13,830 matches
-
Pantanassa din Mistra. În Italia, stilul bizantin poate fi exemplificat prin bazilicile Bazilica San Marco din Veneția, "San Paolo fuori le muri", "Santa Maria Maggiore". În țara noastră, influențe bizantine putem găsi la Mănăstirea Curtea de Argeș. Arhitectura bizantină ortodoxă va fi răspândită și în Rusia Țaristă, căreia îi vor fi adăugate elemente stilului rusesc. (vezi Catedrala Sfântului Vasile din Piața Rosie, Moscova). Arhitectura romanică, primul stil arhitectural uniformizat din vestul Europei, care a precedat prăbușirea Romei, a fost una predominant ecleziastică, reflectând
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
continuat lucrarea la Roma, în special la fațada bisericii iezuite Il Gesu, care a condus la cea mai importantă fațadă de biserică a barocului timpuriu, Santa Suzana a lui Carlo Maderno. În secolul al XVII-lea, stilul baroc s-a răspândit în Europa și America Latină, unde a fost promovat de iezuiți. Cele mai importante caracteristici ale arhitecturii baroce sunt: Arhitectura religioasă a perioadei Baroce a început prin modelul bazilicii cu cupolă și naos în formă de cruce. Printre primele structuri din
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
San Marcello al Corso (1682-63). Abordarea solemnă a lui Fontana, deși lipsită de inventivitatea uimitoare a predecesorilor din Roma, a exercitat o influență substanțială asupra arhitecturii baroce și prin însemnările prolifice și prin arhitecții pe care îi îndrumase care au răspândit idiomurile Baroce în Europa secolului al XVIII-lea. În acest secol capitala europeană a arhitecturii s-a mutat de la Roma la Paris. Stilul Rococo, care a înflorit în Roma după anii 1720, a fost influențat profund de ideile lui Borromini
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
conferite mai multă grație și sensibilitate. Detaliile și ornamentele sunt mai bogate, ajungând până la opulență. Rococo este un stil arhitectural, decorativ, artistic și de design interior care a fost generat în Franța secolului al XVIII-lea, dar care s-a răspândit ulterior în întreaga Europă și apoi în cele două Americi, mai ales în ceea ce se numește America latină, adică în țările de limbă spaniolă și portugheză. Considerat adesea ca o perioadă relativ târzie din evoluția barocului, fiind caracterizat mai ales de
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Music Hall, toate trei din New York. Accentul este pus pe valența funcțională a edificiului, concept promovat de Le Corbusier și Ludwig Mies van der Rohe. Formele lor extreme au influențat puternic arhitectura occidentală în sec.XX, însă nu s-au răspândit la fel de mult precum curentul artistic Bauhaus. Futurismul din Italia fascistă și constructivismul din URSS prezentau trăsături comune. Se opuneau arhitecturii hipermoderne, care își exprimă oportunitățile oferite de noua eră industrială într-o manieră captivantă și agresivă. Arhitectura expresionistă, inițiată de
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
a aderat un număr mic de persoane, protestantismul s-a dovedit a fi o reformă religioasă în sânul lumii catolice care a cuprins o mare parte a Europei și s-a transformat într-un curent de masă care s-a răspândit din Anglia până în Franța si Germania iar apoi în Cehia și Polonia. Protestantismul din punct de vedere cultural a jucat un rol pozitiv în viața socială a Europei și a cultivat un interes sporit pentru cultura și limba națională și
Antonín Dvořák () [Corola-website/Science/317132_a_318461]
-
răsăriteană s-a potrivit perfect pe structura spirituală a poporului ceh. Jean Hus a studiat muzica populară și el însuși a compus muzica populara. N-a fost însă un compozitor în înțelesul propriu al cuvântului, dar melodiile lui s-au răspândit cu repeziciune și în acestă atmosferă a colindelor cehe și a melodiilor populare s-a format și tânărul Antonin Dvorak. Mișcarea husită s-a bucurat în mediul religios din Cehia și de activitatea unui alt renumit reformator, Ieronim de Praga
Antonín Dvořák () [Corola-website/Science/317132_a_318461]
-
alt renumit reformator, Ieronim de Praga, unul dintre savanții culturii cehe cu titluri universitare la patru universități europene. Ieronim de Praga va continua munca de culturalizare a cehilor începută de Jean Hus și s-a folosit de muzică pentru a răspândi pe mai departe principiile învățăturilor husite. Va alcătui un tratat muzical ce abordează principiile teoretice ale muzicii în special ale polifoniei. Ieronim de Praga va răspândi și muzica instrumentală în biserică, folosind în culegerile lui vechi cântece populare cehe. Influența
Antonín Dvořák () [Corola-website/Science/317132_a_318461]
-
a cehilor începută de Jean Hus și s-a folosit de muzică pentru a răspândi pe mai departe principiile învățăturilor husite. Va alcătui un tratat muzical ce abordează principiile teoretice ale muzicii în special ale polifoniei. Ieronim de Praga va răspândi și muzica instrumentală în biserică, folosind în culegerile lui vechi cântece populare cehe. Influența melosului popular în cultura muzicală bisericească din Cehia a făcut ca unele producții muzicale ale Missei să fie aproape în întregime de sorginte populară. Tradiția muzicală
Antonín Dvořák () [Corola-website/Science/317132_a_318461]
-
marilor civilizații apuse: mesopotamiană, romană, chineză, indiană, persană, egipteană, greacă și bizantină. În urma cuceririlor din secolele al VII-lea și al VIII-lea, se pun bazele Imperiului Islamic, care devine unul dintre primele zece mari imperii ale lumii. Islamul se răspândește din Peninsula Arabică, ajunge in Iran, Siria, Irak, Palestina, Turcia, nordul Africii (Egipt), Spania, Sicilia. Prin secolul al XIII-lea, se răspândește și în India și Asia de Sud-Est. Armatele arabe se caracterizau prin utilizarea tacticilor avansate, a cavaleriei bazate pe cai
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
-lea, se pun bazele Imperiului Islamic, care devine unul dintre primele zece mari imperii ale lumii. Islamul se răspândește din Peninsula Arabică, ajunge in Iran, Siria, Irak, Palestina, Turcia, nordul Africii (Egipt), Spania, Sicilia. Prin secolul al XIII-lea, se răspândește și în India și Asia de Sud-Est. Armatele arabe se caracterizau prin utilizarea tacticilor avansate, a cavaleriei bazate pe cai și cămile. Conducătorii islamici erau foarte toleranți cu popoarele cucerite și stimulau convertirea la credința islamică. Araba, devenită limbă comună pentru diferitele
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
și Bagdad s-au construit primele fabrici de hârtie, la a cărei tehnologie arabii au adus unele inovații. Prin anii 900, în Bagdad apăreau bibliotecile publice. Fabricarea hârtiei se extinde ajungând în Fès, Maroc, apoi în Al-Andalus, urmând să se răspândească în întreaga Europă a secolului al XIII-lea. O deosebită dezvoltare o cunoaște Mecca, ce încă înainte de apariția islamului devenise un prosper centru comercial. Tradiția pelerinajului face ca acest oraș să devină nu numai un centru al schimbului de mărfuri
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
ca număr și importanță pe cele scrise în perioada clasică greco-romană. O transformare calitativă pronunțată au suferit-o bibliotecile, de la simple depozite de manuscrise la adevărate biblioteci publice în sensul modern al cuvântului, centre de știință și educație, de unde se răspândeau ideile și teoriile, unde aveau loc întâlniri pentru discuții și polemici. O altă caracteristică a Epocii de Aur a Islamului o constituie existența unui număr mare de savanți, comparabili cu acei oameni ai Renașterii (ca Leonardo da Vinci), adică erudiți
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
India și alte plante ca bumbac, trestie de zahăr. Toate acesta "globalizare a culturii" a produs transformări spectaculoase în diverse ramuri ale economiei și al nivelului de trai al populației. Începe să fie fabricat zahărul rafinat a cărui producție se răspândește în întreg imperiul. Agricultura nu mai este de subzistență, dobândind un caracter comercial. Avem de-a face chiar cu o abordare științifică a agriculturii, bazată pe trei elemente: Au fost întocmite numeroase enciclopedii având ca subiect agricultura și botanica în
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
Lăstunul de casă ("Delichon urbicum"; numit și lăstun-de-fereastră sau pur și simplu lăstun) este o pasăre mică din familia rândunicilor, răspândită în Europa, Africa de nord și în zonele temperate ale Asiei. Ca și porumbelul de stâncă, odinioară întâlnit numai în locurile stâncoase, lăstunul de casă s-a adaptat rapid la condițiile urbane de viață. Este o specie migratoare, iernând în
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
ceas cu imaginea ei, o pensie și un inel cu diamante iar regele l-a promovat. Cercul din jurul fratelui regelui, Ducele Carol, viitorul Carol al XIII-lea al Suediei, care își dorea tronul, a încurajat aceste zvonuri. Zvonurile s-au răspândit în întreaga societate. Regina mamă Louisa Ulrika a Prusiei a proclamat că fiul Sofiei era nelegitim, acuzând-o pe Sofia Magdalena de a fi prea frigidă pentru un amant și deci că regele i-a ordonat acest lucru. Au existat
Sophia Magdalena a Danemarcei () [Corola-website/Science/317532_a_318861]
-
Apokaukos, care ajunsese personajul principal în guvernul Annei de Savoia, a organizat încoronarea nevârstnicului Ioan V (19 noiembrie 1341). Peste un timp oarecare, conflictul dintre cele două grupări de la curte s-a transformat într-un război, care, potrivit unei opinii răspândite printre istoricii de mai târziu, avea un accentuat caracter de clasă. De partea Paleologului erau funcționarii, nobilimea orășenească, cercurile comerciale și meșteșugărești; Cantacuzino era sprijinit de marii latifundiari. Deoarece însuși Ioan VI Cantacuzino era isihast, situația a fost agravată și
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
la final; în cursul verii anului 1346 soseau 6.000 de selgiucizi din emiratul Sarukhan dar, în loc să se îndrepte împotriva lui Cantacuzino, ei au jefuit împrejurimile Constantinopolului. În Tracia au năvălit, iarăși, hoarde de soldați turci, folosiți de ambele părți, răspândind peste tot oroare și moarte. În căutare de bani pentru mercenarii săi, Anna a amanetat la bancherii venețieni pietrele prețioase din diadema imperială (ulterior, Bizanțul n-a mai reușit să le răscumpere). În ultimul moment împărăteasa Anna întindea mâna isihaștilor
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
cele mai expuse la incendii din lume. În timpul verilor lungi, vânturi fierbinți și uscate bat dinspre interiorul deșertic al continentului. Chiar și în timpul iernii ploua destul de puțin. Aceasta înseamnă că mediul este în general uscat iar incendiile izbucnesc și se răspândesc destul de ușor. Vestul Statelor Unite ale Americii - În 1988 o secetă prelungită a uscat cea mai mare parte a vestului Statelor Unite ale Americii. Având în vedere că anul anterior fusese și el secetos și căderile de zăpadă sub limitele anormale, riscul unui incendiu devenise destul de
Incendiile naturale () [Corola-website/Science/317570_a_318899]
-
incendii, de lungă durată. Până la sfârșitul anului 1988, focul distrusese aproximativ 320.000 de hectare din Parcul Național. sunt o importantă sursă de fum și cenușă, care se produc atunci când umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de răspândit, mai ales în zona tropicala, deși, în general, gradul de umiditate al pădurilor din această zonă nu este de natură să favorizeze izbucnirea incendiului. Incendiile pot produce pagube uriașe proprietăților private și mediului. Ele pot amenința de asemenea și viața
Incendiile naturale () [Corola-website/Science/317570_a_318899]
-
Rimini, fostă da Polenta da Ravenna, este fie un personaj real care a trăit în Evul Mediu în Italia, fie un personaj ficțional apărut pentru prima dată în opera lui Dante Alighieri în secolul al XIV-lea d.Hr. și răspândit apoi, începând cu secolul al optsprezecelea, în cultura occidentală. Este cunoscută în special pentru dragostea adulterină pe care a avut-o față de cumnatul ei, Paolo Malatesta. Francesca da Polenta s-a născut la Ravenna în anul 1255. Era fiica lui
Francesca da Rimini () [Corola-website/Science/317622_a_318951]
-
Ciorba de burtă este un tip de mâncare tradițională românească și face parte din categoria ciorbelor. Există multe variante de rețete răspândite în România. După Silvia Jurcovan (n. 26 aprilie 1913, Cojocna), scriitoare, între altele, de cărți de bucate, specificul ei este acrirea cu lămâie precum adăugarea de mult usturoi, dar până în prezent s-a menținut în foarte multe rețete adăugarea de
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
, (peștii spadă) sunt reprezentați azi de numai o singură specie (Xiphias gladius). Peștii spadă sunt răspândiți pe glob numai în mările calde tropicale. Ei trăiesc la la adâncimi diferite. Numele lui provine de la oratorul grec Athenaios, (ξιφός - gladius - spadă). Cercetările genetice a speciei au determinat că peștii provin din Marea Mediterană și au migrat în Atlantic. Înotătoarea
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
(Pescărușii verzi) alcătuiesc o familie numeroasă cu peste 100 de specii răspândite în zonele temperate și tropicale ale globului. Regiunile cele mai populate, de unde provin aceste păsări sunt arhipelagurile din Polinezia de Est. Păsările au picioare sindactile, ciocul puternic, drept alungit. Aripile sunt scurte și rotunjite coada și picioarele sunt de asemenea
Alcedinidae () [Corola-website/Science/317731_a_319060]
-
și mai numeroase. Macrofagele sunt "multinucleate". Citoplasma emite numeroase prelungiri (pseudopode), care dau la examinarea cu microscopul electronic un aspect de meduză cu prelungiri subțiri și dantelate. Macrofagele aflate în țesuturi au un metabolism mai activ decât monocitele. Macrofagele sunt răspândite difuz în organism, la nivelul țesuturilor conjunctive și în apropierea membranelor bazale ale vaselor sanguine de dimensiuni reduse. Se găsesc în număr mare în zonele unde există un aflux important de antigene: țesut pulmonar, ficat, splină și ganglioni limfatici. Macrofagele
Macrofag () [Corola-website/Science/317723_a_319052]