13,483 matches
-
i) mass-mediei. 3. Considerații generale Programul ia în considerare rezultatele acțiunilor preliminare și ale activităților desfășurate în cadrul altor politici, instrumente și acțiuni comunitare pertinente. La elaborarea, aplicarea, urmărirea și evaluarea activităților programului se va ține seama de experiența persoanelor expuse sărăciei și excluderii sociale, precum și a partenerilor sociali, organizațiilor neguvernamentale și a altor organisme implicate în lupta împotriva excluderii sociale și a sărăciei. În toate activitățile sale, programul va respecta principiul egalității între bărbați și femei. 4. Metodă de prezentare a
jrc5477as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90647_a_91434]
-
comunitare pertinente. La elaborarea, aplicarea, urmărirea și evaluarea activităților programului se va ține seama de experiența persoanelor expuse sărăciei și excluderii sociale, precum și a partenerilor sociali, organizațiilor neguvernamentale și a altor organisme implicate în lupta împotriva excluderii sociale și a sărăciei. În toate activitățile sale, programul va respecta principiul egalității între bărbați și femei. 4. Metodă de prezentare a cererilor pentru asistență Secțiunea 1: Măsurile acoperite de această secțiune vor fi aplicate în principal prin solicitări de oferte. În privința cooperării cu
jrc5477as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90647_a_91434]
-
2001. (2) Criza actuală din Orientul Mijlociu a îngreunat sarcinile ce-i revin UNRWA. (3) Asistența acordată de Comunitate în favoarea UNRWA reprezintă un element esențial de stabilizare a situației din Orientul Mijlociu și în plus se înscrie în cadrul campaniei de luptă împotriva sărăciei din țările în curs de dezvoltare, contribuind astfel la dezvoltarea economică și socială durabilă a populației în cauză și a țărilor care o găzduiesc. (4) Continuarea susținerii activităților UNRWA ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor Comunității. (5) Ar trebui
jrc5558as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90728_a_91515]
-
27 iulie 2000, întrucât: (1) Epuizarea resurselor naturale și degradarea mediului au o influență directă asupra dezvoltării economice și, în special, asupra mijloacelor de subzistență ale comunităților locale, inclusiv ale populațiilor autohtone, și contracarând, prin aceasta, eforturile de luptă împotriva sărăciei prin dezvoltarea durabilă. (2) Condițiile actuale de producție și de consum au consecințe transfrontaliere și mondiale de necontestat, în special în ceea ce privește atmosfera, hidrosfera, starea solului și diversitatea biologică. (3) Comunitatea și statele membre au semnat declarația de la Rio și programul
jrc4834as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90001_a_90788]
-
producție și de consum; - gestionarea durabilă și utilizarea durabilă a resurselor naturale și de mediu în toate sectoarele de producție, cum ar fi agricultura, pescuitul și industria; - problemele de mediu care decurg dintr-o utilizare nedurabilă a resurselor explicabilă prin sărăcie; - producerea durabilă și utilizarea durabilă a energiei, în special promovarea surselor regenerabile de energie, creșterea eficienței energetice, economiile de energie, precum și înlocuirea surselor dăunătoare de energie cu altele mai puțin dăunătoare; - producerea durabilă și utilizarea durabilă a produselor chimice, în
jrc4834as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90001_a_90788]
-
lucrările de inventariere și de contabilitate și lucrările statistice destinate îmbunătățirii calității datelor și a indicatorilor de mediu. (3) În selectarea, pregătirea, aplicarea și evaluarea acțiunilor, se acordă o atenție deosebită următoarelor aspecte: - contribuția la obiectivul general de eliminare a sărăciei; - inițiativele locale care implică măsuri inovatoare orientate către dezvoltarea durabilă; - participarea activă, susținerea activă și "dreptul activ de proprietate" al populațiilor locale, în special al comunităților autohtone; - recunoașterea rolului, a cunoștințelor, a perspectivelor și a contribuțiilor femeilor și bărbaților, atât
jrc4834as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90001_a_90788]
-
vedere proiectul comun aprobat la 27 iulie 2000 de către Comitetul de conciliere, întrucât: (1) Pădurile, care au multiple funcții și valori utile omului, pot contribui la realizarea obiectivelor Comunității în materie de dezvoltare și de mediu, cum ar fi combaterea sărăciei, dezvoltarea economică și socială durabilă și protecția mediului. (2) În numeroase rezoluții, Parlamentul European s-a arătat preocupat de problema distrugerii pădurilor și a consecințelor acesteia pentru populațiile dependente de pădure, în special populațiile autohtone. (3) Ca răspuns la cererea
jrc4835as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90002_a_90789]
-
a planificării familiale, a aprovizionării cu apă, a canalizării și a condițiilor de locuit, - promovarea unei repartiții vaste și echitabile a beneficiilor dezvoltării, ținându-se seama, în special, de obiectivele și scopurile fixate cu ocazia reuniunilor ONU privind lupta împotriva sărăciei și integrate obiectivelor internaționale în materie de dezvoltare, - dezvoltarea integrată și armonioasă a zonelor rurale și îmbunătățirea condițiilor de viață urbane, - întărirea cooperării în domeniul agriculturii, îndeosebi în privința calității și normelor aplicate, - întărirea cooperării în domeniul pescuitului și al exploatării
jrc4855as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90022_a_90809]
-
instituirea mecanismelor și instrumentelor adecvate, precum evaluările de impact ale sexelor, instrumentele de monitorizare și standardele, pentru a coordona activitățile prezentului program cu activitățile extrem de importante în ceea ce privește emanciparea femeilor, precum cercetarea, ocuparea forței de muncă, nediscriminarea, acțiunea de combatere a sărăciei și a excluderii sociale, sănătatea, educația, formarea și politica privind tineretul, cultura, justiția și afacerile interne și activități în domeniul extinderii și al relațiilor externe (inclusiv activitățile comunitare externe în domeniul drepturilor omului). (2) Comisia și statele membre trebuie să
jrc4901as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90069_a_90856]
-
sociale este fixată, prin convenție, în modul următor: a) boală; b) invaliditate și infirmitate; c) accident de muncă sau boală profesională; d) bătrânețe; e) supraviețuire; f) maternitate; g) familie; h) promovarea ocupării; i) șomaj; j) locuință(34) k) învățământ; l) sărăcie. 4.85. Prestațiile sociale includ: a) transferurile curente și forfetare în cadrul sistemelor de cotizații care acoperă ansamblul colectivității sau subgrupe importante ale acesteia și sunt acordate obligatoriu și controlate prin unitățile administrației publice (sisteme de securitate socială); b) transferurile curente
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
propunerilor de acțiuni fondate pe o inițiativă a partenerilor din țările în curs de dezvoltare. Aceste acțiuni, propuse de ONG-urile europene și desfășurate în colaborare cu partenerii lor din țările în curs de dezvoltare au ca obiectiv lupta împotriva sărăciei precum și îmbunătățirea calității vieții și a capacității de dezvoltare endogenă a beneficiarilor. (2) De asemenea, Comunitatea și ONG-urile europene, definite în art. 3, cofinanțează acțiuni de sensibilizare și informare a opiniei publice europene cu privire la problemele de dezvoltare din țările
jrc3834as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88996_a_89783]
-
bar, într-o cafenea, într-o subterană în care se face muzică și/sau teatru. Dacă e, cu adevărat, ceva care unește producția de teatru independent din România, în cele două decenii de întemeieri și deziluzii, atunci e condamnarea la sărăcie asumată și - cu minime excepții (Act, Green Hours, Teatrul 74...) - absența spațiilor proprii: lucru care obligă la un management al precarității, adesea apelîndu-se la coproducții, fericite ori de trist compromis, cu teatre de stat. Și totuși........ Schimbând perspectiva Dacă, însă
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
instituțiile artistice.” Sâmbătă, 27 Aprilie, la orele 15.00, la Dianei 4, va avea loc o discuție pornind de la fragmente de text de Carolina Maria de Jesus și Eduardo Galeano. Ne propunem să discutăm despre legătura dintre imperialism și exploatare / sărăcie / precaritatea condițiilor de muncă, atât în contextul specific latino-american, cât și în mediul românesc, în special în contextul relației tot mai supuse a statului român cu organismele internaționale (F.M.I., Banca Mondială, Uniunea Europeană). De asemenea, vom încerca să ne gândim la
Imperialism și exploatare în America Latină. Ce avem de învățat? (sâmbătă la Dianei4) () [Corola-website/Science/295655_a_296984]
-
zi în Brazilia anilor 50. După ce a fost descoperit de un ziarist, jurnalul Carolinei a fost publicat, a devenit best-seller în Brazilia și a fost tradus în numeroase limbi. Cu toate acestea, ea a continuat să trăiască în favela, în sărăcie extremă. Eduardo Galeano este un scriitor și jurnalist uruguayan (născut pe 3 septembrie 1940, la Montevideo), preocupat de istoria luptei anticolonialiste în America Latină, autor a numeroase cărți, printre care Venele deschise ale Americii Latine, Memoria Focului, <strong>Fotbalul - lumini și
Imperialism și exploatare în America Latină. Ce avem de învățat? (sâmbătă la Dianei4) () [Corola-website/Science/295655_a_296984]
-
în minte ce ne spusese Cami în fața casei: „Mă simt un nimic”. În fața celor care încearcă să alinieze oamenii regulamentar, toată lumea se simte neputincioasă. Astfel, statul devine organ de represiune și control al celor puțini privilegiați asupra celorlalți. Dar pe măsură ce sărăcia și abuzurile cresc, crește (sau ar trebui să crească) și spaima de ”mulțime”. În cuvintele unui membru al familiei Moldoveanu - ”înainte eram puțini, acum suntem mai mulți și o să fim și mai mulți!”. Deocamdată însă, momentul fricii de mulțime este
”Înainte eram puțini, acum suntem mai mulți și o să fim și mai mulți!” () [Corola-website/Science/295648_a_296977]
-
erau percepuți țăranii și a îndreptat unii artiști spre un studiu mai apropiat de realitatea dură a lumii satului. Cei mai mulți țărani lucrau în codiții de exploatare, muncind de dimineață până noaptea, iar în ciuda acestui efort își duceau existența la limita sărăciei. Întocmai cum remarca Constantin Dobrogeanu-Gherea în Neoiobăgia </i>„a dispărut acum curentul optimist și demagog. Tragicul 1907. Atâta bun a avut și acest an, imens de rău și de trist, pentru că acuma nimenea nu mai îndrăznește să afirme că totul
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
și problemele lor. Viața minerilor devine sursă de inspirație pentru creatori ca Iosif Klein (1896-1945), Vasile Kazar (1913-1998) sau Lazăr Zin (1899-1991). Construcția realistă urmărește redarea cât mai obiectivă a subiectului ales, fără estetizări sau efecte dramatice gratuite. Dinamica muncii, sărăcia și dificultățile lucrătorilor apar adesea în pânzele realizate la Baia Mare. Se conturează acum în opera de artă imaginea unei lumi precare, lipsite de mijloacele necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de viața, și aceasta în condițiile în care oamenii reprezentați munceau. S-
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
în pânzele realizate la Baia Mare. Se conturează acum în opera de artă imaginea unei lumi precare, lipsite de mijloacele necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de viața, și aceasta în condițiile în care oamenii reprezentați munceau. S-a dărâmat mitul conform căruia sărăcia aparține leneșilor, ceea ce ar obliga, simbolic, la o redefinire a raporturilor dintre muncă și profit. Emanciparea simbolică a muncitorilor, susținută vag de unii artiști nu a dus și la îmbunătățirea condițiilor lor de viață. Interesul scăzut al artiștilor pentru imaginea
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
mediu fiind marginalizate, după cum vom vedea și în cazul expus aici. Potrivit tipologiei lui Loïc Wacquant, Pată Rât este un spațiu ghetoizat, sintagma care se aplică cu grabă jurnalistică ori polemică în situații inadecvate, legate de infracționalitate ridicată, dezordini urbane, sărăcie ori segregare. În acest sens, ghetoul nu trebuie categorisit în analogie cu enclavele imigranților ori cu mahalalele urbane ale muncitorilor precari, ci cu tabăra de refugiați, cu închisoarea, cu rezervatia[3]. Ghetoizarea devine o metodă de a segrega pierzătorii unor
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
ȘI RASIALIZAREA EXCLUZIUNII SOCIALE (<b>http://sparex-ro.eu/</b><b>). </b>Proiectul își propune descrierea și<b> </b>interpretarea fenomenului constituirii sociale și culturale a „ghetourilor țigănești” urbane din România în context european, mai precis a spațiilor rezidențiale marcate de sărăcie acută și stigmatizare rasială în care locuiesc personae<b> </b>(auto)identificate de etnie romă. Proiectul a fost inițiat de Enikő Vincze, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din<b> </b>Cluj-Napoca, România, este implementat de o echipă multidisciplinara compusă din cercetători
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
Petroșani, Uricani, Vulcan, Brad, Hațeg, Baia-Sprie, Cavnic, Tăuții-Măgherăuș). Intrarea la spectacole a fost gratuită. Spectacolul a fost gândit ca punct de pornire pentru o discuție cu publicul, despre situația actuală a fostelor orașe industriale, problemele cele mai acute, legate de sărăcie și migrație, si imaginarea unor eventuale soluții și a unul viitor posibil. Au participat spectatori de vârste diferite, de la copii la oameni trecuți de 80 de ani, din grupuri sociale foarte diverse (mineri, muncitori și muncitoare, intelectuali locali, paznici, șomeri
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
unor eventuale soluții și a unul viitor posibil. Au participat spectatori de vârste diferite, de la copii la oameni trecuți de 80 de ani, din grupuri sociale foarte diverse (mineri, muncitori și muncitoare, intelectuali locali, paznici, șomeri, pensionari, romi afectați de sărăcie extremă). Într-un singur loc, la Tăuții Măgherăuși, a asistat la dezbatere primarul localității. Spectacolele și dezbaterile au avut loc în Casele de Cultură locale sau în școli. În cele mai multe dintre orașe, a fost prima dată, după 1989, când s-
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
zile. De aceea, si performance-ul, în lipsa unor acțiuni mediatice și asociative similare care să apară constant în spațiul public, a intrat în tipologia unei receptări mediatice a binomului stereotip al „țiganului ispășitor”, al infractorului sau victimei, „țigan ispășitor” vinovat pentru sărăcia autohtonă, accentuată de criză economică, prin identificarea cu o imagine a mizeriei. [1] Alice McIntyre, Participatory Action Research, Sage Publications, Los Angeles, London, New Delhi, Singapore, 2008, p. 1. [2] Maja Nazaruk, Reflexivity în Anthropological Discourse Analysis, în Antropological
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
tematice, conceptuale - cu acest spectacol?</b> Da. Dar sunt teme care, într-un fel, apar și în 20/20 sau în alte spectacole din ultimii ani (tema diferenței, a inechității sociale, a unui tip de discurs politic din ce în ce mai periculos despre sărăcie, valori naționale etc). Tigrul Sibian avea ca punct de pornire evadarea unui tigru dintr-o grădină zoologică și toate temele care decurg de aici: libertatea, teama centrului de periferie și a periferiei de centru. <b>Solitaritate</b> este un spectacol
„Trebuie reinventate mijloace de presiune eficiente” () [Corola-website/Science/295684_a_297013]
-
libertatea, teama centrului de periferie și a periferiei de centru. <b>Solitaritate</b> este un spectacol alcătuit din 5 scene diferite atât tematic, cât și stilistic. Ele sunt unite de conceptul spectacolului, care are la bază câteva întrebari: ce înseamnă sărăcia astăzi și cum o arătăm pe o scenă de teatru? Ce înseamnă convențiile sociale și cum pot fi ele conectate la convențiile teatrale - există similitudini, există falii în care ficțiunea și realitatea se întrepătrund? Cum pot fi dinamitate, sau pur
„Trebuie reinventate mijloace de presiune eficiente” () [Corola-website/Science/295684_a_297013]