15,474 matches
-
elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate; participă la susținerea proiectelor de legi în cadrul comisiilor parlamentare și în plenul celor două Camere; 3. evaluează legislația, în sfera de competență, din punctul de vedere al constituționalității, al tehnicii legislative și al compatibilității cu acquis-ul comunitar și tratatele și convențiile internaționale, ori alte documente juridice cu caracter internațional la care România este parte și propune Guvernului, altor ministere sau autorități soluții de îmbunătățire legislativă, inclusiv în forma
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250640_a_251969]
-
6 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 508 din 16 mai 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 332 din 16 mai 2012. 6. analizează și avizează, după caz, exclusiv din punctul de vedere al constituționalității, legalității și tehnicii legislative, proiectele de acte normative elaborate de alte ministere; 7. participă, de la caz la caz, în condițiile legii și potrivit sferei sale de competență, în temeiul sarcinilor încredințate de Guvern, la consilierea și asistența juridică generală a
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250640_a_251969]
-
IV din lege, se apreciază că nu reprezintă o depășire a limitelor cererii de reexaminare. De asemenea, și menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, se arată că "eventualele necorelări de ordin legislativ nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate și nici nu pot fi invocate drept argument în sprijinul susținerii neconstituționalității unor reglementări. Examinarea acestora nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale, ci în competența exclusivă a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificări, completări sau
DECIZIE nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 19^1 alin. (1)] şi ale art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250684_a_252013]
-
cuprinse în titlul III cap. I al Legii fundamentale. Aceasta este reglementată expres de Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor în art. 29 alin. (1) - text care nu a suferit modificări prin legea supusă controlului de constituționalitate, fiind caracterizată de legiuitor ca fiind «o obligație legală, morală și regulamentară». Prin urmare, împiedicarea deputatului sau senatorului de a participa la ședințele Camerei din care face parte pe o perioadă ce reprezintă jumătate de an din cei patru ani
DECIZIE nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 19^1 alin. (1)] şi ale art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250684_a_252013]
-
Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor ar constitui o nerespectare a deciziei Curții Constituționale prin care s-a statuat în sensul asigurării unei corelări a dispozițiilor actului normativ supus controlului de constituționalitate. Este adevărat însă că textul de lege criticat determină doar indirect dispozițiile normative abrogate, prin sintagma "orice dispoziție contrară", lăsând la latitudinea destinatarilor legii și a organelor chemate să aplice legea identificarea acestor dispoziții. Aceste aspecte însă, care privesc interpretarea
DECIZIE nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 19^1 alin. (1)] şi ale art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250684_a_252013]
-
normative abrogate, prin sintagma "orice dispoziție contrară", lăsând la latitudinea destinatarilor legii și a organelor chemate să aplice legea identificarea acestor dispoziții. Aceste aspecte însă, care privesc interpretarea și aplicarea legii în cazuri concrete, excedează în acest cadru controlului de constituționalitate. Cu privire la formula utilizată de legiuitor, Curtea reține însă că, într-o bună tehnică legislativă, abrogarea expresă directă este preferabilă celei exprese indirecte, întrucât realizează o delimitare clară între normele juridice care sunt în vigoare și cele care sunt abrogate, prevenindu
DECIZIE nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 19^1 alin. (1)] şi ale art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250684_a_252013]
-
din 2 aprilie 2013. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public precizează că nu mai are nimic de adăugat la concluziile prezentate în ședința publică din 2 aprilie 2013, pe care și le menține, în sensul că norma juridică supusă controlului de constituționalitate nu încalcă dispozițiile constituționale referitoare la rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii, atribuțiile acestuia, ori independența și inamovibilitatea judecătorilor, ci reglementează procedura revocării din funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, însă norma legală criticată nu garantează
DECIZIE nr. 196 din 4 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (4) şi (9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250746_a_252075]
-
disponibilității. Astfel, Curtea reține că, deși excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cursul soluționării unei cereri de suspendare a hotărârii de revocare, și nu în cadrul unei cereri întemeiate pe art. 7 și 8 din Legea nr. 554/2004 , contestarea constituționalității textului legal ce face obiectul acesteia - text ce reprezintă temeiul legal care a stat la baza acțiunii de revocare -, cu eventuala finalitate de constatare a neconstituționalității sale, constituie un temei suficient de natură să justifice intervenția instanței judecătorești pentru a
DECIZIE nr. 196 din 4 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (4) şi (9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250746_a_252075]
-
fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că aspectele invocate de autoarea excepției în susținerea neconstituționalității textelor de lege criticate privesc, în realitate, probleme de interpretare și aplicare a acestora, și nu de constituționalitate, astfel că excepția are caracter inadmisibil. În plus, menționează că prin deciziile nr. 126 și nr. 127 din 1 februarie 2011, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 46 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
DECIZIE nr. 13 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 29 alin. (7), art. 40 lit. f) şi art. 46 alin. (1), (12) şi (13) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249348_a_250677]
-
în realitate, probleme de interpretare și aplicare a acestora, și nu de constituționalitate, astfel că excepția are caracter inadmisibil. În plus, menționează că prin deciziile nr. 126 și nr. 127 din 1 februarie 2011, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 46 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, iar considerentele reținute cu acele prilejuri rămân valabile și în prezenta cauză. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 3 mai
DECIZIE nr. 13 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 29 alin. (7), art. 40 lit. f) şi art. 46 alin. (1), (12) şi (13) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249348_a_250677]
-
de Casație și Justiție de a judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege. Prevederile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, fiind invocate, în acest sens, deciziile nr. 331 din 3 aprilie 2007 și nr. 634 din 26 iunie 2007, în care Curtea a statuat în sensul constituționalității acestora. Mai apreciază Avocatul Poporului că dispozițiile art. 40 alin. (1) lit. f
DECIZIE nr. 13 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 29 alin. (7), art. 40 lit. f) şi art. 46 alin. (1), (12) şi (13) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249348_a_250677]
-
alin. (7) din Legea nr. 317/2004 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, fiind invocate, în acest sens, deciziile nr. 331 din 3 aprilie 2007 și nr. 634 din 26 iunie 2007, în care Curtea a statuat în sensul constituționalității acestora. Mai apreciază Avocatul Poporului că dispozițiile art. 40 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 317/2004 , prin care legiuitorul conferă secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii posibilitatea de a lua măsuri pentru soluționarea sesizărilor primite de la justițiabili sau de la
DECIZIE nr. 13 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 29 alin. (7), art. 40 lit. f) şi art. 46 alin. (1), (12) şi (13) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249348_a_250677]
-
Legea nr. 47/1992 . În plus, se menționează că, asupra redactării anterioare a dispozițiilor art. 46 din Legea nr. 317/2004 , Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin deciziile nr. 126 și nr. 127 din 1 februarie 2011, în sensul constituționalității acestora. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autoarea
DECIZIE nr. 13 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 29 alin. (7), art. 40 lit. f) şi art. 46 alin. (1), (12) şi (13) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249348_a_250677]
-
referință - 31 ianuarie 2010 - al formei textului criticat, regăsindu-se, în prezent, la art. 21 teza întâi din Legea nr. 304/2004 , Curtea, în lumina considerentelor de principiu statutate prin Decizia sa nr. III din 31 octombrie 1995 privind judecarea constituționalității unei dispoziții legale modificate ulterior invocării excepției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, reține că obiect al excepției îl constituie, sub acest aspect, dispozițiile art. 21 teza întâi din Legea nr. 317
DECIZIE nr. 13 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 29 alin. (7), art. 40 lit. f) şi art. 46 alin. (1), (12) şi (13) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249348_a_250677]
-
autoarea excepției invocă, în plus, și încălcarea art. 124 din Constituție. Totodată, indicând prevederile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , referitoare la situația în care, pronunțând o decizie de admitere a excepției, Curtea se pronunță și asupra constituționalității altor prevederi din actul atacat, dacă, în mod necesar și evident, acestea nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare, autoarea excepției solicită Curții să constate și neconstituționalitatea dispozițiilor alin. (8) și (9) ale art. 29 din Legea nr.
DECIZIE nr. 13 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 29 alin. (7), art. 40 lit. f) şi art. 46 alin. (1), (12) şi (13) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249348_a_250677]
-
administrației publice, cu excepția Guvernului, care poate legifera în această materie în condițiile delegării legislative. Or, activitatea Consiliului Național al Audiovizualului și actele administrative cu caracter normativ emise de această autoritate conduc spre concluzia că textele de lege supuse controlului de constituționalitate au fost interpretate și aplicate în sensul în care Consiliul este autorizat să creeze drept, să emită norme noi,adăugând la lege și limitând, astfel, exercițiul dreptului la liberă exprimare. Restrângerea exercițiului unui drept fundamental nu poate fi dispusă printr-
DECIZIE nr. 12 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (4), art. 10 alin. (2), art. 15 alin. (5), art. 17 alin. (1) lit. d) şi e), art. 88 alin. (1), art. 91 şi ale art. 93^1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249339_a_250668]
-
sensul de legiferare, așa cum susține autorul excepției. Cât privește modalitatea de interpretare și aplicare a acestor texte de lege, Curtea reamintește că autoritățile publice trebuie să respecte cadrul constituțional mai înainte menționat și că nu poate forma obiectul controlului de constituționalitate modalitatea individuală/concretă în care autoritățile publice înțeleg să își exercite competența. În plus, Curtea reține că, potrivit legii, aceste acte administrative urmăresc punerea în aplicare și executare a dispozițiilor Legii nr. 504/2002 și pot fi contestate la instanța
DECIZIE nr. 12 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (4), art. 10 alin. (2), art. 15 alin. (5), art. 17 alin. (1) lit. d) şi e), art. 88 alin. (1), art. 91 şi ale art. 93^1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249339_a_250668]
-
s-au luat următoarele măsuri: ... a) a fost suspendat cursul arbitrajului, potrivit art. 412 și 413; ... b) au fost luate măsuri asigurătorii sau provizorii, potrivit art. 585; ... c) a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale privind constituționalitatea unei dispoziții legale. ... (2) Dispozițiile art. 608-613 se aplică în mod corespunzător, în măsura în care prezentul articol nu prevede altfel. ... (3) În afara motivelor prevăzute la art. 608, în acțiunea în anulare se poate invoca și lipsa condițiilor prevăzute de lege pentru luarea
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248640_a_249969]
-
persoane, precum cadrele militare sau polițiștii, au beneficiat de o modalitate mai favorabilă de recalculare a pensiilor. Mai mult, discriminarea a fost extinsă ca urmare a Deciziei nr. 297 din 27 martie 2012 , prin care Curtea Constituțională a constatat ne constituționalitate a dispozițiilor legale care dispuneau transformarea pensiilor de serviciu ale consilierilor de conturi în pensii contributive, reținând că această categorie de persoane este asimilată ca statut magistraților și trebuie să beneficieze de un tratament juridic asemănător. Or, autorii excepției consideră
DECIZIE nr. 114 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250433_a_251762]
-
în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, s-a dispus revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 , care au făcut obiectul recalculării. Asupra constituționalității acestor prevederi de lege Curtea s-a pronunțat prin mai multe decizii, așa cum sunt Decizia nr. 1.269 din 27 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011, ori Decizia nr. 215
DECIZIE nr. 114 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250433_a_251762]
-
specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 20 aprilie 2005, pe de altă parte, nu se referă la conținutul textului de lege care face obiectul controlului de constituționalitate astfel că nu pot fi supuse acestui control în prezenta cauză Totodată, critici le referitoare la existența unui tratament juridic mai favorabil aplicabil anumitor categorii de persoane sub aspectul recalculării pensiilor de serviciu, așa cum sunt cadrele militare și polițiștii, au
DECIZIE nr. 114 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250433_a_251762]
-
al judecătorilor, fapt care justifică acordarea unei pensii de serviciu consilierilor de conturi similar judecătorilor. ... Or, situația din prezenta cauză nu este similară și cu atât mai puțin identică cu cea din decizia invocată de autorii prezentei excepții de ne constituționalitate în susținerea acesteia, Curtea neputând reține considerentele respective în cauza de față. Astfel, statutul consilierilor de conturi este diferit de cel al personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, aspect ce decurge în mod expres din prevederile constituționale ale
DECIZIE nr. 114 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250433_a_251762]
-
minimă în vederea desfășurării activităților specifice de apărare a drepturilor și intereselor membrilor săi. Totodată, prin Decizia nr. 24 din 24 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 7 februarie 2013, Curtea, pronunțându-se asupra constituționalității dispozițiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea nr. 62/2011 , a statuat că "faptul că reprezentativitatea la nivel de unitate se dobândește doar dacă numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul
DECIZIE nr. 92 din 28 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. t), art. 51, art. 129 alin. (4) şi art. 134 lit. B.a) din Legea dialogului social nr. 62/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250317_a_251646]
-
motivarea excepției sunt cele ale art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textele de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, cu motivări asemănătoare și prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în prezenta cauză. Exemplificative, în acest sens, sunt Decizia nr. 1.553 din 6 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 7
DECIZIE nr. 62 din 21 februarie 2013 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (2) şi ale art. 94 alin. (1) lit. m), raportat la art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250324_a_251653]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 7 februarie 2012, sau Decizia nr. 1.593 din 13 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2012, prin care Curtea a analizat constituționalitatea dispozițiilor art. 86 alin. (2) și ale art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 , prin raportare la prevederile art. 54 lit. h) din aceeași lege. Cu privire la pretinsa discriminare creată datorită aplicării unui tratament juridic diferit funcționarilor
DECIZIE nr. 62 din 21 februarie 2013 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (2) şi ale art. 94 alin. (1) lit. m), raportat la art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250324_a_251653]