15,241 matches
-
cum să evalueze corect diferitele noțiuni morale (adevăr, dreptate, bunătate etc.) și, mai ales, cum să le urmeze în demersurile din viața cotidiană. Acesta este motivul pentru care Nietzsche îl considera drept primul mare moralist modern. În demersurile didactice, Montaigne insista pe conversația de tip socratic (maieutica), considerând-o cea mai eficientă metodă de predare în actul didactic al lecției. Umaniștii Renașterii și Reformei nu s-au oprit doar asupra reformării dogmaticii creștine, a Bisericii ca instituție socială și morală, ci
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
metode active, precum intuiția, exercițiul și lucrările practice. În cazul studierii limbilor clasice și a limbii materne, pedagogul englez propunea utilizarea metodei conversației, interpretarea textelor în cazul gramaticii și a metodei inductive în stabilirea regulilor. În cadrul procesului instructiv-educativ propriu-zis, Locke insista nu atât pe aspectul informativ, cât mai cu seamă pe cel formativ, ultimul asigurând dezvoltarea capacității de cunoaștere. Educația morală, ocupând o poziție centrală în sistemul său pedagogic, avea ca scop formarea unui om cu voință puternică, virtuos, politicos și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de prezentarea primilor trei ani din viața personajului principal, respectiv până la dobândirea vorbirii și expunerea principilor pedagogice de creștere a acestuia, în special prin educația fizică. Cartea a II-a abordează dezvoltarea psihosocială a copilului de la 4 la 12 ani, insistându-se pe exagerările privind dobândirea educației cu ajutorul profesorilor, educației cu recompense și pedepse. Rousseau recomanda, ca antidot împotriva acestor exagerări, principiul educației conforme cu ,,natura”. Cartea a III-a se focalizează pe etapa de vârstă cuprinsă între 12 și 15
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de studiere a istoriei trecute și prezente, trebuie cultivată nevoia de integrare în societate și anihilarea pasiunilor vicioase, pentru ca în final să i se sugereze calea către căsătorie. Cartea a V-a se focalizează pe căsătorie, privită ca instituție socială, insistă pe rolul femeii în plan familial și social, apoi enumeră și dezvoltă principiile de organizare a statului pe baza ,,contractului social” etc. Demersul educativ trebuie să debuteze chiar de la naștere. În primii trei ani de viață, autorul ne propune chiar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
preceptele morale creștine trebuie insuflate sistematic de către guvernantă. Evantaiul materiilor de învățământ trebuie să cuprindă următoarele discipline: istoria și geografia, geometria-algebra-aritmetica, educația plastică, astronomia, fizica și chimia, științele naturii, educația muzicală, legislație și economie politică. În legătură cu principiile de predare-învățare, Rousseau insistă pe următoarele: sensibilizarea atenției și a curiozității (ceea ce mai târziu s-a numit în pedagogie învățarea prin descoperire), eliminarea sistematică a memorării mecanice din procesul instructiv-educativ, principiul învățării prin observație, experiment și cunoaștere senzorială. Pe de altă parte, pedagogul francez
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mele asupra mersului naturii în dezvoltarea genului uman (1797). J. H. Pestalozzi se dovedise a fi tot mai convins de faptul că instrucția copilului trebuie să pornească de la cele mai simple cunoștințe, pentru ca apoi, în procesul instructiv educativ, să se insiste pe asimilarea unor cunoștințe tot mai ample și mai complexe. Pentru a-și face cunoscute ideile sale pedagogice precum și experiența sa practică în domeniul educației, pedagogul helvet înființează propria sa școală, care va deveni punctul de plecare în constituirea fundației
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Avem în vedere următoarele condiții stabilite de Spencer: educația trebuie să fie la un nivel redus de reproducere a procesului de constituire a civilizației umane; educația trebuie să aibă un caracter spontan; educația trebuie să devină atrăgătoare prin ea însăși. Insistând mai ales asupra celei de-a treia condiții, Spencer anticipa una dintre principalele idei susținută peste timp de Eduard Claparède, întemeietorul educației funcționale. Filosoful englez accentua de asemenea asupra rolului educației primare dobândite de copii în cadrul familiei, dar și asupra
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aborda în două sensuri, unul individual, iar celălalt din punct de vedere social: ,,a dezvolta la copii toți germenii ce creatorul a depus în inima lor și a pune în activitate puterile și facultățile lor.” În continuare, autorul recomanda și insista asupra dimensiunii sociale a educației: Dacă vom examina puțin natura omului, înclinațiile sale, viața sa, vom recunoaște lesne că el nu este creat exclusiv pentru sine, ci și pentru societate.” Altfel spus, educația are menirea de a socializa omul, de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de inteligență și cu dificultăți de învățare, instrument metodologic folosit în direcția recuperării acestora. Lucrarea publicată în 1903, Studiu experimental asupra inteligenței, aduce noi argumente în favoarea constituirii pedagogiei experimentale. Criticând vechea pedagogie pentru caracterul ei funciarmente deductiv și abstract, Binet insista asupra necesității de a se elabora o serie de probe și tehnici speciale, prin intermediul cărora profesorul să aibă posibilitatea de măsurare a principalelor funcții psihice ale elevilor săi. Drept exemplu, psihologul francez oferea scara metrică a inteligenței, elaborată împreună cu colaboratorul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și sentimentul solidarității naționale”; primul principiu al educației trebuie să fie educația patriotică, situație în care pedagogul de origine armeană a militat necontenit pentru studiul istoriei naționale, geografiei și limbii române atât în învățământul elementar, cât și în cel secundar, insistând în mod special asupra comemorării unor evenimente de factură națională; principiul educației realiste și practice trebuia concretizat într-o cerință pedagogică permanentă de adaptare a școlii la nevoile și realitățile sociale ale timpului. În acest sens, Haret a propus și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Fr. W. Főrster, C. Lombardo-Radice). În volumul Despre educație, Ghibu structurează problematica pedagogică în două capitole: în primul capitol sunt abordate problemele generale ale educației (educația moral-religioasă, educația ,,spirituală”, educația fizică și educația practică), în timp ce în capitolul al doilea autorul insistă asupra problematicii disciplinei din unitățile școlare, precum și pe organizarea învățământului. Doctrinar, Ghibu poate fi considerat un continuator al pedagogiei herbartiene, în special al elevului acestuia W. Rein. Vladimir Ghidionescu (1878-1948) trebuie considerat unul dintre primii promotori români ai pedagogiei experimentale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
specific formarea omului, iar metodele sale de cercetare sunt observația, ancheta, experimentul (considerat de autor de valoare relativă) și statistica. Instrumentul esențial de investigație pedagogică pare a fi ,,foaia de observație a școlarului”. În demersurile sale pedagogice, I. Gabrea a insistat și asupra metodei comparative, utilizată concomitent în evaluări naționale și universale, în lucrările Educația și învățământul în Rusia sovietică și Organizarea învățământului în 28 de țări. În teza sa de doctorat, Școala creatoare. Individualitate-personalitate, Gabrea își exprima esența concepției sale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
totalitatea valorilor culturale, reprezentate în spiritul obiectiv.” Pe tărâmul didacticii, Todoran elimina exclusivitatea unei metode de cercetare în detrimentul alteia: ,,Adevăratul spirit științific nu elimină nici observația empirică, nici intuițiile ipotetice; el le subordonează numai verificării experimentale.” Constantin Narly (1896-1955) a insistat în creația sa pe cercetări de pedagogia culturii, dovedindu-se un fidel continuator al pedagogiei culturologice a înaintașului său I. Găvănescul. Născut la Tecuci, fiu de ofițer, și-a continuat studiile secundare și doar un debut de studii superioare la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și-o face despre ea însăși, potrivit tendințelor ei de perfecționare, adică nevoilor de rezolvare a contradicțiilor existente în sânul ei.” Stoian avea în vedere atât individualitatea copilului/elevului, cât și mediul social atunci când aborda formarea sa prin educație, dar insista pe studiul individualității copilului de către pedagogie prin utilizarea testelor și metodelor cunoscute, inclusiv procedeul testelor, cel mai eficient procedeu didactic fiind în optica sa metoda fișelor individuale. Prin aceasta din urmă, copilul poate fi investigat în intimitatea sa profundă, în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cunoscut o amploare fără precedent în ultimele decenii ale secolului trecut, situație care avea să deschidă o altă perspectivă de abordare practicii instructiv-educative. În cele ce urmează ne vom opri succint asupra celor mai reprezentative dintre aceste teorii ale învățării, insistând îndeosebi asupra impactului pe care le-au avut asupra procesului instructiv-educativ, psihicului și personalității umane. Derularea pe baze științifice a actului educațional nu se putea produce în afara cercetării psihologice, implicată nemijlocit în procesul instructiv-educativ propriu-zis. Numeroase investigații, în special cele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
specialitatea sau în profesia sa. Educația permanentă presupune nu doar o continuă împrospătare a cunoștințelor din domeniul de activitate, ci și menținerea unei prospecțiuni intelectualiste asupra dorinței de a crea ceva nou, ceva original. În această ordine de idei, Berger insistă asupra necesității ca în școala contemporană educația să devanseze instruirea. Procesul educativ actual ar trebui să cultive însușiri specifice creativității și originalității, fără să se mai insiste pe reluarea la nesfârșit a tezaurului informațional, pe care omenirea l-a achiziționat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de a crea ceva nou, ceva original. În această ordine de idei, Berger insistă asupra necesității ca în școala contemporană educația să devanseze instruirea. Procesul educativ actual ar trebui să cultive însușiri specifice creativității și originalității, fără să se mai insiste pe reluarea la nesfârșit a tezaurului informațional, pe care omenirea l-a achiziționat în cunoaștere și știință, dar care este mereu depășit. Așadar, trebuie cultivate însușiri precum imaginația, entuziasmul, spiritul de echipă, curajul, simțul umorului etc., trăsături considerate de culturolog
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educației la omul ca existență sau esență. Una dintre direcțiile de evoluție ale gândirii psihologice, psihologia umanistă, s-a afirmat la jumătatea secolului trecut, ca reacție la adresa behaviorismului și psihanalizei. În vreme ce ultimele două curente supralicitau determinismul social sau instinctual, umaniștii insistau pe alegerea liberă, teză alimentată de orientările fenomenologică și existențialistă contemporane. Behavioriștii utilizau metode nomotehnice și o interpretare statistică a omului, în timp ce umaniștii instrumentau metode ideografice izvorâte din istorie, filozofie, arte, accentuând studiul omului ca individ. Fondatorii psihologiei umaniste admiteau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
real, concret, așa cum îl definea el ,,omul în carne și oase”. În viziunea sa, științele și filosofia cunosc un proces de decadență teoretico-metodologică datorată numeroaselor specializări care blochează instituirea unui tablou conceptual de ansamblu asupra omului și sensului vieții. Autorul insista asupra rolului decisiv pe care îl joacă sentimentul în viața psiho-socială umană. Unamuno propunea ca omul să gândească nu doar cu facultățile mintale ale intelectului, ci cu tot ,,sufletul”, făcând analogie la inteligența emoțională. William James, considerat cel mai important
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
promovată în diferite variante. În acest spirit, primordial îl amintim pe Eduard Claparède, care a elaborat o concepție pedagogică funcționalistă, căruia i s-a alăturat Ov. Decroly, cel din urmă promovând o pedagogie a ,,centrelor de interese” prin care se insista asupra rolului motivației elevului. În al doilea rând, trebuie amintit J. Dewey, susținător a unei concepții pedagogice pragmatice a acțiunii, prin care se insista asupra valorificării experienței de viață a elevului și tânărului, concepție inserată la nivelul proiectării pedagogice. Opțiunea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
alăturat Ov. Decroly, cel din urmă promovând o pedagogie a ,,centrelor de interese” prin care se insista asupra rolului motivației elevului. În al doilea rând, trebuie amintit J. Dewey, susținător a unei concepții pedagogice pragmatice a acțiunii, prin care se insista asupra valorificării experienței de viață a elevului și tânărului, concepție inserată la nivelul proiectării pedagogice. Opțiunea pragmatică reliefează o replică dată concepției herbartiene a modelului didacticist, opțiune care anticipează modelul proiectării curriculare. Dintr-o altă ordine de idei, trebuie amintită
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
provincial sau districtual, având în subordine un corp de inspectori. Iosif al II-lea va menține sistemul de organizare școlară creat de mama sa, completându-l prin câteva decrete, îndeosebi cel din 1782 și cel din 1783, prin care se insista pe aplicarea fermă a prevederilor anterioare. Una dintre consecințele răscoalei lui Horia, Cloșca și Crișan, din anul 1784, a fost relansarea reformei școlare. Se considera că una dintre cauzele răscoalei era lipsa de educație a populației, fapt pentru care Consiliul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de manageriat a învățământului românesc de pe arealul Regimentului valaho-iliric al cărui sediu era în Caransebeș. Între anii 1807-1811 el a îndeplinit competențele de director al școlilor din Banat. În activitatea sa de îndrumare a învățământului poporal din Banat, Obradovici a insistat pe funcția formativă a științei și literaturii, pe care le considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pe care le considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii spre trebuința Școalelor celor Românești, în care insista asupra rolului formativ a studiului aritmeticii. În 1807, va tipări, tot la Buda Carte de mână pentru bineorânduita economie, lucrarea câmpului și pentru plămădirea și pândirea vitelor și a păsărilor celor casnice, spre mare treabă plugarilor celor românești. În prefața
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
bariere artificiale, în care esența să se prezinte ca firească și să răzbată cu claritate. M-a interesat logica nașterii sociologiei, mecanismele intelectuale, dar și obiective care au făcut-o posibilă și necesară. Acest obiectiv m-a determinat să nu insist asupra extensiei prezentărilor, asupra caracteristicilor curentelor, asupra asocierii de idei sau deosebirilor semnificative. Alte cursuri, cum sunt cele destinate analizei paradigmelor cunoașterii sociologice sau doctrinelor sociologice, tratează pe larg această problematică. Reușesc astfel să înlătur ceea ce în planurile de învățământ
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]