13,137 matches
-
cele mai puțin interesante personaje și de aici una dintre cele mai puțin chauceriene eroine ale operei scriitorului englez, deși, privită ca o creație artistică, este desăvârșită. Cititorii sunt dezamăgiți de acest personaj deoarece nu are personalitate, și sunt chiar îndreptățiți să îl condamne pe Chaucer pentru că nu i-a conferit una, eșuând în a sesiza cât de mult a muncit autorul, în felul său simplu, tocmai pentru ca eroina să nu aibă un caracter distinct: deoarece simbolurile, așa cum este și Emilia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este deloc umană, nu putem fi de acord cu învoirea ei la sacrificare copiilor („Fără să șovăi mă supun cuminte”799) numai pe criteriul autorității despotice a soțului, care joacă un scenariu al unei patriarhalități greu de privit ca fiind îndreptățită. Ironia naratorului este subtil inserată în text („La fel rămase inima din ea/ și pe măsură ce îmbătrânea/ Mai grijulie-i fu, mai de credință,/ Mai iubitoare - dacă-i cu putință -”800), însuși craiul nu poate privi fără suspiciune atitudinea soției sale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
înspăimântată” Giovanni Boccaccio, Il Filostrato, ed. cit., p. 12. 996 „într-o furie șovăielnică” Ibidem. 268 pentru Cresida un adevărat fundal, care o obsedează și care o amenință nevăzut, sporindu i astfel insecuritatea, teama.997 Dar frica ei constantă este îndreptățită și cunoaște mai multe nuanțe: Cresida se teme de singurătate, de îmbătrânire, de moarte, de dragoste, de ostilitatea celorlalți, de tot ceea ce poate reprezenta o amenințare, de lucrurile pe care nu le poate controla și are toate motivele să manifeste
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sultanului, primul care o râvnește pe Constanța și pentru care acceptă să se dezică de credința musulmană, și mama lui Alla, principele păgân, asupra căruia femeia exercită o putere asemănătoare de impunere a unei noi religii - creștinismul. Portretizările acestora ne îndreptățesc încadrarea personajelor amintite în tipologia donnei demonicata: „Sultana validea - fără pereche/ De nărăvită-n rele - a aflat/ Că fi-su vrea să-și lase legea veche”1012 Naratorul, vizibil atașat de personajul pozitiv, nu reușește uneori să își rețină aprecierile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu știi care e contribuția unuia și care a altuia. Nu altfel proceda Octav Minar, care publica texte filozofice eminesciene „din colecția particulară”, fără să arate ce e propriu și ce e document. Până la publicarea pretinsului document în facsimil suntem îndreptățiți să-l socotim un fals. Dar și de ar fi autentic, memoriul necunoscutului doctor nu prezintă nici un interes și e numai un pretext pentru d. Potra, care poate nu înțelege o iotă din poezia lui Eminescu, de a se îndesa
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a fost izbit în cap cu o cărămidă și că peste o jumătate de oră de la această întâmplare poetul a murit.” fără a rezulta clar dacă această afirmație este cuprinsă în textul editat sau îi aparține lui, editorului. Asta îl îndreptățea pe G. Călinescu să tune și să fulgere împotriva practicii filologice și să ceară o fotocopie care, însă, nu se putea face, hârtia fiind semitransparentă și scrisul apărând și pe verso; este foarte greu de descifrat, de altfel. Reținem că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lucrări ample pentru fiecare dintre universaliile ontologice ale matricii semantice apă, pământ, foc, aer identificate într-o singură categorie folclorică, a făcut, practic, dificilă aprofundarea analizei. Dar ținuta științifică a lucrării, originalitatea sa, contribuția personală în realizarea acestei sinteze, ne îndreptățesc să o recomandăm, cu căldură, atât specialiștilor, cât și unei mai largi sfere de cititori interesați de cultura română. Lucia Cireș CAPITOLUL I METAMORFOZELE SOCIO-CULTURALE ALE IMAGINII ȘI IMAGINARULUI I.1. ARHITECTURA IMAGINII I.1.1. IMAGINE. IMAGINAR. IMAGINAȚIE PROLEGOMENE
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și un drum al gândirii care ar exprima libertatea creației nu i se potrivește lui Wittgenstein. El se asemăna cu foarte puțini gânditori ai trecutului, cum au fost, de pildă, Sfântul Augustin sau Kirkegaard. În cazul acestora nu am fi îndreptățiți să spunem: putem să le uităm viața, ceea ce ne interesează este, până la urmă, opera pe care au lăsat-o. Wittgenstein nu a scris pentru a lăsa posterității o operă. Ceea ce a scris el reprezintă mai degrabă expresia și mărturia a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
glumă copilărească. Odată ce începea să vorbească putea subjuga; nu cred însă că era conștient de acest dar.“64 Wittgenstein nu a acceptat nici un moment să lucreze ca un profesor obișnuit de filozofie. Convingerea lui constantă a fost că nu ești îndreptățit să te îndeletnicești cu filozofia și să o prezinți unor minți tinere dacă nu ești în stare să produci gânduri proprii, idei noi, proaspete. Interesul lui s-a îndreptat în mod constant spre interogații fundamentale, și nu spre elaborarea pas
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Otto Weininger. Odată întors la filozofie, Wittgenstein trăia din nou sub presiunea sentinței necruțătoare a nefericitului său compatriot: „Fii geniu sau dispari.“ Această presiune a fost deosebit de puternică în primii ani după reluarea activității filozofice. Wittgenstein socotea că nu este îndreptățit să rămână în Universitate decât atâta timp cât are într adevăr ceva de spus. Pretențiile lui față de sine erau, și în această privință, mult mai mari decât cele pe care le avea față de alții. Ori de câte ori nu putea lucra bine, era profund nefericit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este cu adevărat o valoare. Wittgenstein a luptat aproape zi de zi cu sine pentru a trăi în acord cu aceste aspre porunci. Și-a privit în față sfârșitul, l-a acceptat fără iluzii, rămânând fidel convingerilor sale. A fost îndreptățit să creadă că viața lui a fost, în felul ei, una eroică. Iar dacă a fost eroică, atunci ea a fost și „minunată“. <notelist> 1 Cât i-a stat în putință, Noica a imprimat aceeași direcție propriei sale vieți. Ca și cum
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
noastre obișnuite, o situație pe care o ilustrează bine cazul lui Berkeley.61 În mod evident, Kripke crede că dacă Wittgenstein a refuzat să dea o formulare teoretică sistematică vederilor sale asta nu înseamnă că alți filozofi nu ar fi îndreptățiți să o facă. Kripke afirmă bunăoară că se poate spune, chiar dacă „în mod simplificator“, că acea imagine a limbajului care este schițată în scrierile mai târzii ale lui Wittgenstein se bazează pe condiții de asertabilitate sau de justificare, și nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
îi despărțea a ieșit la iveală deja atunci când Russell, care scria acum repede și mult, l-a îndemnat să publice ideile pe care le formula în discuțiile lor. Prietenul său a respins cu vehemență aceste sugestii. Wittgenstein credea că ești îndreptățit să publici numai dacă ai reușit să soluționezi toate problemele care te preocupă și să găsești formulări care să fie în același timp simple, concise și clare. Un radicalism care îi devenise străin lui Russell. Chiar și mediul intelectual rafinat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prin gravele lui consecințe, putea fi contrapus incalificabilei josnicii a trădării sale. „E mai ușor să pari vrednic de funcția pe care nu ai căpătat-o, decît de cele pe care le Îndeplinești.” (La Rochefoucauld) E mai ușor firește, să Îndreptățești speranțe, să creezi iluzii prin promisiunile făcute, decît să probezi efectiv unele calități sufletești. De aici și proverbul: „La pomul lăudat să nu mergi cu carul”. * „Vedem cum unii oameni cad dintr-un rang Înalt din pricina acelorași cusururi care Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de tipul Întrebare-răspuns, se Încheie cu formula <Confirm> produsă de cel care a primit răspunsul. Cum acest lucru nu s-a Întâmplat, 326, În virtutea principiului comunicativ al pertinenței (Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale), este Îndreptățit să continue procesul de căutare a pertinenței enunțului Startului, Încercând să afle de ce este pertinent pentru el acest enunț. În acest sens, el construiește următoarele ipoteze pe baza semnificației lingvistice a enunțului Startului Startul cere tuturor piloților să vină la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc, și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, ca să fii îndreptățit întru cuvintele Tale și să biruiești când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Iubirea și bunătatea Sa, arătate în jerfa de pe Golgota, sunt infinite și activează etern și pretutindeni, în toate și în toți. Dumnezeu poate să mântuiască pe om și dincolo de moartea fizică. El este piatra din capul unghiului și Adevărul care îndreptățește rugăciunile Bisericii pentru cei adormiți. Ce sunt, de fapt, rugăciunile pentru cei adormiți? Sunt mijlociri, implorări de har și milă de la Dumnezeu, făcute de biserica luptătoare, prin parastase pentru iertarea păcatelor și mântuire de chinul cel veșnic. Biserica singură poate
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
repede, din cauza certurilor intestine. De aceea aceste reviste nu reușeau să stârnească interesul în alte straturi, decât acelea ale breslei. „Păstorul Tutovei" este în al patrulea an de apariție.. Ținuta demnă și seriozitatea ce izvorăște din paginile acestei reviste, ne îndreptățesc să credem că va trece de hotarele județului Tutova și că va fi apreciată și sprijinită și de celelalte categorii de intelectuali, nu numai de preoți. Dealtfel numărul e variat și instructiv, încât revista e citită cu interes de la început
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
funcție, de asemenea importantă, a serviciilor de asistență socială este aceea de a intermedia și facilita accesul diferiților indivizi sau grupuri sociale la alte servicii și programe sociale, cum ar fi educația, sănătatea publică, diferite transferuri sociale la care sunt îndreptățiți, dar și de apărare a intereselor și drepturilor acestora în cazuri excepționale” (Zamfir, apud Pop, 2002, p. 122). Având ca obiectiv major integrarea individului în mediul său de viață și dezvoltarea capacității de a răspunde problemelor cotidiene, serviciile de asistență
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
drept spătar) așezate în cercul care alcătuiește comunitatea. Posibilele si imposibilele care guvernează lumea kogi, lumea modernă, o întreprindere, o familie, o persoană sunt cerute de o necesitate oarecare, sunt ele expresia unui determinism? Pot fi explicate, acceptate ca fiind îndreptățite? Am numit această capacitatea uimitoare a oamenilor de a-și crea și recrea posibilele și imposibilele imaginație zămislitoare de lumi. Posibil. Cuvîntul acesta exprimă o idee veche, care-i intrigă de cînd lumea pe filosofi. Luîndu-l drept sinonim pentru inovație
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
comunități, triburi, națiuni, biserici, state), și de fiecare dată un mare număr de oameni s-au supus unui mic număr de șefi ; și dacă, deci, supunerea este ceea ce oamenii au cultivat și exersat cel mai bine între ei, atunci suntem îndreptățiți să presupunem că fiecare dintre noi are în el înnăscută nevoia de a se supune, ca un fel de conștiință formală care poruncește: "Tu vei face acest lucru, fără să discuți ; tu nu vei face asta, fără să discuți" ; într-
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
bazată pe întărire condiționată, echipă-cu-echipă pentru schimbarea organizațională, este foarte important ca criteriile pentru primirea stimulentelor și recompenselor să fie clare și posibil de îndeplinit. În cazul în care condiționările sunt neclare și nesigure, membrii echipei pot crede că sunt îndreptățiți să primească o recompensă sau un stimulent deși nu este așa. Aceasta poate crea o atmosferă nesănătoasă de scepticism și amărăciune în rândul membrilor echipei, ceea ce va distruge repede mândria și entuziasmul pe care le-a generat noul sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
care se alcătuiesc operele culturale, determinînd într-o mare măsură aspectul acestor opere. Aceste constatări explică de ce Eugen C o ș e r i u277, deși constată că istoria limbilor nu este perfect paralelă cu istoria culturală, crede că este îndreptățit a considera comunitățile idiomatice (de limbă) ca fiind corespunzătoare comunităților culturale, deoarece fiecărei comunități lingvistice îi corespunde un anumit nivel și un anumit patrimoniu cultural care, într-o formă sau alta, se reflectă în mod necesar în limbă. Din corespondențele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se poate aplica în cazul copiilor, alienaților mintali sau altor persoane incapabile să învețe din experiență și să-și dirijeze acțiunile pe baza cunoașterii astfel acumulate. O societate care nu recunoaște că fiecare individ are propriile valori pe care este îndreptățit să le urmeze, nu poate avea nici un respect pentru demnitatea individului și nu poate cunoaște libertatea. Dar, la fel de adevărat este că, într-o societate liberă, individul va fi respectat în funcție de modul cum își folosește libertatea. Respectul moral nu ar avea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
concepții și finalități. Dacă aceste alegeri sunt bune sau rele pentru propria persoană, aceasta nu poate decide decât fiecare în parte, nimeni nu are dreptul să intervină brutal în viața individului pentru a o comanda, programa și dirija. Fiecare este îndreptățit să acționeze asupra propriei persoane așa cum dorește și cum îi dictează conștiința, nevoile, capriciile sau hazardul. Atâta timp cât acțiunile sale nu prejudiciază alți membri ai societății, normele nu pot fi impuse. În cazul în care anumite fapte sau acțiuni săvârșite de către
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]