13,888 matches
-
noii mișcări, care se va cristaliza cu numele de capucini. Mișcarea aceasta a fost inițiată în sec. al XVI-lea de Matteo da Bascio și recunoscută ca ramură franciscană de papa Clement al VII-lea, în 1528: capucinii au fost ramura cea mai angajată în lupta cu Reforma protestantă și tocmai de aceea au creat multe instituții în teritoriile de limbă germană. În prezent sunt așadar trei ramuri ale aceleași unice familii franciscane. Acestea sunt: Ordinul Fraților Minori (sigla: OFM), numiți
Ordinele franciscane () [Corola-website/Science/303761_a_305090]
-
regula franciscană în propriul mod de viață). Cuprinde cele trei ramuri: Frații Minori, Frații Minori Conventuali și Frații Minori Capuccini. Chiar dacă aceste ramuri observă fundamental aceeași regulă, raportându-se la aceeași unică carismă și la același unic fondator, fiecare „familie” (ramură) s-a creat în decursul secolelor o structură proprie și independentă. Cu toții însă sunt angajați în trăirea unei sinteze evanghelice de viață activă și contemplativă. Pentru toți bazele spiritualității sunt urmarea evanghelică a lui Cristos într-o viețuire în rugăciune
Ordinele franciscane () [Corola-website/Science/303761_a_305090]
-
au o caracteristică proprie: dimensiunea contemplativă în clauzură. Și astăzi caracteristicile fundamentale sunt contemplarea, penitența, iubirea silențioasă, smerita dăruire fraternă de slujire în comunitatea marii familii umane. Este compus din Ordinul Franciscan Secular (OFS) și Ordinul al Treilea Regular, atât ramura bărbătească cât și cea feminină (în practică este vorba tot de călugări și de călugărițe care viețuiesc după regula franciscană, dar nu cea pe care a dat-o Francisc pentru Primul Ordin, ci după aceea dată pentru laicii). Franciscanii Seculari
Ordinele franciscane () [Corola-website/Science/303761_a_305090]
-
îl va încheia pe cel anterior și îl va începe pe următorul. Data originală de difuzare: 30 septembrie, 2001 Sydney Bristow este o tânără studentă la o universitate din Los Angeles. Ea este recrutată să lucreze pentru SD-6, o presupusă ramură secretă a CIA-ului. După puțin timp se îndrăgostește de Daniel Hecht, un promițător doctor cardiolog pediatru și face greșeala de a-i spune despre identitatea ei secretă. Când SD-6 află, Danny este omorât, pentru a fi protejată secretul identității
Episoade Alias (Sezonul 1) () [Corola-website/Science/303762_a_305091]
-
este pregătită, chiar dacă a trecut mult timp de când trebuia să se întoarcă la lucru. Jack Bristow, încercând să o ajute să renunțe la viața de spion, îi spune că SD-6 nu este o parte din CIA, ci de fapt o ramură a unei organizații ilegale numită Alianța celor Doisprezece. Nimeni, în afară de câțiva agenți cu rang superior, nu cunoaște adevărata identitate a SD-6. Sydney este distrusă de faptul că tatăl ei a mințit-o de-a lungul anilor și că el este
Episoade Alias (Sezonul 1) () [Corola-website/Science/303762_a_305091]
-
aflăm în plină civilizație a imaginii, animația continuă să rămână un fenomen destul de puțin cunoscut. Deși se „consumă” animație în cantități industriale, mai ales cu ajutorul televiziunii, ea continuă să fie ocolită și încă nu este recunoscută pe deplin ca o ramură artistică. „Materia primă a animației este Ideea”, după cum foarte inspirat spunea cineastul francez Alexandre Alexeieff, elogiind astfel expresia concentrată și bogată în sensuri a unei arte care merită o cunoaștere aprofundată. Totuși, animația rămâne în continuare „un cinema paralel”, cum
Animație () [Corola-website/Science/303780_a_305109]
-
Cu Salvestro di Alamanno (1331-1388), ce a condus atacul contra revoltei scărmănătorilor de lâna "Ciompi". Cu nepotul său Giovanni di Bicci de Medici (1360-1429) începe ascensiunea familiei, acest nepot devine bancherul papei și mijlocitor între cartierul (Albizzi) și popor. Astfel ramură veche a familiei Medici di Cafaggiolo, domină Florența, cu două întreruperi, ca magistrați de seamă ai orașului până în anul 1537. Aceste întreruperi sunt: 1494-1512 și 1527-1530), figurile mai pregnante din familie Cosimo de Medici, numit „îl Vecchio“, cel Bătrân, (1389-1464
Familia Medici () [Corola-website/Science/303876_a_305205]
-
-se în aripa estică a castelului. Castelul Sturdza are etaj și mansardă. Pereții exteriori ai clădirii au fost împodobiți cu numeroase decorațiuni în altorelief, printre care și steme inspirate din blazonul familiei Sturdza: un leu cu o sabie și o ramură de măslin sau elemente simbolice, realizate în anul 1898 în stilul Art Nouveau de către arhitectul Iulius Reinecke. Acesta fusese ajutat de către Maria Sturdza, care ilustrase ca pictoriță multe din poeziile lui Vasile Alecsandri, vecin și prieten apropiat al familiei Sturdza
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
familie metodistă cu rădăcini engleze și scoțiene. Mama sa, Florence („Flora”) Emma, născută Greig, cu zece ani mai vârstnică decât soțul ei, era de origine scoțiană și de rit presbiterian. Bunicul ei era văr cu compozitorul norvegian Edvard Grieg, prin ramura scoțiană a familiei acestuia. . În anul 1939 tatăl pianistului și întreaga familie și-a schimbat numele din Gold în Gould pentru a nu fi socotiți din greșeală evrei, într-o perioadă în care antisemitismul era popular. Când mai târziu va
Glenn Gould () [Corola-website/Science/304003_a_305332]
-
care separă platoul de dealurile precordiliene. Și în vest există o depresiune similară la poalele Anzilor Cordilieri ce conține cel mai fertil sol din Patagonia. Pantă estică a Anzilor este mai călduroasă decât cea vestică, în special vară, când o ramură a unui curent sudic ecuatorial spală coasta vestică, în timp ce pe coasta de vest ajunge un curent rece. La Puerto Montt temperatura medie anuală este 11 °C, cu valori medii ale extremelor între 25,5 °C și −1.5 °C. La
Patagonia () [Corola-website/Science/304103_a_305432]
-
se poate face distincție între: O categorie aparte o constituie gospodărirea debitelor solide care se ocupă de materialele solide antrenate de ape. Deoarece resursele de apă constituie o parte integrantă a mediului înconjurător, gospodărirea apelor este considerată adesea ca o ramură a gospodăririi mediului înconjurător. nu are însă în vedere ciclul natural al apei. Deoarece folosirea apelor este de de multe ori legată de extragerea apei dintr-un punct al acestui ciclu și de restituția lor în alt punct al acestui
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
vitezelor de scurgere), cât și de soluțiile care pot compensa efectele negative create de anumite tipuri de utilizare, de exemplu, a efectelor acoperirii cu materiale impermeabile (asfalt, beton etc.) a unor mari suprafețe în aglomerațiile urbane. Tot în preocupările acestei ramuri intră: Din cauza interdependenței cu modul de utilizare a terenurilor, există o strânsă legătură între gospodărirea apelor pe versanți și alte discipline care se ocupă de folosințele respective cum sunt agricultura, silvicultura, sistematizarea teritoriului și altele. Deosebirea constă în faptul că
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
ca obiect folosințele respective în sine, pe când gospodărirea apelor pe versanți se concentrează asupra influenței acestor folosințe asupra resurselor de apă. "Gospodărirea apelor curgătoare de suprafață" are drept obiect cursurile de apă: pâraie, râuri și fluvii. Principala preocupare a acestei ramuri o constituie mijloacele de modificare a distribuției în timp sau pe teritoriu a resurselor de apă sau a caracteristicilor calitative ale apelor astfel încât să se ajungă la un regim sau o distribuție teritorială care pe de o parte să corespundă
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
acestei discipline trebuie incluse și mările închise, care nu au legătură cu oceanul planetar cum sunt de exemplu Marea Caspică sau Marea Aral. Alimentarea acestor corpuri de apă fiind realizată în cea mai mare parte prin cursuri de apă, această ramură nu poate fi complet separată de "gospodărirea apelor curgătoare de suprafață", multe din lucrările și măsurile discutate anterior fiind aplicabile și pentru apele stătătoare. Gospodărirea apelor stătătoare se concentrează asupra proceselor care au loc în lacuri și bălți și care
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
a acestor zone a fost recunoscută. De aceea, în prezent, acțiuni cum sunt menținerea și protecția zonelor cu exces de umiditate sau restaurarea lor (adeseori prin revenirea la situația anterioară executării lucrărilor de desecare) au devenit obiective majore ale acestei ramuri a gospodăririi apelor. Există însă și o interdependență cu apele subterane din vecinătate și, în general, cu mediul subteran limitrof al lacurilor și bălților, care face obiectul preocupărilor gospodăririi apelor stătătoare. Pe de altă parte, vegetația din unele zonele umede
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
de lucrări și de măsuri necesare pentru a menține sub control aceste fenomene și, dacă este posibil, restaurarea corpurilor de apă și revenirea la situațiile anterioare deteriorării calității. "Gospodărirea debitelor solide" are drept obiect materialele solide antrenate de apă. Această ramură se ocupă de influențarea tuturor proceselor legate de aluviuni, cum sunt cele de formare a debitelor solide pe versanți, de morfologie a albiilor, de utilizare a materialelor solide din albii și altele. Unele din caracteristicile calitative ale apelor cum sunt
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
discipline tehnice care sunt legate de gospodărirea apelor. Toate dintre ele au apa drept obiect și de aceea, diferențierile dintre aceste discipline nu sunt foarte totdeauna bine înțelese de nespecialiști, care adesea le utilizează în mod incorect. Hidrologia este o ramură a științelor pământului care se ocupă cu studiul mișcării la suprafața pământului, cu distribuția ei în timp și în spațiu precum și de caracteristicile și acțiunile fizice, chimice și biologice. Deși pune la dispoziție informații de bază esențiale diferitor activități umane
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
pune la dispoziție informații de bază esențiale diferitor activități umane, multe dintre ele cu caracter tehnic, hidrologia este o disciplină geografică și nu una tehnică, obiectul ei fiind mediul natural și cu lucrările de modificare a mediului. Hidrotehnica este o ramură a construcțiilor care se ocupă de construcțiile legate de ape. Este evident că acestea sunt elemente care realizează măsurile structurale de gospodărire a apelor. Hidrotehnica se ocupă însă în primul rând de construcțiile în sine, pe când în gospodărirea apelor preocuparea
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
acestor construcții. Diferențierea poate fi ilustrată considerând un proiect de baraj care realizează un lac de acumulare: elementul hidrotehnic al proiectului este barajul, structura care realizează lacul, pe când elementul de gospodărire a apelor este lacul de acumulare. Hidroenergetica este acea ramură a energeticii care se ocupă de tehnologia transformării energiei hidraulice în energie electrică și, uneori, în energie mecanică. Pe lângă domeniile specifice energeticii, cum sunt cele legate de definirea rolului centralelor hidroelectrice în cadrul sistemelor energetice, există și altele cum sunt cele
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
hidraulice a centralelor hidroelectrice în care suprapunerile cu gospodărirea apelor sunt numeroase. Diferențierea majoră constă în faptul că hidroenergetica are ca obiect produsul final, energia, pe când gospodărirea apelor se ocupă de elementul primar, apa. Îmbunătățirile funciare sau „hidroameliorațiile” sunt o ramură a agronomiei care se ocupă îmbunătățirea condițiilor de cultură agricolă prin modificarea regimului apelor pe terenurile cultivate. Diferențierea majoră constă în faptul că îmbunătățirile funciare au ca obiect terenul agricol, pe când, ca și în cazul anterior, gospodărirea apelor are ca
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
este o limbă indo-europeană, ramura indo-iraniană, vorbită în regiunea Kurdistan (Țară Kurzilor sau Pământul Kurzilor), situată în mai multe state: Iran, Irak, Siria și Turcia. În cadrul limbilor indo-europene, locul limbii kurde este în familia limbilor iraniene, ramura occidentală a acestora, care cuprinde la rândul sau
Limba kurdă () [Corola-website/Science/304139_a_305468]
-
este o limbă indo-europeană, ramura indo-iraniană, vorbită în regiunea Kurdistan (Țară Kurzilor sau Pământul Kurzilor), situată în mai multe state: Iran, Irak, Siria și Turcia. În cadrul limbilor indo-europene, locul limbii kurde este în familia limbilor iraniene, ramura occidentală a acestora, care cuprinde la rândul sau o mulțime de alte limbi cum ar fi: limba avestica - în care Zoroastru (Zarathustra sau Zaradeșt, 599-522 î.e.n.) și-a compus opera, limba pehlevi (sau medio-persana), limba farsi (limba persana modernă), limba
Limba kurdă () [Corola-website/Science/304139_a_305468]
-
este ramura nordică a Canalului Dunăre-Marea Neagră. Canalul Poarta Albă-Midia, Năvodari face legătura acvatoriului portului maritim Midia și al celui al portului Luminița din Lacul Tașaul (Năvodari) cu Canalul Dunăre - Marea Neagră, în zona localității Poarta Albă. El a fost deschis navigației la
Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari () [Corola-website/Science/304163_a_305492]
-
Inițial, canalul a fost început prin munca forțată prestată de deținuții politici din lagărul de la Capul Midia, transformat în a doua jumătate a anilor 1960 în "șantier național al tineretului". În noiembrie 1982, s-a reînceput întocmirea documentatiei tehnice pentru ramura nordică a Canalului Dunăre-Marea Neagră, în vederea realizării Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari. Construcția propriu-zisă a început în 1983 și a fost finalizată în octombrie 1987. Există un proiect de realizare a unei ecluze între Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari și lacul
Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari () [Corola-website/Science/304163_a_305492]
-
o noua omogenitate. El cunoaște a doua epocă de aur după veacul lui Iustinian. Împărații din această dinastie au fost: Dinastia Macedoneană a avut mai multe ramuri colaterale (Porfirogenet, Lecapenos) care au fost mai mult sau mai puțin înrudite cu ramura principală.
Dinastia macedoneană () [Corola-website/Science/304197_a_305526]