14,708 matches
-
râvna către toate cele bune și plăcute Ție. Pe Tine Te știu ajutor, ocrotitor și Salvator. Știu că nimeni nu Ți-a greșit ca mine, nevrednica. Și pe nimeni n-ai ajutat atât de mult ca pe mine. în prăpastia adâncă ai venit după mine și m-ai scos pe umerii Tăi, Doamne, ca esti bun și ne iubești. Pune și în inimile noastre cele împietrite dragoste din noianul Iubirii Tale, Doamne”. -în Egipt în dimineața zilei de 5 noiembrie 2003
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Eu de Tine am uitat Și noianuri de păcate Mă-ndeamnă cel rău să fac. Nu mai vreau atâtea rele, Mă-ngrozesc de viață mea, Ci-mi da Mâna Ta, Iisuse, Si cu lacrimi o aș spală, Și-n prăpastia adâncă Am văzut eu Milă Ta. Auzită de la tatăl meu, când eram copil Samarineanca Când Iisus, de prin Iudeea Mergea iar în Galileea, în drumul spre Țara Sa Prin Samaria trecea. Și-n Samaria sosind La Sihar El S-a oprit
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mirare: „Cum ceri mie apă, oare, Tu fiind de neam Iudeu Iar Samarineanca eu?” „Femeie, de-ai fi știut De băut Cin’ ți-a cerut, Tu-I dădeai, iar El ție Ți-ar fi dat din apa vie.” „Fântâna-i adâncă tare, Nu știu cum ai fi în stare Apă vie să îmi dai, Sau puteri mai mari Tu ai Decât Iacob cel bogat Ce fântână ne-a lăsat, Dintru care apă beau Și-ai lui fii când trăiau?” „Cine apă Mea o
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
decât ca simplu concept. Preluat de ontologie, el devine o simplă funcție terminologică. „Die ontologische elementare Ganzheit... kann nicht auf ein ontisches «Urelement» zuruckgeführt werden”, spune Heidegger, magistrul în materie (Sein und Zeit, Halle, 1941, p. 196). Onticul, ca realitate adâncă, e obscur și nedeterminabil ; în speță, la Eminescu (și la nici un alt poet, lucrul nefiind cu putință), nu se află vreun vers care să-l exprime ca atare, el nu se declară și nu reiese textual de nicăieri, dar fundamental
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lui Caragiale nu e formulată ritos, ci mai mult ori mai puțin indirect, prin regimul rezervat zeflemelei. „Ea (zeflemeaua, n.n) ne arată o lume care și-a greșit suportul energetic. În loc de a-și rezerva critica pe fondul sănătos și adânc al poporului, această lume zeflemistă își agață nemulțumirea de catargul unei spiritualități de împrumut.” Iată-ne readuși astfel la teza din 1935 a lui N. Davidescu despre așa-zisa „inaderență a lui Caragiale la spiritul românesc”. La asta a răspuns
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
după cum există cel puțin tot atât de multă superficialitate la pretinșii serioși. Adevărata seriozitate și adevărata profunzime știu de glumă și nu detestă râsul, fie eventual și „anecdotic”. Proverbele sunt pline de zeflemea, de o zeflemea care vine din „fondul sănătos și adânc al poporului”. Superficialitatea nu ține de „suprafață”, ci de imperfecta funcționare a inteligenței, iar a disprețui „suprafața” e un simptom de cumplită superficialitate. Nietzsche spune, într-un loc : „Die Griechen waren oberflächlich aus Tiefe”, iar Valéry afirmă că ceea ce are
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
toți locuitorii sunt creștini ortodocși și merg cam doi kilometri la biserica parohială din satul Domnița a cărei filie este satul Boarca. „DOMNIȚA” este un nume cu rezonanță istorică deosebită. Preotul Cristea Popescu, fost paroh al parohiei Domnița, decedat la adânci bătrânețe în anul 1925, cel care m-a botezat, a scris o monografie a satului și a parohiei Domnița cu biserica sa monument istoric. Ca student am citit această monografie, dar din ea îmi mai amintesc puține lucruri. Satul Domnița
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
unei icoane din Biblia Ilustrată. Vara, umblam desculț, cu capul gol, cu o cămășuță și cu izmănuțe până la genunchi. Odată, când m-am dus la scăldat cu băieți mai mari ca mine, care știau să înoate, am mers la apă adâncă. Am intrat și eu în apă, și tot cercând cât de adâncă este apa, am alunecat de pe un prag de pământ de sub apă și m-am dus la fund. M-am și văzut înecat. În apă am deschis ochii
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o cămășuță și cu izmănuțe până la genunchi. Odată, când m-am dus la scăldat cu băieți mai mari ca mine, care știau să înoate, am mers la apă adâncă. Am intrat și eu în apă, și tot cercând cât de adâncă este apa, am alunecat de pe un prag de pământ de sub apă și m-am dus la fund. M-am și văzut înecat. În apă am deschis ochii, am văzut pragul de pe care alunecasem, m-am prins cu ghiarele de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
că am intrat în grea încurcătură cu acest Marcoci, și m-a atenționat că foarte greu voi reuși să ies din această încurcătură. Am dus lipsă și de apa potabilă pe care o căram cu cobilița dintr-o văgăună foarte adâncă și cu alunecuș, iarna de ghiață și vara de ploaie sau de praf. La Strunga am păstorit șase ani. În acel timp mi s-au născut Suzana și Serafim. Gospodarii din Hăbășești mi-au dăruit o vacă, un cal, mi-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să intre de viu în foc? Aproape toți oamenii vor să se odihnească iubind. René mort îl creează pe René viu, încă o dată. Întâlnirea mea cu René crease o nouă viață cu calitățile mercurului și ale sulfului, deci o nouă, adâncă suferință, diferită de tot ce trăisem până atunci. Exact ca în cuvintele lui Chateaubriand: „Omul nu are una și aceeași viață. El are mai multe vieți, una după alta, și asta e rădăcina nefericirii lui”. Într-o bună zi, într-
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mereu adept al colonialismului, spunându-mi că este pentru ținerea separată a raselor, apartheid. Câți oameni sau câte egouri sunt într-un singur om? Acest lucru mă cutremură - eu însămi fiind pradă uneori unor rătăciri în care îmi este amenințată adânca mea umanitate, iubirea pentru ființele create de un singur Creator. Sunt într-o stare de spirit ciudată, recitind ce am scris acum câteva zile despre prima călătorie în Italia, și apoi în Scandinavia, la Copenhaga și la Stockholm, unde René
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
sunt lizibile. Miercuri seara, 22 mai Ție, care m-ai învățat să beau cafeaua fără zahăr, aproape, care m-ai convins că există doi sori, aproape, care m-ai informat despre viața amoroasă a leilor, care mi-ai povestit despre adânca înțelepciune a elefanților, care m-ai obligat să-mi regăsesc idealurile intransigente ascunse în nisipurile memoriei mele, aproape Ție, care m-ai învățat că imbecilitățile interioare pot fi stăpânite, aproape Ți-aș spune: că se face târziu că ele nu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Maria Wine. Pe drum, Marianne îmi povestește visul ei de azi-noapte: avea cheile unei case care-i aparținea, dar nu îndrăznea să facă puțină ordine și curat, nici să intre acolo, unde se găseau lucruri extraordinare. Un vis măreț în adânca lui semnificație: Marianne traduce autori dificili, ca Antonio Lobo Antunes și alții, având mereu sentimentul că ea însăși e capabilă să exprime ce se găsește în inima ei. La Maria, totul e neschimbat de la moartea lui Artur (Lundkvist), care e
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
vieții. A crede în Dumnezeu înseamnă că faptele lumii nu sunt sfârșitul a tot. Viața are un sens, o continuare. Despre ce nu se poate vorbi trebuie să tăcem... Da, adaug eu, să tăcem, considerând tăcerea ca pe cea mai adâncă rugăciune. Mai M-am trezit brusc - cineva bătea în ușa garderobului. Era atât de concret! Am adormit din nou și se pare că mi-am reluat visul - cineva îmi dădea lecții de muzică, bătând tactul. Cine? Nu-i vedeam fața
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de valoare care să-i onoreze emblema de Oraș al culturii. Se întâmplă însă în perimetrul muzicii, și mai ales la Operă, că apar oameni cu vocație și talent, dispuși să-și desăvârșească măiestria artistică, rămânând totuși anonimi, chiar până la adânci bătrâneți. Uneori, oameni dăruiți cu har, nepreocupându-se suficient, deși servesc adesea cu credință și cumințenie arta, se pierd în ansamblu, rămânând aproape anonimi, incluși în categoria Ăși alții!.. Iată însă că un cântăreț, tânăr încă, Gabriel Bârjovanu, a început
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
cu explicațiile din repetițiile făcute numai cu orchestra, ale reputatului maestru. Pentru fiecare fragment, el explica instrumentiștilor ce efect dorește să obțină odată cu apariția solistului, astfel că, dacă ascultai numai introducerea la intrarea lui Germont-tatăl din actul II, simțeai fiori, adânci trăiri emoționale. Revenind la debutantul nostru dirijor, apreciem că Bogdan Chiroșcă a pășit cu dreptul către această profesie de mare răspundere și care, împreună cu seriozitatea ce îl caracterizează, va constitui prin el o nouă și dorită speranță, crescută pe sol
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
lăudabilă inițiativă merită a fi subliniată pentru a se reține peste ani! Inițiativa unor inimoși tineri din familii de actori este demnă de toată admirația. Sămânța dragostei față de actul de cultură și, în speță, pasiunea pentru teatru au prins rădăcini adânci în inimile unor vlăstare crescute printre decoruri, costume, peruci și grime, folosite de părinții lor, actorii de ținută ai Naționalului ieșean. Se vede treaba că Petru Ciubotaru și Virgiliu Costin, alături de Cristina Anca Ciubotaru (prezentă din fragedă tinerețe pe scena
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Este vorba de data aceasta de evenimente culturale și anume: Zilele Universității de Arte George Enescu 145 de ani de învățământ artistic modern la Iași, concomitent cu a IV-a ediție a Festivalului Avram Goldfaden. La Universitate, importante momente de adâncă încărcătură emoțională au avut loc în primele două zile. Evocările făcute de experimentate cadre didactice în frunte cu foștii rectori: prof. univ. dr. Mihail Cozmei și prof. univ. Dan Hatmanu au continuat în ziua de marți, care a cuprins un
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Vieți între două refugii este o carte de memoriidocument despre durerile simple dar adânci ale populației de pe ambele maluri ale războiului, de pe ambele maluri ale sărăciei, de pe nenumăratele maluri ale viețuirilor. În acest context biografia familiei de învățători Constantin și Steluța Brumă prezintă atât cronicizarea disperării ( două refugii falimentare pentru starea lor materială
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de literatură. Îi sorbeam lecțiile. Când îl vedeam, mic de statură, aproape rotofei, puțin chel, deși tânăr, că se îndreaptă spre sala noastră, toți cursanții, bărbați și femei în toată firea ne sculam în picioare și așteptam în cea mai adâncă tăcere salutul său, ca la rându-ne să răspundem. Răspundeam la unison, ca elevii clasei întâia, un bună ziua cuviincios și bogat în respect pentru acest om drag. Lecțiile sale erau pline de farmec. Nu era nevoie să mai consulți vreun
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
tot acest răstimp Regele era foarte atent la discuție. A ascultat și el cântecul oprind cu greu lacrima care dădea să izvorască în colțul ochilor. și, după ultimul sunet, între perechea regală și grupul alămurilor s-a lăsat o liniște adâncă, momentul consumat așteptând parcă să se întâmple o minune. - Domnule căpitan Alexandru Mariană - Majestate, dânsul nu mai e căpitan-a fost degradat- - Domnule căpitan Alexandru Marian, Vă mulțumim pentru cântecele pe care ni le-ați dăruit și totodată vă asigurăm
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o făcea la pas și era plăcut să-l ai la șaretă. De data asta, nu am putut să-l fac să meargă încet. A galopat până la iazul cu apă și s-a repezit în mijlocul acestuia. Apa nu era foarte adâncă, dar odată intrată șareta în apă, în timp ce calul bea apă, puțin câte puțin mă afundam în mâlul moale de pe fundul iazului. Mă uitam disperată în jur să văd pe cineva să mă ajute, să sar pe mal. Nefiind nimeni prin
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Cooperativei de Producție. Prin mijlocul grădinii trecea un pârâu care tăia drumul. Un tub de beton ținea loc de pod. Când apele veneau mari, tubul se înfunda cu aluviuni și crengi, iar apa inunda drumul și grădina. Sătenii săpau șanțuri adânci printre rândurile de legume. Pământul era gras și mănos. Producția de legume era suficientă pentru necesitățile satului și nu numai. Populația era îmbătrânită. Tineretul plecase să muncească la oraș, prin fabrici, șantiere și mine. Școala din sat era închisă anul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fumat dar, din motive de supărate am amânat această decizie pentru altă dată, când voi fi mai bine dispusă. Singura soluție era să plecăm pe jos. Un timp am mers tăcute făcând pașii mari și grăbiți, iar când bezna era adâncă de nu se vedea decât linia albă întreruptă din mijlocul șoselei și copacii de pe margine foșneau sinistru, o luam la fugă și alergam până ce oboseam. Ploua mărunt, dar nu mai era foarte frig. Am mers așa mai bine de o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]