13,226 matches
-
încredere în viitor. Prietenii apropiați erau departe. La 1 aprilie 1942, nota: „Nu mai simt nici o speranță pentru viitor în viața mea. Este ca și cum tot ceea ce aș avea în față este doar o lungă porțiune de viață pe care sunt silit să o trăiesc, deși sunt deja mort. Nu pot să-mi reprezint alt viitor decât unul oribil. Lipsit de bucurii.“ Iar câteva zile mai târziu: „Sufăr foarte mult de teama însingurării depline care mă amenință acum. Nu pot vedea cum
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
una e În toate.” Avem datoria de a manifesta grijă față de această părticică de divinitate din noi, pentru a nu se pierde; avem datoria de a da spiritului nostru hrana care i se potrivește, pentru a nu-l coborî și sili să trăiască doar În lumea intereselor egoiste, a unor trebuințe strict materialiste. Vorbind despre om, Benjamin Constant spunea: „Omul decade sufletește de Îndată ce poartă În sine un singur gînd pe care e silit să-l ascundă neîncetat.” Iar Socrate a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se potrivește, pentru a nu-l coborî și sili să trăiască doar În lumea intereselor egoiste, a unor trebuințe strict materialiste. Vorbind despre om, Benjamin Constant spunea: „Omul decade sufletește de Îndată ce poartă În sine un singur gînd pe care e silit să-l ascundă neîncetat.” Iar Socrate a fost și mai categoric: „Nu a trăi e de mare preț, ci a trăi cinstit”. Îi este dat omului să ducă mereu o luptă cu sine Însuși: „Mărginit prin natura sa, infinit În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Septuaginta). Interesant cum acest lucru este valabil și pentru posibilitățile de limbaj din lumea animală: „De ce-i privighetoarea-n colivie? Din pricina limbii” (Ibn Yamin). * „Ce este cuvîntul, orice cuvînt? Nimic decît o rană a tăcerii.” (Lucian Blaga) Probabil deoarece „cuvîntul” silește „tăcerea” să se transforme, de exemplu, Într-un gest, Într-un crez, sau Într-un vis... * „Pentru ca o idee să trăiască, n-ajunge să-i puie un miez de geniu scriitorul. Îi trebuie ideii contribuția de minte și de bunăvoință
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
biruința adevărului.” (N. Iorga) Pentru că fiecare dintre oponenți trebuie să renunțe, mai mult sau mai puțin, la prejudecățile sale. * „A-l Înțelege pe Dante Înseamnă a fi tot atît de mare ca el.” (H.de Balzac) Poate pentru faptul că, silindu-te să-l Înțelegi, ți-ai ridicat, fără să-ți dai seama, cotele gîndirii și ale simțirii proprii la nivelul de creativitate pe care acesta a simțit nevoia să-l trăiască, la un moment dat. * „Există fapte mici În aparență
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se explică nu numai prin faptul știut că este mai ușor să dăm sfaturi altora decît nouă Înșine, ci și prin acela că este mai facil planul intelectual, prin care găsim soluții, decît cel voluntar, prin care trebuie să ne silim „voința” să aplice soluțiile găsite. Așa se explică și faptul paradoxal consemnat de Johan Oxenstiern: „Nimic nu-i atît de ușor ca a critica; dar nimic nu-i atît de greu ca a evita noi Înșine greșelile despre care credem
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să poți ajunge, Într-un tîrziu, la a avea o conștiință a valorii vieții, a ceea ce ar putea reprezenta ea pentru evoluția ta psihologică, pentru creșterea ta morală; pămîntul În pămînt se duce și sufletul la fel, dacă nu-l silim să privească spre „cer”. * „Pasiunile au Învățat pe oameni rațiunea.” (Vauvenargues) Pasiunile, prin intensitatea preocupărilor lor, au silit „rațiunea” să găsească răspunsuri pe măsură. Într-o altă interpretare: doar prin „anticipare” ne putem feri de consecințele manifestării unor pasiuni necontrolate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
reprezenta ea pentru evoluția ta psihologică, pentru creșterea ta morală; pămîntul În pămînt se duce și sufletul la fel, dacă nu-l silim să privească spre „cer”. * „Pasiunile au Învățat pe oameni rațiunea.” (Vauvenargues) Pasiunile, prin intensitatea preocupărilor lor, au silit „rațiunea” să găsească răspunsuri pe măsură. Într-o altă interpretare: doar prin „anticipare” ne putem feri de consecințele manifestării unor pasiuni necontrolate care s-au transformat În „patimi”. * „În sentimentele absolute se găsește mult egoism.” (H. de Balzac) Marele scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sub care lucrurile sînt privite și interpretate (de aceea, de exemplu, unii nu văd Într-un act de bunăvoință nimic altceva decît o dovadă de ipocrizie disimulată). * „CÎtă poezie Într-o lacrimă omenească.” (Petre Andrei) Este, de fapt poezia „timpului”, silit să se concentreze, de exemplu, În trăirea de-o clipă a unei mari bucurii, sau În trăirea dezamăgirii crunte a unei ipocrite promisiuni... * „Versurile mele au sensul care li se dă.” (Paul Valéry) Poate că este o exagerare, deoarece creația
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ți vrei binele, fă și tu altora bine”; „Rău de vei semăna, rău vei secera” etc. (proverbe). * „Vorbește frumos despre cel care are cinstea să fie dușmanul tău.” (H. de Balzac) Dacă nu din alt motiv, pentru faptul că te silește să-ți pui În valoare niște Însușiri pe care altfel poate că nu ai fi ajuns să ți le cunoști. * „Valoarea Întregii activități omenești nu atîrnă de la ceea ce face omul, ci de la cum o face.” (M. Eminescu) Din păcate, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Rar martori sînt ochii și urechile acelora care au sufletul needucat.” (Heraclit) În raport cu acești oameni, este evident că trebuie privită cu prudență opinia că simțurile redau Întotdeauna Într-un mod imparțial realitatea, că redau doar ce constată. „Percepția” poate fi silită, la un moment dat, să redea realitatea nu sub chipul ei adevărat, ci așa cum am dori noi să fie: „Niciodată - spune un proverb - oglinda n-a spus unei femei că e urîtă”. * „Nu puteți schimba ceea ce nu recunoașteți.” (Philip C.
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sufletești prin Împlinirea dorinței, cît starea continuă de luptă a conștiinței, de aflare a unor alternative la dorință”. Doar dorințele neîmplinite Întrețin speranțele. Dimensiunea socială, culturală și religioasă. Comunitate sufletească, comunicare socială, sociabilitate - izolare, Însingurare (introversie-extroversie) „E cumplit să fii silit să te refugiezi În Întregime În tine Însuți.” (A. Malraux) Una dintre explicații ne-o dă Lucian Blaga: „CÎnd ești prea mult singur te Înstrăinezi și de tine Însuți”. O altă explicație găsim la H. de Montherlant: „Cu cît te
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
emoțională a enunțului provine Însă din situațiile anterioare În care cei doi s-au Întâlnit; Bisisica era „o oaie care mergea În fruntea celorlalte și totdeauna tîra Întreg cîrdul În goană spre islaz și nu se mai oprea .... Niculae era silit să alerge și el... Când ajungeau pe miriște, băiatul cădea istovit ... și plângea În neștire. Uneori o prindea cu ajutorul altor băieți și o bătea cu cruzime...” (Moromeții, vol. I, p. 9). Contextul situației, Însă, trebuie extins mai mult, spre trecut
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu ai primit încă darul rugăciunii sau al cântării de psalmi, stăruie cu putere și-l vei primi; prin urmare nu te descuraja dacă nu l-ai primit. Să avem ca exemplu, pe orbul din Ierihon, pe care lumea îl silea să tacă, dar el nu ținea seama de nimic, nu asculta de nimeni, ci asculta numai de glasul inimii sale, de glasul cugetului său care-i spunea: cereți și vi se va da, căutați și veți afla, bateți și vi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
București, aflat la studii în Belgia de mai multă vreme, care, aparent l-ar fi îndepărtat pe tânărul Eminescu de proiectul său de început. Pe 3 ianuarie 1904, Vasile Butză reușea să-l mute pe Victor Eminescu de la profesorul Garsou, silindu-l pe acesta din urmă să-i dea și 114 franci, atât mai rămăseseră din cei 180, cât era înțelegerea pe o lună cu Mathilda Ilian (totul se calcula până pe 25 ale lunii). Mama se temea, așa cum mărturisea în epistola
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ai divanurilor ad-hoc, ai înscăunării lui Cuza, ai înfăptuirii unor reforme indispensabile, ca aceea a secularizării averilor mănăstirești, răstimpul e plin totuși de acțiunile obscure ale forțelor reacționare care se vor strânge în 1864 în „monstruoasa coaliție“ și îl vor sili pe Cuza să abdice, în urma faimosului complot din 11 februarie. Aducerea domnului străin, atât de dorită de clasele dominante, nu înseamnă decât cimentarea acestor forțe, consfințirea unei epoci de stabilizare a reacțiunii. Tânărul stat român intră sub influența economico-politică a
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
foarte puțin întărit pozitiv. Atunci de ce au muncit împreună timp de 18 luni la acest proiect? Pentru că au fost nevoiți. Inginerul din acest exemplu și milioane de oameni asemenea lui se comportă diferit nu pentru că vor asta, ci pentru că sunt siliți să o facă. Dacă faci ceva pentru că așa trebuie, este semn sigur că întărirea negativă este consecința care acționează. Din descrierea anterioară reiese clar că șeful crede că își conduce angajații prin intermediul întăririi pozitive, dar de fapt folosește întărirea negativă
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
recompensele și compensația - 80% dintre respondenți au spus că sistemele de recompensă și compensație se centrează pe performanța individuală. Performanța echipei nu este de obicei luată în considerare. Ca atare, membrii echipei au puține motive să lucreze împreună și sunt siliți să-și urmărească propriile agende; • sistemele de personal și dezvoltare a resurselor umane - numai 10-20% dintre respondenți au confirmat că performanța echipei este inclusă în aprecierea performanțelor lor. Cei mai mulți au afirmat că sistemul de evaluare nu ia în considerare problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
a dispărut, iar altele noi pot apărea să-i ia locul. După cum a spus Kupferberg, „Noile lumi pot apărea numai când vechile lumi vor dispărea”. Ni s-a spus deseori că trebuie să ne schimbăm „paradigmele”, de parcă ne-am putea sili să procedăm așa. Oamenii nu renunță la vechile paradigme când muncesc, chiar dacă li se spune să facă acest lucru. Stingerea trebuie să apară atunci când vechiul a fost înlocuit cu noul. Este haosul o componentă necesară a schimbării? Tom Peters a
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
o creație, ci o dezvoltare. Momentul progresu-lui absolut se poate studia numai din punct de vedere estetic, iar cel al progresului relativ din punct de vedere estetico-istoric. De altfel, fiecare om se lasă condus de două impulsuri: unul care îl silește să se înțeleagă cu alții, să vorbească deci ca alții, și altul care îl îndeamnă să aibă un stil propriu, să fie altfel decît ceilalți. Opinia stabilă a lui Vossler este că limba își datorează existența indivizilor izolați, dar se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
terra "pămînt" la românescul țară "stat", o dată cu întemeierea statelor feudale românești și cu încercarea de a reintra în istorie și de a crea o cultură majoră. Fenomenul nu este însă de durată și, după stingerea lui Ștefan cel Mare, istoria silește din nou pe români "să iasă din istorie". Legătura indiscutabilă dintre spațiul etnic și limbă, ca latură a orizontului stilistic, este reflectată, după Blaga, și de existența unui "ritm interior" al limbii române, care o face mai aptă pentru metrica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să lipsească pe alții de binele lor sau să-i împiedice să-l dobândească. În limitele impuse de statul de drept, omenirea nu are decât de câștigat lăsând pe fiecare să trăiască așa cum crede el că e mai bine, decât silind pe fiecare să trăiască așa cum li se pare celorlalți că ar fi mai bine. În concluzie, libertatea negativă este acea libertate rațional posibil a fi exprimată în cadrul unei societăți guvernată de un stat de drept, care intervine în limitele unor
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
-i totodată pe cei neavizați de comportamentul nociv al semenului lor. Asupra individului în cauză nu trebuie să se intervină coercitiv ci doar pedagogic, atrăgându-i-se atentia asupra efectelor negative. Immanuel Kant spunea undeva că "nimeni nu mă poate sili să fiu fericit în felul său". Ca ființă rațională, am propriul meu sistem de valori în perimetrul căruia acționez, propriile standarde pe care vreau să le depășesc, propriile obiective și idealuri pe care încerc să le ating. Nu pot accepta
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
încredere în viitor. Prietenii apropiați erau departe. La 1 aprilie 1942, nota: „Nu mai simt nici o speranță pentru viitor în viața mea. Este ca și cum tot ceea ce aș avea în față este doar o lungă porțiune de viață pe care sunt silit să o trăiesc, deși sunt deja mort. Nu pot să-mi reprezint alt viitor decât unul oribil. Lipsit de bucurii.“ Iar câteva zile mai târziu: „Sufăr foarte mult de teama însingurării depline care mă amenință acum. Nu pot vedea cum
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mai puțin". Și tot aici citim o atenționare la care, de ar fi luat seama cei care au votat acceptarea fără luptă a ultimatumului sovietic din 26 ianuarie 1940, n-ar mai fi făcut-o: "Dacă nația românească ar fi silită să piardă o luptă, o va pierde, dar nimeni, fie acela oricine, să nu aibă dreptul a zice că am suferit cu supunere în orice măsură i-a trecut prin minte să ne impună". În contextul Războiului de Independență, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]