12,694 matches
-
a despărțit iarăși în două ramuri. Ramura nordică ducea la bazinul cunoscut ca „bazinul Meshhed”, lung de 21 m și larg de 14 metri. Adâncimea bazinului era aproximativ de 2.5 metri. În continuarea acestui bazin s-a găsit un rezervor de apă suplimentar, denumit Rezervorul Haruv. Acest rezervor, prevăzut cu un tavan, era lung de 9 m și larg de 5 m. El a fost tencuit cu două straturi de tencuială. Pe tencuială s-au aflat gravate două desene: cel
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
ramuri. Ramura nordică ducea la bazinul cunoscut ca „bazinul Meshhed”, lung de 21 m și larg de 14 metri. Adâncimea bazinului era aproximativ de 2.5 metri. În continuarea acestui bazin s-a găsit un rezervor de apă suplimentar, denumit Rezervorul Haruv. Acest rezervor, prevăzut cu un tavan, era lung de 9 m și larg de 5 m. El a fost tencuit cu două straturi de tencuială. Pe tencuială s-au aflat gravate două desene: cel al unui pătrat divizat în
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
ducea la bazinul cunoscut ca „bazinul Meshhed”, lung de 21 m și larg de 14 metri. Adâncimea bazinului era aproximativ de 2.5 metri. În continuarea acestui bazin s-a găsit un rezervor de apă suplimentar, denumit Rezervorul Haruv. Acest rezervor, prevăzut cu un tavan, era lung de 9 m și larg de 5 m. El a fost tencuit cu două straturi de tencuială. Pe tencuială s-au aflat gravate două desene: cel al unui pătrat divizat în mai multe unități
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
tencuit cu două straturi de tencuială. Pe tencuială s-au aflat gravate două desene: cel al unui pătrat divizat în mai multe unități mai mici, și - pe peretele de est - desenul unor cercuri concentrice. Cercetătorii presupun că acest din urmă rezervor a precedat rezervorului cel mare. Rezervorul cel mare, zidit în calcar, era lung de 260m, larg de 2-4 metri și înalt de 10 metri. El putea să acumuleze până la 4,300 metri cubi de apă. În unele locuri, rezervorul era
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
straturi de tencuială. Pe tencuială s-au aflat gravate două desene: cel al unui pătrat divizat în mai multe unități mai mici, și - pe peretele de est - desenul unor cercuri concentrice. Cercetătorii presupun că acest din urmă rezervor a precedat rezervorului cel mare. Rezervorul cel mare, zidit în calcar, era lung de 260m, larg de 2-4 metri și înalt de 10 metri. El putea să acumuleze până la 4,300 metri cubi de apă. În unele locuri, rezervorul era prevăzut cu arcade
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
Pe tencuială s-au aflat gravate două desene: cel al unui pătrat divizat în mai multe unități mai mici, și - pe peretele de est - desenul unor cercuri concentrice. Cercetătorii presupun că acest din urmă rezervor a precedat rezervorului cel mare. Rezervorul cel mare, zidit în calcar, era lung de 260m, larg de 2-4 metri și înalt de 10 metri. El putea să acumuleze până la 4,300 metri cubi de apă. În unele locuri, rezervorul era prevăzut cu arcade de sprijin. La
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
urmă rezervor a precedat rezervorului cel mare. Rezervorul cel mare, zidit în calcar, era lung de 260m, larg de 2-4 metri și înalt de 10 metri. El putea să acumuleze până la 4,300 metri cubi de apă. În unele locuri, rezervorul era prevăzut cu arcade de sprijin. La intrare el avea o cisternă de decantare adâncă de 5 metri. Rezervorul a fost construit în două etape: prima în cursul secolului al II-lea, iar a doua în secolul al IV-lea
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
2-4 metri și înalt de 10 metri. El putea să acumuleze până la 4,300 metri cubi de apă. În unele locuri, rezervorul era prevăzut cu arcade de sprijin. La intrare el avea o cisternă de decantare adâncă de 5 metri. Rezervorul a fost construit în două etape: prima în cursul secolului al II-lea, iar a doua în secolul al IV-lea. El a fost utilizat până în secolul al VII-lea. Din rezervorul cel mare apa se scurgea printr-un tunel
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
o cisternă de decantare adâncă de 5 metri. Rezervorul a fost construit în două etape: prima în cursul secolului al II-lea, iar a doua în secolul al IV-lea. El a fost utilizat până în secolul al VII-lea. Din rezervorul cel mare apa se scurgea printr-un tunel denumit „tunelul celor șase puțuri”. Tunelul era lung de 235 metri, înalt de 1-3 metri și lat de 80 centimetri. Panta tunelului pe parcursul traseului său era de jumătate de metru. Tunelul a
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
tot cuprinsul său. O altă sursă de apă era reprezentată de izvoarele râului Nahal Tzipori, al cărui debit ajungea la 110 metri cubi pe oră. Cercetarea sistemului de aprovizionare cu apă a fost inițiată în anii 1980 de către Tzvi Tzuk. Rezervorul cel mare a fost excavat în anii 1993-1994 și a fost deschis pentru vizitele publicului larg în anul 1995. El a fost supus în anii 2002-2003 unor noi cercetări, care s-a concentrat asupra unei părți din sistemul de apă
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
1993-1994 și a fost deschis pentru vizitele publicului larg în anul 1995. El a fost supus în anii 2002-2003 unor noi cercetări, care s-a concentrat asupra unei părți din sistemul de apă situată mai aproape de localitate, ca de pildă rezervorul Meshhed, rezervorul Haruv și apeductele care duc la aceste rezervoare. Tunelul celor șase puțuri a fost descoperit în excavațiile din anul 1993 și a fost făcut accesibil publicului în martie 2012. Vizitarea lui este posibilă prin casa scărilor din puțul
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
a fost deschis pentru vizitele publicului larg în anul 1995. El a fost supus în anii 2002-2003 unor noi cercetări, care s-a concentrat asupra unei părți din sistemul de apă situată mai aproape de localitate, ca de pildă rezervorul Meshhed, rezervorul Haruv și apeductele care duc la aceste rezervoare. Tunelul celor șase puțuri a fost descoperit în excavațiile din anul 1993 și a fost făcut accesibil publicului în martie 2012. Vizitarea lui este posibilă prin casa scărilor din puțul nr. 4
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
anul 1995. El a fost supus în anii 2002-2003 unor noi cercetări, care s-a concentrat asupra unei părți din sistemul de apă situată mai aproape de localitate, ca de pildă rezervorul Meshhed, rezervorul Haruv și apeductele care duc la aceste rezervoare. Tunelul celor șase puțuri a fost descoperit în excavațiile din anul 1993 și a fost făcut accesibil publicului în martie 2012. Vizitarea lui este posibilă prin casa scărilor din puțul nr. 4 ieșirea fiind prin puțul nr. 6. Tunelul nu
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
Munch, Piet Mondrian sau Marcel Duchamp. Printre acestea se află și Domnișoara Pogany, opera sculptorului român Constantin Brâncuși. O altă structură industrială, aflată de data ceasta în orașul Keflavík din Islanda, a devenit o operă de artă prin intervenția toyiștilor. Rezervorul dezafectat de apă deapănă legenda Uppsprettei. Proiectul a fost realizat în vara anului 2013, pe o vreme potrivnică și ploioasă de către 11 toyiști. Rezervorul - a cărui transformare a durat șase săptămâni - reprezintă primul proiect internațional al grupului. Toyiștii sunt reprezentați
Toyism () [Corola-website/Science/330878_a_332207]
-
data ceasta în orașul Keflavík din Islanda, a devenit o operă de artă prin intervenția toyiștilor. Rezervorul dezafectat de apă deapănă legenda Uppsprettei. Proiectul a fost realizat în vara anului 2013, pe o vreme potrivnică și ploioasă de către 11 toyiști. Rezervorul - a cărui transformare a durat șase săptămâni - reprezintă primul proiect internațional al grupului. Toyiștii sunt reprezentați de către Studioul Toyist cu sediul în Emmen, Olanda. Prezentul articol este redactat cu acordul Studioului Toyist.
Toyism () [Corola-website/Science/330878_a_332207]
-
Defecțiunea este simpla slăbire a racordului spre manometru, remediată rapid. Însă, datorită altitudinii locului și încărcării mari a avionului, decolarea este lungă, avionul este „furat”, roata din dreapta lovește un obstacol, rupându-se trenul de aterizare, elicea și se sparge un rezervor de benzină. Decid să repare avionul la Eskișehir, dar trebuie să aștepte să primească aici elicea care urma să fie livrată la Cairo în setul de piese de schimb. Avionul este reparat și raidul este reluat la 27 ianuarie. La
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
constată că și radiatorul de ulei este fisurat și trebuie reparat. Ivanovici se îmbolnăvește și zace câteva zile, având febră. Reiau raidul la 9 februarie. După Tel Aviv constată din nou scăderea presiunii uleiului. Ajung la Gaza, unde constată că rezervorul de ulei este fisurat, tot din cauza unei greșeli de montaj. După reparație, la 12 februarie decolează și ajung la Cairo, unde rămân opt zile pentru a revizui avionul. Cu această ocazie schimbă elicea de lemn cu una metalică, superioară. La
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
(Gellérthegyi Gruber József víztározó) este cel mai mare rezervor de apă potabilă din Budapesta, declarat monument al tehnicii. Construit în anul 1904, dată la care a fost cea mai mare construcție din beton armat de pe teritoriul Ungariei, fiind modernizat și extins ulterior în anul 1974 respectiv 1980. Rezervorul subteran
Rezervorul de apă de pe Dealul Gellért () [Corola-website/Science/330268_a_331597]
-
mare rezervor de apă potabilă din Budapesta, declarat monument al tehnicii. Construit în anul 1904, dată la care a fost cea mai mare construcție din beton armat de pe teritoriul Ungariei, fiind modernizat și extins ulterior în anul 1974 respectiv 1980. Rezervorul subteran se află în sectorul XI din Budapesta, pe versantul nordic al dealului Gellért, fiind delimitat de străzile "Hegyalja út", "Sánc utca" și "Orom utca". Amenajarea hidrotehnică este formată din două bazine ovale subterane având capacitatea maximă de stocare de
Rezervorul de apă de pe Dealul Gellért () [Corola-website/Science/330268_a_331597]
-
este formată din două bazine ovale subterane având capacitatea maximă de stocare de 2 × 40 000 m. Datorită formei speciale a bazinelor, fluxul de apă este continuu, motiv pentru care apa din bazine își păstrează calitatea. Suprafața totală ocupată de rezervoare este de 2 × 5000 m, tavanul bazinelor este susținut de 2x106 pilaștri de beton armat, pereții exteriori ai bazinelor au grosimea de 35 cm.
Rezervorul de apă de pe Dealul Gellért () [Corola-website/Science/330268_a_331597]
-
și folosită pentru încălzirea spațiului în timpul lunilor de iarnă. Căldură reziduala din procesele industriale poate fi similar stocata și utilizată mult mai tarziu. Frigul natural al aerului de iarnă poate fi de asemenea stocat și folosit vară pentru aerul condiționat. Rezervoarele STES pot servi sisteme de termoficare de cartier, dar și clădiri și locuințe independente. Printre rezervoarele sezoniere utilizate pentru încălzire, maximele anuale de temperatur sunt în general în intervalul 27-80 °C (80-175 °F), iar diferențele de temperatură care apar pe parcursul
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]
-
similar stocata și utilizată mult mai tarziu. Frigul natural al aerului de iarnă poate fi de asemenea stocat și folosit vară pentru aerul condiționat. Rezervoarele STES pot servi sisteme de termoficare de cartier, dar și clădiri și locuințe independente. Printre rezervoarele sezoniere utilizate pentru încălzire, maximele anuale de temperatur sunt în general în intervalul 27-80 °C (80-175 °F), iar diferențele de temperatură care apar pe parcursul unui an pot fi de mai multe zeci de grade. Unele sisteme folosesc o pompă de
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]
-
sunt în general în intervalul 27-80 °C (80-175 °F), iar diferențele de temperatură care apar pe parcursul unui an pot fi de mai multe zeci de grade. Unele sisteme folosesc o pompă de căldură pentru a ajuta la încărcarea și descărcarea rezervorului de căldură în anumite perioade sau pe toată durata ciclului. Pentru aplicațiile de răcire, se folosesc deseori doar pompe de circulație. Un termen mai puțin utilizat pentru tehnologiile STES este ˝sistem inter-sezonier de stocare a energiei termice¨ (Interseasonal Thermal Energy
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]
-
Departamentul de Energie al SUA. Buletinul informativ a fost inițial numit "ATES Newsletter," iar după ce BTES a devenit o tehnologie fezabilă a fost preschimbat în "STES Newsletter." Clădirile mici încălzite pasiv folosesc de obicei solul din vecinătatea clădirii că un rezervor de căldură sezonier de temperatură scăzută, care în ciclul anual atinge o temperatură maximă similară cu temperatura medie anuală a aerului, putin scăzută de către consumul de căldură pentru încălzire în lunile mai reci. Pentru astfel de sisteme anumite caracteristici de
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]
-
care spațiile interioare sunt mai reci decât mediul de stocare, căldura este transferată prin conducție înapoi către spațiul de locuit. Altă metodă, AGS (annualized geothermal solar), folosește un colector solar separat pentru a capta căldură. Căldură colectată este livrată unui rezervor de stocare (sol, pat de pietriș sau de rezervor de apă), fie pasiv prin convecție a agentului termic (de exemplu, aer sau apă), fie în mod activ prin pompare. Această metodă este, de obicei implementată cu o capacitate proiectată de
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]