Zeke", în buna tradiție de a da nume masculine avioanelor, nume feminine bombelor, nume de păsări transportoarelor aeriene de trupe și denumiri de arbori avioanelor de antrenament. "Zeke" a facut parte din primul lot de nume provinciale stabilite de căpitanul Frank T. McCoy din Tennessee, care și-a dorit denumiri scurte, ușor de reținut și distinctive. Când s-a introdus codul Aliaților pentru avioanele
Mitsubishi A6M Zero () [Corola-website/Science/320300_a_321629]
-
prin roadele hărniciei și talentului său (semnalate la Târnava, Furcșoara, Rădulești, Certejul de Jos, Ciungani, Basarabasa, Zam, Ocișor ș.a.), rămâne doar presupus căci nu am aflat, până acuma, nici o piesă semnată. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o compoziție alegorică, arbori în ipostaza anotimpurilor, a fost zugrăvită pe tavanul pronaosului; o scenă din geneză, pe timpanul de vest al naosului; „Cel vechi de zile”, pe bolta altarului. Cenușa a încă unei bisericuțe de lemn îngrașă pământul locului pe care l-a
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
mai groase și mai inelate. Masculul, la fel ca la alte specii de capre, emană un miros puternic de "țap". Capra alpină este un animal în exclusivitate ierbivor. Se hrănește cu ierburi, plante cu tulpina moale, lăstari de tufișuri și arbori. Se ridică uneori pe membrele posterioare pentru a ajunge la hrana aflată la înălțime - frunze și lăstari. În afara perioadei de împerechere care durează din decembrie până la începutul lui ianuarie, masculii și femelele trăiesc în grupuri separate, femelele împreună cu puii. Caprele
Capra alpină () [Corola-website/Science/321296_a_322625]
-
pentru o locomotivă cu aburi cu două osii motoare și fără osii suplimentare nemotoare în față sau în spate. Puterea motorului era transmisă la osii prin pistoane montate sub cazan și între cele două roți din față, în fața osiei frontale. Arborii acestor cilindri interiori erau prinși de o manivelă cu un alt arbore de legătură între cele două osii. Din cauza liniei ferate de slabă calitate, locomotiva deraia frecvent; de aceeam, inginerii de la C&A i-au adăugat o nouă osie nemotoare
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]