12,603 matches
-
și spiritul acestuia se înscriu în sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu. Inegalitatea oportunităților educaționale: perspectiva conflictualistă Relația dintre dezvoltarea economică și extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației. Poziția funcționalistă din interiorul sociologiei educației afirmă o relație simplă, liniară între dezvoltarea economică și dezvoltarea fără precedent, de după al doilea război mondial, a rețelei școlare pentru învățămantul de toate gradele. Davis și Moore, iar mai târziu Parsons avansează
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu. Inegalitatea oportunităților educaționale: perspectiva conflictualistă Relația dintre dezvoltarea economică și extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației. Poziția funcționalistă din interiorul sociologiei educației afirmă o relație simplă, liniară între dezvoltarea economică și dezvoltarea fără precedent, de după al doilea război mondial, a rețelei școlare pentru învățămantul de toate gradele. Davis și Moore, iar mai târziu Parsons avansează în acest sens teza următoare: cererea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oportunităților sociale (IOS) are tendința de a rămâne constantă. Altfel spus, structurile sociale au un grad ridicat de stabilitate, iar schimbarea sistemelor educaționale în sensul creșterii oportunităților educaționale nu modifică de o manieră sesizabilă stratificarea socială. Ca reprezentant al noii sociologii a educației, Boudon adoptă o poziție pesimistă în ceea ce privește considerarea sistemului școlar ca principal mijloc de realizare a unei politici care vizează egalitatea socială. El crede că școala trebuie să continue politica de egalizare a șanselor școlare, deși se îndoiește că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aduse de succesul unor politici eficiente de desegregare depășesc cadrul educației și se manifestă pentru societate ca un întreg într-un plus de coeziune și solidaritate socială, ca premisă esențială a dezvoltării sociale. Bibliografie selectivă Bernstein, B., 1978, Studii de sociologia educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Boudon, R., 2001, „Les causes de l’inegalité de chances scolaires”, în R. Boudon, N., Bulle, M., Cherkaoui (coord.), Ecole et société. Les paradoxes de la democratie, PUF, Paris. Bourdieu, J.; Passeron, J.C., 1977, „Învățământ
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
R., 2001, „Les causes de l’inegalité de chances scolaires”, în R. Boudon, N., Bulle, M., Cherkaoui (coord.), Ecole et société. Les paradoxes de la democratie, PUF, Paris. Bourdieu, J.; Passeron, J.C., 1977, „Învățământ și reproducție socială”, în Fred Mahler (coord.), Sociologia educației și învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București. Bourdieu, P., 1974, „The school as a conservative force: Scholastic and cultural inequalities”, în J. Eggleston (coord.), Contemporary research in the sociology of education, Methuen, Londra. Bowles, S.; Gintis, H., 1976, Schooling
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Anca, 2004, Sistem de indicatori de incluziune socială la nivel județean, CASPIS. Atkinson, Tony; Cantillon, Bea; Marlier, Eric; Nolan, Brian, 2002, Social Indicators: The EU and Social Inclusion, Oxford University Press, Oxford. Bădescu, Ilie; Baltasiu, Radu; Dungaciu, Dan, 1996, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Bigman, D.; Deichmann, U., 2000, „Geographical Targeting: A Review of Methods and Approaches”, în D. Bigman, D, Fofack (coord.), Geographical Targeting for Poverty Alleviation: Methodology and Aplication, WB, Washington, DC. Blakemore, Michael, 2005a, „Indicators of
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Database: Evaluation as a Source of the Status of Urban Development Problems and Programs”, Cities, vol. 17, nr. 3, pp. 237-244. Mărginean, Ioan, 1979, Probleme epistemologice și metodologice ale măsurării fenomenelor sociale - teză de doctorat. Mărginean, Ioan, 1982, Măsurarea în sociologie, Editura Ștuiințifică și Enciclopedică, București. Mărginean, Ioan, 2002, „Semnificația cercetărilor de calitate a vieții”, în I. Mărginean, A. Bălașa (coord.), Calitatea vieții în România, Editura Expert, București. Mățăuan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Editura Expert, București. Midgley, James, 1995, Social
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Author><Year>1999</Year><RecNum>20</RecNum><Prefix>vezi de pildă </Prefix><record><rec-number>20</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Dumitru Sandu</author></authors></contributors><titles><title>Dezvoltare si saracie în satele României</title><secondary-title>Sociologie românească</secondary-title></titles><periodical><full-title>Sociologie românească</full-title></periodical><pages>117-138</pages><number>4</number><dates><year>1999</year></dates><urls><related-urls><url>file:///C:/Situri 2/www.sociologieromaneasca.ro/1999/articole/sr1999.4-a6.pdf</url></related-urls></urls></record></Cite
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
RecNum><Prefix>vezi de pildă </Prefix><record><rec-number>20</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Dumitru Sandu</author></authors></contributors><titles><title>Dezvoltare si saracie în satele României</title><secondary-title>Sociologie românească</secondary-title></titles><periodical><full-title>Sociologie românească</full-title></periodical><pages>117-138</pages><number>4</number><dates><year>1999</year></dates><urls><related-urls><url>file:///C:/Situri 2/www.sociologieromaneasca.ro/1999/articole/sr1999.4-a6.pdf</url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(vezi, de pildă, Sandu, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Kumar, A.K. Sen, United Nations Development Programme, Human Development Report Office (coord.), Readings in human development: Concepts, measures and policies for a development paradigm, Oxford University Press, New Delhi, New York.. Sandu, D., 1999, „Dezvoltare și sărăcie în satele României”, Sociologie Românească, nr. 4, pp. 117-138. Sharpe, A.; Smith, J., 2005, Measuring the Impact of Research on Well-being: A Survey of Indicators of Well-being, Centre for the Study of Living Standards, Prime Minister’s Advisory Council on Science and Technology, Ottawa
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ro, București. Voicu, B.; Dan, A.; Voicu, M.; Șerban, M., 2004, Assessing the causes of county disparities in RSDF projects proposals: A report to the Romanian Social Development Fund, București. Această secțiune reprezintă o reluare prescurtată și îmbunătățită a lucrării Sociologia problemelor sociale, publicată în 1977. Este o încercare nu de a se rezuma la o simplă definire a problemelor sociale, ci, după câte știu eu, de dezvoltare a unei teorii a comportamentului social de formulare și soluționare a problemelor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ei, să le discute, să le priceapă: și nu numai afacerile fiecărui țăran în parte, ci afacerile obștii țărănești, afacerile țărănimii, ale clasei și afacerile țării” (s. a.)(Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 286) Vom examina cu alt prilej alte teorii create de sociologii americani și, într-un cadru mai general, de știința americană, pentru a răspunde unui atare rol, între care anunțăm de pe acum teoriile analizei sistemice, ale analizei de rețea, ale globalizării etc. prezentarea teoriei lui Bellah și a referințelor la cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
informații cuantificabile în legătură cu problema de studiat de la un număr mare de subiecți, selectați în general prin tehnici specifice de eșantionare. Tehnicile de realizare a anchetei sînt chestionarul și interviul (Chelcea, 1996; De Singly et al., 1998). Metoda anchetei este specifică sociologiei, dar se folosește frecvent, în formă adaptată, în cercetarea educațională. T. Rotariu și P. Iluț (1997) consideră că interviul și ancheta se constituie în metode de sine stătătoare, datorită specificului obiectului metodei observaționale în științele socioumane: indivizii cu care cercetătorul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
o metodă cu puternice accente aplicative, și metoda studiului de caz (Yin, 2005), ambele prezentate în capitolul 3 al lucrării, sau metoda biografică, o metodă foarte răspîndită în acest moment nu doar în cercetarea educației, ci și în cea aparținînd sociologiei, antropologiei culturale sau istoriei recente. Aceasta este o metodă de tip genetic, longitudinal, care încearcă să explice structura de personalitate a unei persoane prin însuși procesul genezei acesteia, în contextul sociocultural în care s a petrecut respectiva geneză. În funcție de complexitatea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
logică, matematică și informatică! 1.Pentru cei tentați să o utilizeze, trimit la excelenta monografie a lui Robert Atkinson (2006), o lucrare foarte utilă nu doar pentru cei ce se ocupă de cercetarea educației, ci și pentru cercetătorii din domeniile sociologiei, antropologiei și istoriei recente. Pentru o sinteză a metodei biografice (sensuri, tipuri, avantaje și dezavantaje), vezi Iluț, 1997, pp. 98-104, și Holban, 1978, pp. 248-259. Demersul de cercetare se constituie într-un proces sistematic, care este planificat, realizat și evaluat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Colecția ACADEMICA 250 Seria Istorie cultural\ și social\ Mihai Stelian RUSU este doctor în sociologie al Universității Babeș-Bolyai din anul 2013, cu o teză despre geneza culturală și transformările istorice ale memoriei naționale românești. Cercetător postdoctoral în sociologie în cadrul universității clujene cu un proiect centrat pe transformarea sentimentelor patriotice ale românilor în epoca postnaționalistă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Colecția ACADEMICA 250 Seria Istorie cultural\ și social\ Mihai Stelian RUSU este doctor în sociologie al Universității Babeș-Bolyai din anul 2013, cu o teză despre geneza culturală și transformările istorice ale memoriei naționale românești. Cercetător postdoctoral în sociologie în cadrul universității clujene cu un proiect centrat pe transformarea sentimentelor patriotice ale românilor în epoca postnaționalistă a Uniunii Europene. A publicat numeroase studii și articole în reviste naționale și internaționale pe teme ce variază de la sociologia memoriei colective la chestiuni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești. Cercetător postdoctoral în sociologie în cadrul universității clujene cu un proiect centrat pe transformarea sentimentelor patriotice ale românilor în epoca postnaționalistă a Uniunii Europene. A publicat numeroase studii și articole în reviste naționale și internaționale pe teme ce variază de la sociologia memoriei colective la chestiuni de epistemologie socială. În perioada octombrie 2012 martie 2013 a beneficiat de un stagiu de pregătire la "Georg-Eckert-Institut für internationale Schulbuchforschung" din Braunschweig (Germania). Mihai Stelian RUSU, (c) 2015 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă / 59 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale / 59 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" / 63 Capitolul 3. Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare / 67 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) / 73 3.1.1. Cadrul politic / 75 3.1.2. Sistemul educațional / 79 3.1.3. Concepția despre naționalitate / 90 3
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de ezoterism conceptual precum și strategia deconstructivistă utilizată ca metodă predilectă de analiză, cartea de față este orientată ad clerum, adresându-se înainte de toate semenilor intelectuali cu care autorul împărtășește tovărășia cognitivă și preocuparea comună în cadrul aceleiași științe sociale a trecutului (sociologia memoriei colective, istoria social politică și culturală, antropologia memoriei etc.). Anticipativ, o anume critică ne simțim datori să o preîntâmpinăm chiar dinainte de a fi formulată. Aceasta impută reducția livrescă a construcției statului național românesc la dimensiunea sa textuală. Lucrarea nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Traian Rotariu mi-a fost, fără s-o știe, călăuza metodologică și un reper de eleganță stilistică prin claritatea, simplicitatea și sobrietatea scriiturii sale. Convingerile lor epistemologice, crezul din care se împărtășesc în filosofia științei și viziunea lor comună despre sociologie mi-au structurat propria mea profesiune de credință epistemologică. Prof. univ. dr. Traian Vedinaș m-a inițiat, oarecum împotriva voinței mele fundamentată pe o serie de prejudecăți izvorâte la rândul lor din ignoranță culturală, în fascinanta lume a istoriei gândirii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie națională, este vehiculul prin intermediul căruia se realizează "pedagogia neamului". Educația publică de masă a fost agentul de naționalizare prin care s-a operat instituționalizarea identității naționale și configurarea unei concepții specifice despre trecutul colectiv. Într-o capodoperă a genului sociologiei istorice, în care educației școlare îi este atribuit un rol important în procesul de transformare a țăranilor în francezi, E. Weber (1976) punctează că "nu existau instrumente de îndoctrinare și condiționare patriotică mai bune decât istoria și geografia Franței, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele. Deși trasarea liniilor de demarcație este o operațiune întotdeauna parțial artificială, M. Foucault este figura prototipică pentru analiza discursivă critică, iar lucrările sale constituie adevărate "exemplare" paradigmatice. Sociologia s-a racordat la curentul analizei de discurs care traversa științele sociale prin "joncțiunea Foucault" (1998), deși gânditorul post-structuralist francez este greu de încadrat cu prea multă precizie într-o disciplină tradițională clar circumscrisă. În ciuda acestei dificultăți de clasare disciplinară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a racordat la curentul analizei de discurs care traversa științele sociale prin "joncțiunea Foucault" (1998), deși gânditorul post-structuralist francez este greu de încadrat cu prea multă precizie într-o disciplină tradițională clar circumscrisă. În ciuda acestei dificultăți de clasare disciplinară, sociologia continuă să se inspire și să fie fertilizată de ideile foucauldiene, dar și pe plan metodologic, analiza discursului (sub forma metodei genealogice/arheologice) fiind contribuția fundamentală a acestuia. Pentru M. Foucault (1999) nu există discursuri singulare disparate, ci cheaguri interrelaționate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este dată de lămurirea efectelor identitare ale discursului mnemonic difuzat pe calea literaturii didactice, reușita sa atârnând deci de succesul încercării de decodare semantică și de decriptare ideologică a acestui discurs despre trecut. 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" Nu putem încheia secțiunea de prezentare a metodei fără un scurt moment de reflexivitate metodologică. Sociologia americană, prin prima generație de pionieri care au alcătuit ceea ce ulterior a devenit în memoria disciplinei "Școala de la Chicago", a furnizat impulsul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]