13,778 matches
-
Honoria dorește să devină mireasa sa și ca atare a formulat curții de la Ravenna pretenții teritoriale ca zestre. Refuzul exprimat de împărat la aceste neobișnuite pretenții a dus, practic, la declanșarea războiului. "Inelul Pescarului" (în ) face parte oficial din însemnele Papei de la Roma. Inelul este din aur sau din argint aurit și îl reprezintă, în bazorelief, pe Apostolul Petru pescuind dintr-o barcă. Inelul Pescarului este un sigiliu utilizat până în 1842 pentru sigilarea oricărui document oficial redactat de papă sau contrasemnat
Inel sigilar () [Corola-website/Science/326662_a_327991]
-
din însemnele Papei de la Roma. Inelul este din aur sau din argint aurit și îl reprezintă, în bazorelief, pe Apostolul Petru pescuind dintr-o barcă. Inelul Pescarului este un sigiliu utilizat până în 1842 pentru sigilarea oricărui document oficial redactat de papă sau contrasemnat de el. La "Muzeul de Istorie a Artei" din Viena se află inelul sigilar al regelui vizigot Alaric al II-lea, purtând chipul său încrustat într-o piatră semiprețioasă opalină cu nuanțe albăstrii. La "Muzeul Național al Unirii
Inel sigilar () [Corola-website/Science/326662_a_327991]
-
examinate și de Luigi Romanelli doctor șef al spitalului orașului , pe o perioadă de mai bine de un an. Dr. Giorgio Festa un practicant independent a examinat de asemenea rănile lui Padre Pio între 1920 și 1925.Profesorul , doctor al Papei Benedict al XV-lea, a confirmat că rănile există dar nu a făcut nici un alt comentariu. Patologistul al deasemenea a observat rănile, dar nu a dat nici un diagnostic. Atât Amico Bignami cât și Giuseppe Sală au comentat asupra netezimii neobișnuite
Stigmate () [Corola-website/Science/326686_a_328015]
-
supusă de patriciat. Li se alătură și lucrătorii de la minele de sare. Răscoala izbucnește ca urmare a unui pretext, oferit de recrutarea pentru o cruciadă antiotomană de la începutul anului 1514, în curs de organizare în baza unui apel făcut de Papa Leon al X-lea. Datorită promisiunilor de eliberare de iobăgie a țăranilor participanți la cruciadă, în tabăra de la Buda se adună zeci de mii de țărani sub conducerea unor oameni care ulterior devin conducătorii răscoalei antifeudale. Printre ei se află
Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/326690_a_328019]
-
localitate ar fi existat si o bisericuță din lemn, iobăgească, ridicată în apropierea celeilalte ctitorii ”nemeșești”. Avansându-se apoi ipoteza cvasicontemporaneității pronaosului trinavat cu patrulobul inițial, biserica a fost inclusă în categoria edificiilor monahale răsăritene, făcându-se trimitere la scrisoarea papei Inocențiu III (1198-1216) din 16 aprilie 1204, ca timp al funcționării sale. Într-adevăr, edificiul ar fi putut adăposti, pentru o scurtă perioadă de timp, un grup restrâns de monahi, practică întâlnită și în cazul bisericilor de la Densuș, Ribița, Strei
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
președintele are propriile sale planuri pentru reconcilierea națională și rezolvarea crizei politice. Morsi a fost răsturnat la 3 iulie 2013, de un consiliu format din ministrul Apărării, Abdul Fatah al-Sisi, Mohamed ElBaradei, Marele Imam din Al Azhar Ahmed El-Tayeb, și Papa copt Tawadros al II-lea.
Mohamed Morsi () [Corola-website/Science/326720_a_328049]
-
și considerat sfânt în biserică catolică. Născut Francesco Forgione, primește numele Pius (It: Pio), cel pios, cel cuvios, când intră în ordinului Capucinilor, de aici și numele care îl face faimos : Părintele Pio - . Pe 16 iunie 2002, este canonizat de către Papă Ioan Paul al II-lea. Francesco Forgione s-a nascut că fiu al lui Grazio Mario Forgione (1860-1946) și Mariei Giuseppa de Nunzio Forgione (1859-1929) pe 25 mai 1887, în Pietrelcina, o localitate de fermieri din sudul regiunii Campania. Părinții
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
avut loc de-a lungul a mai bine de 50 de ani până cu câteva ore în apropierea morții. Pe 29 iulie 1960, un prelat italian, Carlo Maccari, devenit mai tarziu arhiepiescop de Anconă, a început o nouă investigație în numele Papei Ioan al XXII-lea și al Consiliului Vaticanului (En:Holy Office). Un raport de 200 de pagini a fost compilat, deși nu a fost niciodata publicat în întregime, se spune că era devastator de critic. Bârfele Vaticanului pretindeau că „dosarul
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
britanic pentru Italia și o persoană care se ocupă cu actele umanitare, a jucat un rol major în obținerea pentru acest proiect a unei sume de 325,000$ de la (UNRRA). Astfel pentru că Padre Pio să poată să supervizeze direct proiectul, Papa Pius al XII, în 1957 i-a oferit o dezlegare de la jurământul sărăciei. Detractorii lui Padre Pio s-au folosit de acest proiect că de o armă în plus pentru a-l ataca, acuzându-l de o nepotrivită administrare a
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
ar fi de natură divină. La un moment dat i s-a interzis să mai îndeplinească în mod public anumite îndatoriri preoțești, cum ar fi ascultarea confesiunilor și Liturghia. De prin 1933 tendința a început să se schimbe odată cu ordinul Papei Pius al XI-lea către Sfanțul Scaun de a ridica interdicțiile lui Padre Pio de a celebra în public Liturghia. Papă a spus, „Nu am fost rău intenționat față de Padre Pio ci am fost rău informat”. În 1934 i s-
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
preoțești, cum ar fi ascultarea confesiunilor și Liturghia. De prin 1933 tendința a început să se schimbe odată cu ordinul Papei Pius al XI-lea către Sfanțul Scaun de a ridica interdicțiile lui Padre Pio de a celebra în public Liturghia. Papă a spus, „Nu am fost rău intenționat față de Padre Pio ci am fost rău informat”. În 1934 i s-a permis din nou să asculte confesiuni. I s-a dat de asemenea permisiunea să și predice deși nu avea diplomă
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
fost rău informat”. În 1934 i s-a permis din nou să asculte confesiuni. I s-a dat de asemenea permisiunea să și predice deși nu avea diplomă obținută pentru această specializare. Papă Pius al XII-lea, care a devenit papă în 1939, a încurajat credincioșii să-l vizitee pe Padre Pio. Conform unei cărți recente, Papa John XXIII (1958-1963) nu a împărtășit viziunea predecesorilor săi , si a scris în 1960 despre „marea decepție” a lui Padre Pio. Însă cel care
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
a dat de asemenea permisiunea să și predice deși nu avea diplomă obținută pentru această specializare. Papă Pius al XII-lea, care a devenit papă în 1939, a încurajat credincioșii să-l vizitee pe Padre Pio. Conform unei cărți recente, Papa John XXIII (1958-1963) nu a împărtășit viziunea predecesorilor săi , si a scris în 1960 despre „marea decepție” a lui Padre Pio. Însă cel care a respins toate acuzațiile aduse lui Padre Pio a fost succesorul lui Ioan al XIII-lea
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
John XXIII (1958-1963) nu a împărtășit viziunea predecesorilor săi , si a scris în 1960 despre „marea decepție” a lui Padre Pio. Însă cel care a respins toate acuzațiile aduse lui Padre Pio a fost succesorul lui Ioan al XIII-lea, Papa Paul al VI-lea. Deterioarea stării sale de sănătate a început în timpul anului 1960 și cu toate acestea Padre Pio și-a cuntinuat lucrările sale spirituale. Pe 21 septembrie 1968, o zi după a 50-a aniversare a primirii Stigmatelor
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
că are darul de a citi sufletele, se bănuia că era capabil să fie prezent simultan în mai multe locuri (), după declarațiile unor martori oculari. În 1947, Părintele Karol Józef Wojtyła, un tânăr preot polonez care mai tarziu va deveni Papă Ioan Paul al II-lea, a vizitat pe Padre Pio, care i-a ascultat spovedania. Cardinalul austriac a consemnat că Wojtyła i s-a destăinuit că în timpul întâlnirii Padre Pio i-a spus că va urca într-o zi în
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
vezi ). Datorită capacităților neobișnuite ale lui padre Pio, Sfanțul Scaun a desfășurat de două ori investigații ale poveștilor care îl înconjurau. Se pare că de atunci biserică a aprobat în mod formal venerarea să ce a culminat cu canonizarea de către papă Ioan Paul al II-lea în 2002. În cartea Padre Pio: The Wonder Worker, din 1999 , un fragment scris de preotul irlandez Malachy Gerard Carroll descrie povestea Femmei de Giorgi, o fată din Sicilia despre care se spune că nu
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
infectau. Odată vindecate acestea reapăreau. Medicul șef al spitalului din Barletta, Luigi Romanelli a examinat aceste răni timp de aproape un an. Dr. Giorgio Festa, o medic privat a examinat de asemenea aceste răni între 1920 și 1925. Profesorul , medicul Papei Benedict al XV-lea a confirmat că rănile există dar nu a făcut ale comentarii. Medicul patolog de la Universitea din Rome a observat deasmenea aceste răni dar nu a putut să pună nici un dagnostic. Doctorii Bignami și Giuseppe Sală au
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
Investigația s-a desfășurat de-a lungul a 7 ani și în 1990 Padre Pio a fost declarat , primul pas în desfășurarea unei . Începând cu 1990, a dezbătut cât de spirituală a fos viața lui Padre Pio iar în 1997 Papă Ioan Paul al ÎI ea îl declară . O discuție asupra influenței spirituale a vieții sale asupra celorlalți a urmat, aici fiind menționată și o vindecare a unei femei din Italia, Consiglia de Martino, care a fost pusă pe seama lui Padre
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
Paul al II-lea îl declară pe Padre Pio binecuvântat. După alte considerații ulterioare asupra virtuților și capacităților lui Padre Pio de a face bine chiar și după moartea sa, incluzând aici și analiza unei alte vindecări atribuite intervenției sale, Papa îl declară pe Padre Pio sfânt la 16 iunie 2002. 300,000 de oameni se estimează că au asistat la ceremonia de canonizare. Padre Pio este unul din cei doi sfinți care au fost preoți și au trăit după Al
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
estimează că au asistat la ceremonia de canonizare. Padre Pio este unul din cei doi sfinți care au fost preoți și au trăit după Al Doilea Conciliu al Vaticanului (1962); celălalt fiind Sfanțul Josemaría Escrivá. Ambii preoți au avut permisiunea Papei să țină fără să țină seama de reformele liturgice impuse de Conciliu. Pe 1 iulie 2004, Papa Ioan Paul al II-lea consacră din Sân Giovanni Rotondo memoriei sfanțului Padre Pio. O statuie a lui Padre Pio din Messina, Sicilia
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
au fost preoți și au trăit după Al Doilea Conciliu al Vaticanului (1962); celălalt fiind Sfanțul Josemaría Escrivá. Ambii preoți au avut permisiunea Papei să țină fără să țină seama de reformele liturgice impuse de Conciliu. Pe 1 iulie 2004, Papa Ioan Paul al II-lea consacră din Sân Giovanni Rotondo memoriei sfanțului Padre Pio. O statuie a lui Padre Pio din Messina, Sicilia atrage atenția în 2002 când s-a constatat că are lacrimi de sânge. Padre Pio devine unul
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
seamă capodopere ale arhitecturii renașterii naționale bulgare, a fost declarat monument istoric în 1976 și a devenit loc în patrimoniul mondial UNESCO în 1983. Din 1991, este subordonat în întregime Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare. La 25 mai 2002, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat mănăstirea Rila în timpul pelerinajului său în Bulgaria. El a fost primit de egumenul manăstirii, episcopul Ioan, care fusese și membru cu statut de observator în conciliul Vatican II. Întregul complex ocupă o arie
Mănăstirea Rila () [Corola-website/Science/326749_a_328078]
-
Augustus. Acela se găsește astăzi în Piazza del Popolo. Marele obelisc a fost regăsit după 1250 de ani pe același loc, la o profunzime de 7 metri și rupt în trei bucăți. Săpăturile s-au întreprins, în 1587, din dispoziția papei Sixtus Quitus (Papa Sixt al V-lea), care a avut grijă să restaureze monumentul și să-l așeze în Piața Sfântul Ioan de Latran, în anul următor, 1588. Lucrările au revenit inginerului Domenico Fontana, care a reușit ridicarea pe data
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
găsește astăzi în Piazza del Popolo. Marele obelisc a fost regăsit după 1250 de ani pe același loc, la o profunzime de 7 metri și rupt în trei bucăți. Săpăturile s-au întreprins, în 1587, din dispoziția papei Sixtus Quitus (Papa Sixt al V-lea), care a avut grijă să restaureze monumentul și să-l așeze în Piața Sfântul Ioan de Latran, în anul următor, 1588. Lucrările au revenit inginerului Domenico Fontana, care a reușit ridicarea pe data de 3 august
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
perioade, în anul 1536, sub pontificatul lui Paul al III-lea, Carol Quintul, apărătorul creștinătății la acea vreme, a făcut o vizită la Roma. Pentru a-i înlesni trecerea pe sub arcurile de triuf ale lui Constantin, Titus și Septimius Severus, papa a dispus demolarea „a mai mult de două sute de clădiri și trei sau patru biserici”, după cum relatează scandalizat scriitorul francez Rabelais, martor ocular. Este straniu că nici pe timpul Renașterii italiene, decadența vechilor vestigii a fost tratată cu o indiferență vecină
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]