12,690 matches
-
Principatului Moldova, făcând parte din Țara de Jos și având centrul administrativ la Vaslui. El se învecina la nord cu ținuturile Cârligătura și Iași, la est cu ținuturile Lăpușna și Fălciu, la sud cu Ținutul Tutova și la vest cu Ținutul Romanului. Ținutul Vaslui a existat de la începutul secolului al XV-lea și până în anul 1864, când ținuturile au fost desființate, iar teritoriul României a fost reorganizat în unități administrativ-teritoriale denumite județe. se afla într-o zonă colinară împădurită străbătută de
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
făcând parte din Țara de Jos și având centrul administrativ la Vaslui. El se învecina la nord cu ținuturile Cârligătura și Iași, la est cu ținuturile Lăpușna și Fălciu, la sud cu Ținutul Tutova și la vest cu Ținutul Romanului. Ținutul Vaslui a existat de la începutul secolului al XV-lea și până în anul 1864, când ținuturile au fost desființate, iar teritoriul României a fost reorganizat în unități administrativ-teritoriale denumite județe. se afla într-o zonă colinară împădurită străbătută de râul Vaslui
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
la nord cu ținuturile Cârligătura și Iași, la est cu ținuturile Lăpușna și Fălciu, la sud cu Ținutul Tutova și la vest cu Ținutul Romanului. Ținutul Vaslui a existat de la începutul secolului al XV-lea și până în anul 1864, când ținuturile au fost desființate, iar teritoriul României a fost reorganizat în unități administrativ-teritoriale denumite județe. se afla într-o zonă colinară împădurită străbătută de râul Vaslui și situată aproximativ între râul Prut și râul Siret. Teritoriul ținutului a variat în diferite
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
până în anul 1864, când ținuturile au fost desființate, iar teritoriul României a fost reorganizat în unități administrativ-teritoriale denumite județe. se afla într-o zonă colinară împădurită străbătută de râul Vaslui și situată aproximativ între râul Prut și râul Siret. Teritoriul ținutului a variat în diferite perioade, întinzându-se între râurile Siret și Bârlad, apoi până la Prut după anexarea Basarabiei în anul 1812 și micșorarea ținutului Fălciu. În perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), târgul Vasluiul a început să dobândească o
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
colinară împădurită străbătută de râul Vaslui și situată aproximativ între râul Prut și râul Siret. Teritoriul ținutului a variat în diferite perioade, întinzându-se între râurile Siret și Bârlad, apoi până la Prut după anexarea Basarabiei în anul 1812 și micșorarea ținutului Fălciu. În perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), târgul Vasluiul a început să dobândească o importanță administrativă tot mai mare, construindu-se aici curți domnești. Vasluiul a fost o a doua capitală a Moldovei pentru o scurtă perioadă, îndeosebi
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
început să dobândească o importanță administrativă tot mai mare, construindu-se aici curți domnești. Vasluiul a fost o a doua capitală a Moldovei pentru o scurtă perioadă, îndeosebi în timpul domniei lui Ștefan al II-lea. Prima atestare documentară a acestui ținut apare într-un act din 1 septembrie 1435, prin care voievodul Iliaș (fiul lui Alexandru cel Bun) îi comunica lui Vladislav, „iubitului Crai al Poloniei, Lituaniei, Rusiei și Domnitor al multor țări”, că se împăcase cu fratele său Ștefan, căruia
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
Bun) îi comunica lui Vladislav, „iubitului Crai al Poloniei, Lituaniei, Rusiei și Domnitor al multor țări”, că se împăcase cu fratele său Ștefan, căruia îi dăduse în stăpânire mai multe teritorii din partea de sud a țării, ce se aflau în Ținutul Vasluiului, Ținutul Tutova, Ținutul Covurluiului și Ținutul Tecucilor. Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Vasluiului a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
comunica lui Vladislav, „iubitului Crai al Poloniei, Lituaniei, Rusiei și Domnitor al multor țări”, că se împăcase cu fratele său Ștefan, căruia îi dăduse în stăpânire mai multe teritorii din partea de sud a țării, ce se aflau în Ținutul Vasluiului, Ținutul Tutova, Ținutul Covurluiului și Ținutul Tecucilor. Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Vasluiului a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
Vladislav, „iubitului Crai al Poloniei, Lituaniei, Rusiei și Domnitor al multor țări”, că se împăcase cu fratele său Ștefan, căruia îi dăduse în stăpânire mai multe teritorii din partea de sud a țării, ce se aflau în Ținutul Vasluiului, Ținutul Tutova, Ținutul Covurluiului și Ținutul Tecucilor. Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Vasluiului a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
al Poloniei, Lituaniei, Rusiei și Domnitor al multor țări”, că se împăcase cu fratele său Ștefan, căruia îi dăduse în stăpânire mai multe teritorii din partea de sud a țării, ce se aflau în Ținutul Vasluiului, Ținutul Tutova, Ținutul Covurluiului și Ținutul Tecucilor. Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Vasluiului a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
dăduse în stăpânire mai multe teritorii din partea de sud a țării, ce se aflau în Ținutul Vasluiului, Ținutul Tutova, Ținutul Covurluiului și Ținutul Tecucilor. Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Vasluiului a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Centrul ținutului era Vasluiul, un orășel care a fost pentru scurte
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Vasluiului a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Centrul ținutului era Vasluiul, un orășel care a fost pentru scurte perioade scaun voievodal și în care se aflau curți domnești și un palat din piatră, cârmuit de un pârcălab. Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) a ctitorit în anul 1490 în cadrul Curții
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
că palatul princiar „zace ruinat”) și arhidiaconul ortodox Paul de Alep (ce a trecut prin Vaslui în februarie 1653, unde a remarcat totuși, „superba și mândra biserică”). Reformele administrative introduse în secolul al XVII-lea de Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta; spre exemplu, Ținutul Vaslui cuprindea în anii
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta; spre exemplu, Ținutul Vaslui cuprindea în anii 1774-1775 patru ocoale: Crasna, Mijloc, Stemnic și Fundurile, iar după anul 1832 cinci ocoale: Racova, Fundurile, Stemnicului, Crasnei și Mijlocului. Ținutul Vasluiului a fost desființat în anul 1864, în urma reformei administrative a Principatelor Române prin care
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta; spre exemplu, Ținutul Vaslui cuprindea în anii 1774-1775 patru ocoale: Crasna, Mijloc, Stemnic și Fundurile, iar după anul 1832 cinci ocoale: Racova, Fundurile, Stemnicului, Crasnei și Mijlocului. Ținutul Vasluiului a fost desființat în anul 1864, în urma reformei administrative a Principatelor Române prin care s-au desființat toate ținuturile și s-au înființat județele. Teritoriul ținutului Vaslui a fost inclus în nou-înființatul județ Vaslui. În timp, Curtea domnească din
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
1774-1775 patru ocoale: Crasna, Mijloc, Stemnic și Fundurile, iar după anul 1832 cinci ocoale: Racova, Fundurile, Stemnicului, Crasnei și Mijlocului. Ținutul Vasluiului a fost desființat în anul 1864, în urma reformei administrative a Principatelor Române prin care s-au desființat toate ținuturile și s-au înființat județele. Teritoriul ținutului Vaslui a fost inclus în nou-înființatul județ Vaslui. În timp, Curtea domnească din Vaslui s-a risipit, rămânând din complexul curții domnești doar biserica. Cercetările arheologice efecuate în cea de-a doua jumătate
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
Fundurile, iar după anul 1832 cinci ocoale: Racova, Fundurile, Stemnicului, Crasnei și Mijlocului. Ținutul Vasluiului a fost desființat în anul 1864, în urma reformei administrative a Principatelor Române prin care s-au desființat toate ținuturile și s-au înființat județele. Teritoriul ținutului Vaslui a fost inclus în nou-înființatul județ Vaslui. În timp, Curtea domnească din Vaslui s-a risipit, rămânând din complexul curții domnești doar biserica. Cercetările arheologice efecuate în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea au scos
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
Gheorghe, s-a disputat partida dintre Universitatea Cluj și echipa locală, din etapa cu numărul 17 a campionatului. Înainte de startul partidei, după intonarea imnului de stat al României, organizatorii, alături de cei 1.500 de suporteri au trecut la ascultarea imnului Ținutului Secuiesc. Pentru că sportivele clujence și-au continuat încălzirea la îndemnul antrenorului Dragan Petricevic, pe întreaga desfășurare a partidei, au fost înjurate și huiduite de cei prezenți în sală. "În regulamentul Federației Române de Baschet este prevăzut ca înaintea desfășurării partidelor
Elisabeta Lipă, scandal uriaș: A interzis imnul național! Se cere demisia () [Corola-website/Journalistic/103267_a_104559]
-
partidelor oficiale să fie intonat imnul de stat al României. Un lucru firesc și normal, dar în Secuime s-a încetățenit ca echipele venite în deplasare să fie obligate să stea în poziție de drepți și să asculte și imnul Ținutului Secuiesc. Drăgan Petricevic, antrenorul Universității Cluj, a decis că acest lucru nu este firesc și a dispus ca pe perioada în care era intonat imnul Ținutului Secuiesc fetele pe care le antrenează să își continue încălzirea. Acest lucru a enervat
Elisabeta Lipă, scandal uriaș: A interzis imnul național! Se cere demisia () [Corola-website/Journalistic/103267_a_104559]
-
să fie obligate să stea în poziție de drepți și să asculte și imnul Ținutului Secuiesc. Drăgan Petricevic, antrenorul Universității Cluj, a decis că acest lucru nu este firesc și a dispus ca pe perioada în care era intonat imnul Ținutului Secuiesc fetele pe care le antrenează să își continue încălzirea. Acest lucru a enervat la culme galeria gazdă care le-a huiduit și înjurat pe componentele echipei Universitatea Cluj și pe antrenorul acesteia", scrie Dan Tănasă pe blogul său. Reacția
Elisabeta Lipă, scandal uriaș: A interzis imnul național! Se cere demisia () [Corola-website/Journalistic/103267_a_104559]
-
competițiile internaționale și că ar fi bine ca acesta să nu se mai audă pentru evitarea incidentelor. Ministrul Tineretului și Sportului este acuzat că nu a apărat atitudinea atrenorului Universității Cluj și, mai mult, nu face nicio precizare cu privire la imnul Ținutului Secuiesc. De asemenea, Elisabeta Lipă este acuzată că, la sfârșitul documentelui, amenință cu amenda pe oricine intonează imnul național. Stupiditatea și ridicolul acestei circulare a fost remarcat și de către Emil Hossu-Longin, comentator sportiv la TVR. „În urma scandalului cu imnul "ținutului
Elisabeta Lipă, scandal uriaș: A interzis imnul național! Se cere demisia () [Corola-website/Journalistic/103267_a_104559]
-
Ținutului Secuiesc. De asemenea, Elisabeta Lipă este acuzată că, la sfârșitul documentelui, amenință cu amenda pe oricine intonează imnul național. Stupiditatea și ridicolul acestei circulare a fost remarcat și de către Emil Hossu-Longin, comentator sportiv la TVR. „În urma scandalului cu imnul "ținutului secuiesc" de la Sf. Gheorghe ce face Ministrul Tineretului și Sportului? Avertizează Federațiile că n-au voie să pună imnul național la competițiile interne!!!! Vă dați seama? Dacă se aude imnul României la un meci de baschet din Liga Națională gazdele
Elisabeta Lipă, scandal uriaș: A interzis imnul național! Se cere demisia () [Corola-website/Journalistic/103267_a_104559]
-
o mândrie și un simbol național. Ne surprinde și faptul că nu apare nicăieri în adresa ministerului, semnată chiar de ministrul Elisabeta Lipă, o interdicție de a se intona la competițiile sportive naționale alte imnuri, cum ar fi cel al Ținutului Secuiesc. Considerăm că doamna ministru Lipă ar trebui să-și reevalueze prioritățile ministeriale, în sensul unei mai bune coordonări a relației cu federațiile sportive naționale pentru promovarea sportului de înaltă performanță, precum și a sportului de masă. În același timp, este
Elisabeta Lipă, scandal uriaș: A interzis imnul național! Se cere demisia () [Corola-website/Journalistic/103267_a_104559]
-
PCM au cerut scoaterea proiectului privind steagul județului de pe ordinea de zi, dar din alte considerente, susținând că ar trebui schimbată legea 141/ 2015, care nu permite arborarea pe sediile unităților administrativ teritoriale a steagurilor regiunilor istorice, respectiv a steagului ținutului secuiesc. Consilierul Thamo Csaba a spus că după rezolvarea acestei probleme se va putea discuta și despre steagul județului, pe care consideră că trebuie reprezentată și comunitatea românească. ''Solicitarea comunității românești, ca să apară simbolurile ei pe steagul județului, cred că
CJ Harghita scoate românii de pe steagul județului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103316_a_104608]
-
just ca în județul Harghita și în toate localitățile unde și ei sunt, și majoritari, să apară simbolurile lor naționale', a spus Thamo Csaba. La rândul său, consilierul PCM Salamon Zoltan a precizat că ''drapelul secuiesc, ca simbol al comunității Ținutului Secuiesc, trebuie separat de steagul județului și acest drapel secuiesc nu poate fi al nimănui, nici măcar al Consiliului Județean Harghita, nimeni nu poate avea în mod special acest drapel''. La finalul ședinței, președintele Consiliului Județean, Borboly Csaba, inițiatorul hotărârii, a
CJ Harghita scoate românii de pe steagul județului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103316_a_104608]