14,112 matches
-
12 m, se găsește un orizont continuu de balast în care s-au dezvoltat exploatările balastiere (Pătroaia, Ionești și Mătăsaru). Sub aceste adâncimi încep să apară lentile de argilă distribuite neuniform cu grosimi de la 1-5 m, chiar 7-9 m. La adâncimea de 20 m forajele au identificat formațiuni de argile, argile prăfoase cu zone de nisipuri fine care este posibil să aparțină unor formațiuni de vârstă precuaternară . Ca aspect și caracteristici, sunt asemănătoare cu argilele lenticulare din complexul superior aluvionar. La
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
grade pe scara Richter. Cutremurul din 2007 a provocat pagube fizice în Folkestone. [27] Un alt cutremur de pe 22 mai 2015 a măsurat 4,2 grade pe scara Richter. [28] Epicentrul a fost în zona Sandwich de est , la o adâncime de vreo zece mile de la suprafață. Există puține, daca orice daune sunt raportate în Kent . Zona de coastă a Kent-ului este în continuă schimbare, ca urmare a ridicării tectonice și a eroziunii costiere. Insula Thanet a fost o insulă
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
localitate. Ca răspuns, Armata poloneză renăscută a început să trimită unități ale armatei regulate în sprijinul grupurilor de autoapărare din est. Conflictul deschis a devenit de neevitat. Pe 12 ianuarie, Înaltul Comandament Sovietic a stabilit țintele Operațiunii Obiectiv-Vistula: cercetarea în adâncime spre Niemen. Pe 12 februarie obiectivul a fost modificat: atingerea liniei Bugului de Vest. În acea zi, Jukums Văcietis a dat ordine pentru executarea de recunoașteri în adâncime până la Tilsit, Brest-Litovsk, Kowel și Rowne. De asemenea, comandantul sovietic a dat
Ofensiva sovietică îndreptată spre vest din 1918-1919 () [Corola-website/Science/305016_a_306345]
-
12 ianuarie, Înaltul Comandament Sovietic a stabilit țintele Operațiunii Obiectiv-Vistula: cercetarea în adâncime spre Niemen. Pe 12 februarie obiectivul a fost modificat: atingerea liniei Bugului de Vest. În acea zi, Jukums Văcietis a dat ordine pentru executarea de recunoașteri în adâncime până la Tilsit, Brest-Litovsk, Kowel și Rowne. De asemenea, comandantul sovietic a dat ordine pentru asigurarea securității principalelor noduri de cale ferată, printre care Wilno, Lida, Baranowicze și Luninice. Printre obiectivele bolșevicilor s-a aflat și ajutorarea revoluționarilor germani și austro-ungari
Ofensiva sovietică îndreptată spre vest din 1918-1919 () [Corola-website/Science/305016_a_306345]
-
astfel iau naștere rocile numite "evaporite" (roci care se formează prin procesele de evaporare a apei) care pot fi: - carbonați, (calcare, dolomiți), - sulfați (gips, ahhidrit) - halogenați (halit, sylvin) -cloruri (sare). In mare se pot forma cristale de calcit numai până la adâncimea de 200 de metri, pentru că la adâncimi mai mari crește presiunea apei și în același timp solubilitatea dioxidului de carbon care contribuie la solubilitatea crescută a carbonaților în apă.Similar, cristalele de calcit se pot forma și pe malurile izvoarelor
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
care se formează prin procesele de evaporare a apei) care pot fi: - carbonați, (calcare, dolomiți), - sulfați (gips, ahhidrit) - halogenați (halit, sylvin) -cloruri (sare). In mare se pot forma cristale de calcit numai până la adâncimea de 200 de metri, pentru că la adâncimi mai mari crește presiunea apei și în același timp solubilitatea dioxidului de carbon care contribuie la solubilitatea crescută a carbonaților în apă.Similar, cristalele de calcit se pot forma și pe malurile izvoarelor bogate în carbonați, unde inițial se formează
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
a înainta, dar aceștia puteau continuă doar într-o linie dreaptă. Scipio a prezis că, deschizând lacune în trupele sale, elefanții puteau trece pur și simplu între ele, fără a atinge soldații. Scipio a creat benzi dintre regimentele armatei pe adâncimea trupelor sale și le-a ascuns cu maniples de sulițari. Planul a fost că atunci când elefanții se apropiau, aceste benzi se vor deschide, permițându-le să treacă printre rândurile legionarilor "și să fie anihilați din spate. Hannibal și cartaginezii s-
Bătălia de la Zama () [Corola-website/Science/305114_a_306443]
-
APL și primăria satului să asigure un management adecvat al deșeurilor în localitate, inclusiv construcția depozitelor deșeurilor menajere solide conform cerințelor legislative și normative din domeniul mediului. Proporții îngrijorătoare capătă poluarea apelor subterane cu compuși ai azotului (amoniac - apele de la adîncimi mari și nitrați - apele freatice). Sursa principală de poluare o reprezintă gunoiul de grajd și cel menajer.O altă problemă cu care se confruntă autoritățile locale este cea a defrișării pădurilor. Satul dispune de un procent foarte mic de păduri
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
Paraipanului și Alomanului. Majoritatea văilor sunt anonime, cu excepția Văii Jitcului. Marginea estică a satului este afectată de alunecări de teren puternice. Din punct de vedere geologic teritoriul se află pe Platforma Scitică se vârstă paleozoico-mezozoică. Fundamentul platformei se află la adâncimea de 400-500 m. La suprafață aflorează roci sedimentare pliocene: prundiș, pietriș, argile pestrițe, luturi, peste care s-au format solurile actuale. Satul se află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
APL și primăria satului să asigure un management adecvat al deșeurilor în localitate, inclusiv construcția depozitelor deșeurilor menajere solide conform cerințelor legislative și normative din domeniul mediului. Proporții îngrijorătoare capătă poluarea apelor subterane cu compuși ai azotului (amoniac - apele de la adîncimi mari și nitrați - apele freatice). Sursa principală de poluare o reprezintă gunoiul de grajd și cel menajer. După indicii hidrobiologici ai rîului Prut în sectorul Colibașului, în medie este moderat poluată (clasa a III-a de calitate), variind de la clasa
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
medie constituie 215 metri, cele mai înalte culmi au înălțimea de 252,6 m; 244,5 m și 228,5. Profilul geologic este reprezentata o cuvertură de roci sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 - 400 m sub nivelul mării, grosimea stratul sedimentar fiind de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe care s-au format solurile actuale. În văile râurilor la suprafața
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
Rețeaua hidrografică este include râul Răuțel și 2 pâraie. Râul Răuțel traversează localitatea de la vest la est pe o distanță de circa 5 km. Lățimea râului la intrare în sat este de 6 m și se mărește până la 10-11 m, adâncimea 0,1-1 m. În timpul viiturilor în lunca râului se formează mlaștini și bălți. Apa râului se caracterizează prin conținut sporit de săruri. Scurgerea medie anuală constituie 30-40 mm/an. Clima este de tip temperat continentală, cu veri calde și ierni
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
au depistat fragmente de oale de lut specifice epocii bronzului târziu. În apropierea satului s-au mai descoperit multe fragmente, obiecte din sec. IV-III î.Hr. și a sec. VIII-XIV e.n. Rădăcinile acestui cuib uman coboară în straturile istoriei la o adîncime de 5500 ani. El a fost atestat în scris la 6 martie 1443, cu 14 ani mai înainte ca voievodul Ștefan cel Mare să fie urcat la tronul țării. În satul Bardar sunt înregistrați circa 224 de agenți economici. SRL
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
Mureș-Cerneahov (sec. III-IV d.Hr:). Îndepărtații strămoși ai suslenenilor au trăit de multe ori vremuri de restriște, mai ales în timpul migrației diferitor triburi și popoare. Trezindu-se sub tăvălugul nimicitor al năvălitorilor, ei erau siliți să-și adăpostească familiile în adâncimea codrilor și reveneau la casele lor doar după ce veneticii părăseau localitatea. Pe moșia satului este o movilă din pământ care, după părerea regretatului arheolog și istoric, Ion Hâncu, reprezintă un mormânt al cetelor de nomazi ce au hoinărit prin aceste
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
5-9; Socola, parcele 10-11; Pridnestrovscoe, parcela 1. Un deosebit interes prezintă porțiunea defileului situat în partea de jos a rîulețului, cu apă mai multă și viteza mult mai mare, care are o lungime de circa 10 km, defileul avînd o adîncime de 150-200 m. Pe această porțiune rîulețul Cușmirca de două ori intersectează lanțul de stînci formate de Marea Sarmatică, care se dezgolesc atît în partea stîngă, cît și în partea dreaptă (“Țiglău” și “Movila”), evidențiind stîncile pitorești aproape abrupte cu
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
inaccesibile. Fundul defileului este îngust, cu multe praguri, are o lățime mai mare (600-700m) în partea de sus (spre vest de “Țiglău”), unde rîulețul cotește formînd cascade și gropi, dintre care “Groapa Lidiei” este cea mai mare și are o adîncime de mai mult de 4 metri. Pădurea este în temei alcătuită din stejar, frasin, arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
temei alcătuită din stejar, frasin, arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră atîrnă feriga, în caverne se formează pernuțe de mușchi, iar porțiunile deschise ale pietrelor sînt
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
și predominarea pantelor cu diferite înclinații și expoziții. Cel mai mare rol în formarea reliefului contemporan al satului îi revine eroziunii. Eroziunea se manifestă foarte intens pe versanții vâlcelelor, văilor, dealurilor. Ea apare sub două forme: de suprafață și de adâncime. Eroziunea de suprafață este răspândită acolo unde relieful are altitudini mari și este mai fragmentat. Ea se dezvoltă și pe câmpiile fragmentate constituite din roci, argilo- nisipoase. Pe teritoriul satului eroziunea de suprafață - 3,2 km / km. Eroziunea de adâncime
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
adâncime. Eroziunea de suprafață este răspândită acolo unde relieful are altitudini mari și este mai fragmentat. Ea se dezvoltă și pe câmpiile fragmentate constituite din roci, argilo- nisipoase. Pe teritoriul satului eroziunea de suprafață - 3,2 km / km. Eroziunea de adâncime contribuie la costituirea unor forme de relief negative, cum sunt: ravenele, vâlcelele. Eroziunea liniară pe teritoriul satului reprezintă 173-180 m. Ravenele s-au format ca rezultat al torentelor de apă cauzate de ploile torențiale și de topirea zăpezilor. Ele se
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
altitudinea de 80-120 m, care corespunde hipsometric cu suprafața straturilor ale sarmațianului mediu. Cele mai puține ravene (5,7 %) se înregistreză la altitudinea de 180-220 m. Ravenele au diferite dimensiuni: de la câțiva zeci de metri până la sute de metri lungime, adâncimea lor variind de la 3-5 m până la 10-20 m, ravenele cele mai lungi se dezvoltă pe talvegurile văilor și vâlcelelor. Ravenele aduc în fiecare an pagube enorme economiei satului, în primul rând agriculturii. În urma formării și dezvoltării rețelei de ravene anual
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
râulețului este de , suprafața bazinului . Izvorăște din partea de nord a satului la altitudinea de cu direcția de scurgere spre sud-est și se varsă în râul Botna în apropierea satului Căinari. Înălțimea versanților pe unele sectoare ajunge până la , dar în general adâncimea lor este mică. Versanții râulețului sunt slab dezvoltați. Râulețul formează o vale sub forma de "Y" moderat întortocheată cu o luncă pe unele sectoare bine dezvoltată. La ieșirea din sat se formează o luncă largă și se varsă într-o
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
de cadavre ale soldaților germani și nu numai. După ce cadavrele soldaților sovietici au fost „culese” și duse în mormintele frățești din Cărpineni. Călmățui și Mingir, femeile erau scoase să îngroape morții. Lângă fiecare cadavru săpau un șanț de 50-60 cm adâncime, răsturnau cadavrul în șanț și îl acopereau cu pământ. De ce femeile? După trecerea frontului spre est (1941) tinerii care aveau 18 ani și mai mult au fost înrolați în Armata Română, iar în 1944 după trecerea frontului spre vest cei
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
mare lungime și 14.5 km în lățimea extremă. Suprafața totală de teren este de 135 km ², cu 138.9 km de coastă. Insula este piscul plat al unui munte submarin care are mai mult de 4.500 de metri, adâncimea platformei de pe care se ridică fiind de aproximativ 4200 m, iar înălțimea deasupra mării, fiind de 300 m. Muntele a fost inițial un vulcan, iar unele roci de bazalt sunt expuse în unele locuri, dar cele mai multe roci suprafață sunt formate
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
structurale Platforma Moesică. Lacul are forma literei S, suprafața sa atinge 132 ha, volum acestuia fiind de 2,6 milioane de metri cubi, aria acestuia având o lungime de 4,2 km și o lățime între 200 și 800 m. Adâncimea maximă actuală este de 3 m. Lacul este proprietate de stat fiind în administrarea RA Apele Romane -SGA Ialomița. Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din Câmpia Română și de către apele subterane
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
constante cu apă dulce tot timpul anului și prin procesul de evaporare pe fondul climatului uscat, a crescut concentrația în săruri a apei. Lacul a prezentat o tendință de creștere a nivelului începând cu perioada 1965-1966. Valori de peste 4 m adâncime au fost atinse în anii 1970-1971; pentru a împiedica inundarea terenurilor și a construcțiilor din apropiere a fost construit un canal pentru evacuarea apei in exces. Această măsura a avut o mare influență negativă asupra salinității apei: dacă în 1887
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]