14,769 matches
-
parte a naturii cosmice. Empedocle formulează în acest sens principiul "asemănătorului prin asemănat": pământul poate fi văzut doar prin pământ; apa doar prin apă; dragostea doar prin dragoste. Principiul acționează asemenea unei forțe cosmice și încearcă să explice substanțele vieții sufletești. Concepția sa psihofiziologică se clădește nu numai pe existența combinată a celor patru elemente, ci și pe progresele de până atunci ale anatomiei recepției. La acea vreme nu se cunoștea rolul central și integrator al funcțiilor creierului. Gândirea se producea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și-a întemeiat școala în Atena a fost intitulată "Grădina lui Epicur". Conceptual, el face o reformulare a atomismului democritian, dar fără a fi o simplă copie a acestuia. El și-a propus să deosebească fenomenele biologice generale de cele sufletești. În acest sens, ajunge la concluzia că substanța sufletească este compusă din patru elemente și nu doar dintr-unul singur: focul stă la baza căldurii, evaporarea (pneuma) la baza mișcării, vântul stă la baza răcirii și, în sfârșit, mai este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Grădina lui Epicur". Conceptual, el face o reformulare a atomismului democritian, dar fără a fi o simplă copie a acestuia. El și-a propus să deosebească fenomenele biologice generale de cele sufletești. În acest sens, ajunge la concluzia că substanța sufletească este compusă din patru elemente și nu doar dintr-unul singur: focul stă la baza căldurii, evaporarea (pneuma) la baza mișcării, vântul stă la baza răcirii și, în sfârșit, mai este unul nedenumit, care este "sufletul sufletului", expresia tuturor manifestărilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este compusă din patru elemente și nu doar dintr-unul singur: focul stă la baza căldurii, evaporarea (pneuma) la baza mișcării, vântul stă la baza răcirii și, în sfârșit, mai este unul nedenumit, care este "sufletul sufletului", expresia tuturor manifestărilor sufletești, care debutează cu senzațiile, unde fiecare element are propria sa însemnătate. Printre substanțele sufletești pot fi deosebite unele mai dure de altele mai fine, cu referire indirectă la viața afectivă. Finețea lor este dată de modul de aranjare a atomilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
baza căldurii, evaporarea (pneuma) la baza mișcării, vântul stă la baza răcirii și, în sfârșit, mai este unul nedenumit, care este "sufletul sufletului", expresia tuturor manifestărilor sufletești, care debutează cu senzațiile, unde fiecare element are propria sa însemnătate. Printre substanțele sufletești pot fi deosebite unele mai dure de altele mai fine, cu referire indirectă la viața afectivă. Finețea lor este dată de modul de aranjare a atomilor. Organismul apare ca o entitate psihofizică, unde zestrea și funcțiile rezultate se pot dilata
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de suferință ale amintirii evenimentelor care au generat bucurii, ale celor care au deprimat gândirea, pentru a atinge culmea în cazul în care sufletul radiază de fericire, când se află amestecat cu corpul care suferă. El vorbește de o liniște sufletească proprie bolii, care se va termina cu moartea. Conferă imaginației (animus-ului) o forță aparte, proprie atomilor fini, o forță diferită de cea a senzației, ca o condiție sine qua non a libertății sufletești interioare. Ea face parte din morală, al
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care suferă. El vorbește de o liniște sufletească proprie bolii, care se va termina cu moartea. Conferă imaginației (animus-ului) o forță aparte, proprie atomilor fini, o forță diferită de cea a senzației, ca o condiție sine qua non a libertății sufletești interioare. Ea face parte din morală, al cărei scop principal este să alunge suferința, să creeze un calm sau o liniște interioară denumită ataraxie. Aceasta implică eliberarea de frica celui atotputernic, de suferințele cu finalitate universală. A propos de moarte
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să dăinuie post mortem cu ajutorul imaginației, să împlinească în acest fel, după moarte, dorințele și temerile omului. Viața morală a omului, ferită de plăceri și temeri, devine durabilă. Pe această cale sugerează intervenția unui fel de economii durabile a existenței sufletești, proprie hrănirii, băutului, somnului, în ideea de a le satisface cu moderație. Celelalte dorințe care se raportează la vanitate, la ambiții, trebuie îndepărtate cu grijă, deoarece pot otrăvi sufletul. Pe planul vieții politice și sociale, Epicur vorbește de necesitatea unei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din titanii distincți ai gândirii antice a fost Socrate. Acesta a elaborat o perspectivă diferită, nouă, de înțelegere a vieții și a sufletului. Lucrările lui au fost expuse oral. Socrate a fost creatorul și omul dialogului, fiind adeptul exprimării stărilor sufletești prin comunicare, prin viu grai și nu prin cuvântul scris. El a pledat pentru această formă de exprimare pe care o considera de preferat textelor scrise, deoarece în spatele celor scrise se puteau ascunde oameni lipsiți de înțelepciune și fără caracter
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deoarece în spatele celor scrise se puteau ascunde oameni lipsiți de înțelepciune și fără caracter. Pentru Socrate, scrierea este un simulacru de discurs, scrierea este ceva ce este paralel și asemănător cu pictura, ca o cale de reprezentare secundară a fenomenelor sufletești. Socrate și-a focalizat preocupările asupra omului, asupra vieții lui sociale, a relațiilor interumane și l-au interesat mai puțin fenomenele naturale. Deosebit însă de sofiști, dialogul socratic stă sub însemnele dictonului cunoaște-te pe tine însuți Aceasta reprezenta o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
baza lumii sunt Ideile, în care se află rostul lucrurilor, toate produsele activității umane. El a fost păstrat în istoria gândirii psihologice pentru modul în care a formulat și explicat este adevărat, doar indirect unele din problemele principale ale vieții sufletești. Pentru Platon, reflectarea este o problemă sufletească, ce se află suprapusă peste activitatea de cunoaștere. Ea este explicată asemănător celorlalți gânditori filosofi predecesori. Meritul lui a fost acela de a fi clasificat problema reflectării în termenii dihotomiei, cunoaștere senzorială versus
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
află rostul lucrurilor, toate produsele activității umane. El a fost păstrat în istoria gândirii psihologice pentru modul în care a formulat și explicat este adevărat, doar indirect unele din problemele principale ale vieții sufletești. Pentru Platon, reflectarea este o problemă sufletească, ce se află suprapusă peste activitatea de cunoaștere. Ea este explicată asemănător celorlalți gânditori filosofi predecesori. Meritul lui a fost acela de a fi clasificat problema reflectării în termenii dihotomiei, cunoaștere senzorială versus cunoaștere conceptuală (a); a considerat că trăsăturile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ce se află suprapusă peste activitatea de cunoaștere. Ea este explicată asemănător celorlalți gânditori filosofi predecesori. Meritul lui a fost acela de a fi clasificat problema reflectării în termenii dihotomiei, cunoaștere senzorială versus cunoaștere conceptuală (a); a considerat că trăsăturile sufletești sunt proprii doar omului și sunt nereproductibile la nivelul senzorial al animalelor (b); a evidențiat diferențele dintre situațiile când subiectul care reflectă o face în acord cu legile naturii și situațiile în care reflectarea se face cu referire la condițiile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și valorilor spirituale, ele sunt așezate dincolo de lumea senzorială, care este o lume trecătoare ce se integrează și se subordonează lumii eterne a Ideilor. Cunoașterea științifică la Platon funcționează asemenea unui proces de reamintire. În această accepție, știința realizează curățirea sufletească a ideii. Pentru ca sufletul curat să poată fi separat și purificat de simțire, de cunoașterea senzorială, este nevoie de intervenția anamnesis-ului devenită astăzi o metodă de bază a cunoașterii psihologice. Prin reamintire se cucerește însemnătatea ideii, pentru care sufletul trebuie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
separarea gândirii de lumea simțurilor. Doar mișcările mentale se pot îndrepta obiectiv spre adevăr. Când mișcările mentale ajung să fie încărcate senzorial, ele sunt încă confuze. Doar gândirea poate duce la cristalizarea Ideii. Platon a mai introdus conceptul de entitate sufletească. El deosebește rațiunea cu care se cucerește ideea, de alte trăsături sufletești, individuale, cum sunt curajul, dorința, care ocupă un loc precis (în corp, în cap, piept, abdomen) importante dar cu care omul se păstrează în lumea simțurilor. Ele fac
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spre adevăr. Când mișcările mentale ajung să fie încărcate senzorial, ele sunt încă confuze. Doar gândirea poate duce la cristalizarea Ideii. Platon a mai introdus conceptul de entitate sufletească. El deosebește rațiunea cu care se cucerește ideea, de alte trăsături sufletești, individuale, cum sunt curajul, dorința, care ocupă un loc precis (în corp, în cap, piept, abdomen) importante dar cu care omul se păstrează în lumea simțurilor. Ele fac să existe atât de mari diferențe de aptitudini la oameni, spre deosebire de Ideea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mare gânditor al lumii filosofice antice, cel care pentru prima dată a separat cunoștințele despre suflet ca aparținând unui domeniu de cunoaștere aparte. Lucrarea pe care a dedicat-o cunoașterii sufletului se intitulează De Anima (Despre suflet), dar problemele vieții sufletești sunt prezente deopotrivă și în celelalte lucrări ale sale, în Etica, Retorica, Metafizica, Istoria Animalelor ș.a. Gândirea aristotelică este vastă, iar pentru evocarea acesteia am recurs la o succintă sistematizare. 1. Biologia ca știință a cunoașterii sufletului Aristotel a fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acestuia cu Democrit. Aceasta a fost pentru el o șansă pentru a se remarca, de a-și putea expune modul său de gândire, diferit de al celorlalți din Academie. Aici el și-a prezentat opiniile despre fenomenele naturale, despre viața sufletească. El a constatat că, pentru perspectiva de gândire platonică, opiniile lui despre suflet ca parte a naturii reprezentau un veritabil obstacol instituit în calea cunoașterii acestuia. Cadrul respectiv s-a dovedit prielnic să-și prezinte punctul de vedere și asupra
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
că, pentru perspectiva de gândire platonică, opiniile lui despre suflet ca parte a naturii reprezentau un veritabil obstacol instituit în calea cunoașterii acestuia. Cadrul respectiv s-a dovedit prielnic să-și prezinte punctul de vedere și asupra fenomenelor disputate, cele sufletești. Învățătura Stagiritului a fost mai mult decât o simplă interpunere printre numeroasele probleme contradictorii disputate de gânditori în Academia platonică, pe care nu s-a rezumat doar să le sintetizeze sau să le clasifice în acord cu o altă logică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care se ocupă de cunoașterea fenomenelor din natură, care a avut o rezonanță puternică în timp, și prin care au fost formulate probleme fundamentale ale cunoașterii științifice de astăzi, de ecologie, de anatomie comparată, embriologie, ca și cele ale vieții sufletești. Este interesant de remarcat că această învățătură s-a născut în aceeași perioadă social-istorică în care Alexandru cel Mare era antrenat în expedițiile sale de cucerire a lumii. Din depărtările în care se purtau luptele, lui Aristotel îi erau aduse
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în opera sa. Aceeași admirație față de Aristotel a fost exprimată de numeroși filosofi ai vremurilor moderne, care au apreciat modul cum a fost criticată concepția lui Platon despre suflet, felul în care au fost puse în relație de dependență viața sufletească și condițiile de dezvoltare etice, modul cum sufletul platonic a fost raportat la determinismul său etic, faptul că manifestarea acestuia a fost păstrată în domeniul științelor naturii. Lui Aristotel i-a fost de mare ajutor descoperirea dialecticii Ideii la Platon
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
i-a fost de mare ajutor descoperirea dialecticii Ideii la Platon, care i-a asigurat reușita despărțirii definitive a sufletului de corp. A făcut aceasta fără ca domeniul să fie atribuit științelor sociale sau moralei. În acest fel, prin Aristotel, viața sufletească a putut deveni un obiect de cunoaștere distinct de cea din interiorul corpului. În introducerea la lucrarea sa despre suflet, Aristotel a specificat faptul că sufletul este indispensabil în orice demers cognitiv. Viața fără suflet nu este posibilă, dar aceasta
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
special cu capacitatea de a asimila și de a se putea acorda la obiectul extern. Ulterior, totul le deosebește. Reflectarea vegetativă presupune asimilarea, odată cu forma, și a substanței obiectului, ori sufletul senzitiv realizează direct asimilarea formei. Reflectarea senzorio-perceptivă este una sufletească, adică una fără implicarea substanței obiectelor, care au propria substanțialitate. Cu alte cuvinte, atunci când metalul din aur sau argint al inelului de pe deget, ajunge să-și definească forma în raport cu degetul viitorului său purtător, el nu va deveni și deget. Obiectul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
completează pe baza "fanteziei" (cuvântul "fantezie" are un înțeles diferit de cel actual). Forma de memorie cea mai simplă nu poate fi separată de ceea ce s-a reflectat senzorial; urma lăsată de acum depinde de circulația sanguină, prin care acțiunea sufletească prinde substanță. Găsim aici formulată o soluție de explicare a reflectării care aduce indiscutabil un progres pentru gândirea filosofică a Antichității. Aristotel mai formulează și problema existenței unui proces de imaginare, ca proces distinct de cunoaștere. Astfel, imaginația (fantezia) este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
obiect de cunoaștere din mecanismul intern de organizare a sufletului, din reflectarea evoluției dinamicii celor reflectate, care erau purtătoare ale formelor și însușirilor obiectelor anterior reflectate mecanism iarăși neabordat de vechea filosofie a științelor naturii (b). 6. "Strădania" sau intenția sufletească Una dintre principalele funcții ale sufletului în accepțiunea lui Aristotel este "strădania". Prin această aserțiune el a încercat să denumească "acel ceva" care "îndreaptă organismul spre ceva". Urnirea din loc a organismului este rezultatul unei astfel de strădanii, aflate în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]