13,057 matches
-
complet] a naturii eticii. Orice tentativ] de a explica sau de a înțelege fenomenul eticii trebuie s] acorde fiec]rei tendințe locul cuvenit; și, deși o asemenea explicație a eticii nu ar justifica prin ea ins]și vreo teorie etic] particular] care încearc] s] r]spund] la întrebarea despre cum ar trebui s] tr]im, o înțelegere mai bun] a naturii eticii ne-ar ușura cel putin sarcina de a vedea ce fel de r]spuns ar putea necesită acea întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
25), New York, Academic Press, pp. 1-65. Schwartz, Shalom H. (2006), Basic Human Values: Theory, Methods, and Applications [http://dpms.csd.auth.gr/emplak/Schwartzpaper.pdf, accesat în 19.02.06]. Shils, Edward (1957), "Primordial, personal, sacred and civil ties: some particular observations on the relationships of sociological research and theory", în The British Journal of Sociology, 8:2, pp. 130-45. Smelser, Neil J. (1966), "The modernization of social relations", în Weiner, Myron (ed.), Modernization, New York, Basic Books. Smith, Anthony D. (1973
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și Ion Creangă. Buun. Acum, cronica plastică, semnată de Ion Frunzetti. Un Comarnescu, angajat și el în noua bătălie plastică, era parcă, în patetismul său, mai aproape de parodie și de mascată persiflare decît un Frunzetti, de altfel calamburgiu notoriu în particular, dar care, în textele... critice atingea culmi de tristețe propagandistică. Să las însă cele două spirite să se odihnească în pace și să spicui din cronica plastică din 1962 ceva titluri de picturi și sculpturi ieșene. E stupefiant cum un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din cabină) atît de degradată, cu porțiuni atît de părăginite, încît nu-i de mirare că nu vezi țipenie de mașină. Și ce trafic era! Cine ar trebui să intervină? Statul. De altfel, situație generalizată. Acolo unde proprietarul e un particular bogat și întreprinzător totul arată nou și prosper. Vilișoarele "noastre" de la Cumpătu, gestionate de uniunile de creație, cele care n-au fost încă revendicate de proprietarii cei de mult plecați (sau de urmașii lor), arată, bietele, ca vai de capul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în timpul întrevederii ce s-a consumat (stresant doar pentru scriitor) între acesta și Ghiță Dej, în 1960. Eruditul obținuse (prin ce minune!) întrevederea cu rudimentarul ștab la putere, pentru a-i prezenta "probleme" ale muncii literare în ansamblu și în particularul ce-l privea. Dincolo de inducerea, de la politruc la învățat, a noii limbi de lemn, stenograma discuției arată pînă în ce hal de jenantă disponibilitate ajunsese timoratul scriitor, cîntîndu-i în strună celuilalt în privina relației (false) autor militant - cititor (nu mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oferă decît (privilegiat) frumusețea ei. Atît. În rest, achiți și-o ștergi. Era de așteptat (în firavul nostru capitalism) ca pe ciufutele astea să le mai găsești doar în comerțul socialist (alternativ). Dar, iată că și la standurile sclipitoare ale particularilor frumoasele tot ciufute-s. Ce-i de făcut? Cea de a zecea ediție a Simpozionului Internațional de Artă Electronică s-a desfășurat luna trecută la Paris (itinerat anual în mari centre de profil, Rotterdam, Chicago, Montreal, Liverpool etc.) și mi-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
destăinuie ultimul lui tun. Foarte bine. Să-i spun, la rîndu-mi, că ieri, chiar ieri, mi-a apărut un masiv album monografic? Ridicol. Îl felicit fără pic de rîcă și ne dorim amîndoi reîntîlnirea. E de plecat, de ce nu, de la particularul situației pentru a ajunge la... la ce? La generalul privind climatul de-acum, nu cu totul nou în lumea occidentală, oarecum nou la noi. De amînat, deocamdată, chestiunea oarecum încă remanentelor anomalii în temă, consumate masiv în jumătate de secol
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
DIMITRIE CANTEMIR" DIN BUCUREȘTI înființată prin Legea nr. 238/2002 A. Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi), la distanță (ID), cu frecvență redusă (FR) ● Facultăți acreditate; specializări acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu Anexă 3 INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR PARTICULAR CU SPECIALIZĂRI AUTORIZATE SĂ FUNCȚIONEZE PROVIZORIU 1. ACADEMIA INFORMATIZATA PENTRU ȘTIINȚE TEHNICE, ECONOMICE, DE DREPT ȘI ADMINISTRAȚIE DIN BUCUREȘTI Învățământ universitar de lungă durată - la zi(Zi)
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152665_a_153994]
-
individuale sau efluentului final de la stația de epurare. În final, ele vor putea înlocui complet stația de epurare, ducând la reducerea semnificativă a volumului efluentului. Concentrația efluentului rămâne totuși însemnată, dar, acolo unde debitul este suficient de mic, și în particular acolo unde căldură reziduala este disponibilă pentru epurarea ulterioară prin evaporare, poate fi realizat un sistem al carui efluent poate fi redus la zero. Dacă este cazul, Operatorul trebuie să evalueze costurile și beneficiile utilizării acestui tip de epurare: 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153635_a_154964]
-
NORME METODOLOGICE din 4 decembrie 2003 privind acordarea facilităților de transport cu metroul pentru elevii și studenții din învățământul universitar de stat și particular acreditat, cursuri de zi MONITORUL OFICIAL nr. 890 din 12 decembrie 2003 Articolul 1 (1) Elevii din învățământul primar și secundar, precum și studenții din învățământul universitar de stat și particular acreditat, cursuri de zi, beneficiază de abonamente lunare sub formă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154413_a_155742]
-
pentru elevii și studenții din învățământul universitar de stat și particular acreditat, cursuri de zi MONITORUL OFICIAL nr. 890 din 12 decembrie 2003 Articolul 1 (1) Elevii din învățământul primar și secundar, precum și studenții din învățământul universitar de stat și particular acreditat, cursuri de zi, beneficiază de abonamente lunare sub formă de cartele magnetice cu reducere 50%, denumite în continuare abonamente lunare, pentru călătoria cu metroul. ... (2) Abonamentele lunare se eliberează de Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154413_a_155742]
-
Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A., denumită în continuare "Metrorex" - S.A. ... Articolul 2 (1) Abonamentele lunare se eliberează pentru elevii și studenții prevăzuți la art. 1 alin. (1), care urmează cursurile la unitățile și instituțiile de învățământ de stat și particular acreditate, cu sediul în municipiul București, sau pentru elevii/studenții care au domiciliul în municipiul București și se încadrează în prevederile art. 1 alin. (1). ... (2) Abonamentele lunare se eliberează pe baza carnetelor de elev sau a legitimațiilor de student
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154413_a_155742]
-
NORME METODOLOGICE din 2 decembrie 2003 privind acordarea facilităților de transport cu metroul pentru elevii și studenții din învățământul universitar de stat și particular acreditat, cursuri de zi MONITORUL OFICIAL nr. 890 din 12 decembrie 2003 Articolul 1 (1) Elevii din învățământul primar și secundar, precum și studenții din învățământul universitar de stat și particular acreditat, cursuri de zi, beneficiază de abonamente lunare sub formă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154432_a_155761]
-
pentru elevii și studenții din învățământul universitar de stat și particular acreditat, cursuri de zi MONITORUL OFICIAL nr. 890 din 12 decembrie 2003 Articolul 1 (1) Elevii din învățământul primar și secundar, precum și studenții din învățământul universitar de stat și particular acreditat, cursuri de zi, beneficiază de abonamente lunare sub formă de cartele magnetice cu reducere 50%, denumite în continuare abonamente lunare, pentru călătoria cu metroul. ... (2) Abonamentele lunare se eliberează de Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154432_a_155761]
-
Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A., denumită în continuare "Metrorex" - S.A. ... Articolul 2 (1) Abonamentele lunare se eliberează pentru elevii și studenții prevăzuți la art. 1 alin. (1), care urmează cursurile la unitățile și instituțiile de învățământ de stat și particular acreditate, cu sediul în municipiul București, sau pentru elevii/studenții care au domiciliul în municipiul București și se încadrează în prevederile art. 1 alin. (1). ... (2) Abonamentele lunare se eliberează pe baza carnetelor de elev sau a legitimațiilor de student
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154432_a_155761]
-
atemporal (spre diferență de portretele clasice ale antichității, dar în spiritul literaturii creștine ortodoxe). Trecerea de la aceste caractere-model de legiuitori și constructori la eroii-model, de la o istorie sacră la mozaicul istoriei și al existenței se face datorită apariției unui cronotop particular, politic (noul spațiu statal, aflat într-un timp al fondării instituțiilor de drept), corelat cu o nouă tipologie voievodală, a apărătorului creștin. Fixarea în memoria colectivă a atâtor ipostaze ale regalității poate fi pusă tot pe seama faptului că medievalii români
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care reglează tot ce ține de gândirea însăși, de rostire și de făptuire, în virtutea originarității sale "temporale", atunci nu este de acceptat, chiar cu necesitate, și o aplicare constitutivă, o interpretare, a acestei reguli, adică o adaptare la condițiile unui particular în sensul de a-l constitui pe acesta, așa încât, ceea ce este valabil "în mare" trebuie să fie valabil și "în mic", tocmai în această adaptare constitutivă găsindu-și sensul evident, lipsit de temei într-o ordine strict natural-istorică ceea ce este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trece în condiția analiticii și/sau dialecticii. Inducția (epagoge) și deducția (apagoge) sunt, în primul rând, tipuri de raționament, structuri "tehnice" de raționare alcătuite din formula cea mai simplă, din punct de vedere logic, a demersurilor prin care individualul (și particularul și generalul) și universalul sunt legați între ei. Structura judicativă originară este multiplicată minimal în constituția lor. Modurile diferite de interpretare a deducției și inducției în ceea ce privește structura, contextele potrivite pentru aplicarea lor, sensul lor mai tare sau mai slab pentru
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în lucrările lui Aristotel, acolo unde ei sunt tematizați ca atare, pentru întâia oară. Sensul operării inductive, de exemplu, este acela de la unul sau mai multe fapte particulare, la un fapt general.67 Sensul deducției este invers: de la general la particular. Dar inducția este, de asemenea, un tip de silogism, la Aristotel, care are o structură asemănătoare cu silogismul propriu-zis, deductiv: două premise, trei termeni etc.68 De asemenea, trebuie amintit și contextul surprinzător din finalul Analiticii secunde, unde Aristotel pare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și principiul). În plus, deși intuiția (în sens de intelect intuitiv) prinde individualul, ea are, totodată, în chiar această preluare a individualului, universalul. Dar distincția între acești doi termeni rămâne și, de asemenea, este instituită și altă diferență, aceea dintre particular și general (am putea spune, forțând puțin semantica termenilor, specie și gen în loc de particular și general). Diferențele dintre facultate și obiectul ei, apoi dintre individual și general, dintre particular și general devin ele însele constitutive cunoașterii. Regulile pe care Aristotel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
are, totodată, în chiar această preluare a individualului, universalul. Dar distincția între acești doi termeni rămâne și, de asemenea, este instituită și altă diferență, aceea dintre particular și general (am putea spune, forțând puțin semantica termenilor, specie și gen în loc de particular și general). Diferențele dintre facultate și obiectul ei, apoi dintre individual și general, dintre particular și general devin ele însele constitutive cunoașterii. Regulile pe care Aristotel le va formula, în cadrul proiectului logicii-organon, sunt legate intim de aceste diferențe; precum și de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rămâne și, de asemenea, este instituită și altă diferență, aceea dintre particular și general (am putea spune, forțând puțin semantica termenilor, specie și gen în loc de particular și general). Diferențele dintre facultate și obiectul ei, apoi dintre individual și general, dintre particular și general devin ele însele constitutive cunoașterii. Regulile pe care Aristotel le va formula, în cadrul proiectului logicii-organon, sunt legate intim de aceste diferențe; precum și de ideea unei gândiri care se gândește pe sine, idee care întemeiează și justifică diferențele amintite
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gen suprem (totodată, cauză "generatoare"). Dar nici Dasein-ul ca ființare dată (simplu prezentă), nici ființa (transcendentă etc.) nu capătă un asemenea sens în analitica existențială, deși dovada pentru această idee, din acest context, a fost gândită în mod cu totul particular, anume în funcție de predicație ca modalitate a scoaterii la iveală, în fond, ca o făptuire (un "fact") al Dasein-ului. Sens de temei are acesta, dar numai pentru propriile sale făptuiri pe linia posibilității sale de a fi; și ființa are un
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
3.2. Structura intențională "ceva ca ceva" (etwas als etwas) Expresia ceva-ca-ceva, folosită de Heidegger, pare, raportată la conceptele semnificative din istoria filosofiei, o construcție lingvistică ad hoc, potrivită doar pentru a exprima câteva sensuri proprii unui context cu totul particular. Totuși, expresia în cauză trimite de la bun început către un sens fenomenologic-existențial încărcat cu o funcție de semnificare clar determinată: utilizată de autor pentru a desemna un existențial foarte important în constituția ontologică a Dasein-ului, ea ține în semantica sa câteva
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și judicativului, a ieșit la iveală un grup de elemente aparținând dictaturii în cauză, dar mai depărtate de aspectul formal, aflate, în schimb, sub condiționarea mai puternică a pragmaticului și a exigențelor "publicului", adică mai aproape de ceea ce Kant numea domeniul particularului, în contextul unei critici a "facultății de judecare". Fenomenul celei de-a doua timporizări a scos la iveală acest grup de elemente; și ele, cum știm deja, țin de raționalitatea publică; din rândul lor, fundamentale sunt: părtinirea, ordonarea și autorizarea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]