15,743 matches
-
concurențial. Inovația de produs este esențială, mai Întâi ca argument de vânzare și pentru a face față exigențelor, reglementărilor cu privire la poluare și consumul de carburanți. Inovarea În procesul de producție este la fel de importantă. Din acest punct de vedere, europenii și americanii trebuie să facă față sfidării constructorilor japonezi (Chambre Syndicale des Constructeurs d’Automobiles, 1986-1989). Începând cu anii ’70, constructorii de automobile au Înregistrat creșteri enorme de productivitate, În special ca urmare a programelor de automatizare costisitoare. Gradul de automatizare a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ajuns la performanțe remarcabile În ceea ce privește și acest sector, amenințând cota de piață a producătorilor americani. Cu toate acestea, e de așteptat ca ofensiva importatorilor care propun prețuri tot mai agresive să muște Încă puțin din cota de piață a „greilor” americani. În fața amenințării, fiecare a trebuit să vină cu soluții care să Îi salveze vânzările. Numărul unu pe piața americană, General Motors, a strâns rândurile cu subsidiarele din Europa și a lansat pe piață 29 de modele noi sau facelift-uri. Compania
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ca apa și gazolina. Bibliografietc "Bibliografie" Abell, P., „Parent Companies Control of Subsidiaries”, in Multinational Business, vol. 1, 1984, p. 11. Allaire, Y., FÎrșirotu, M., Management strategic: strategiile succesului În afaceri, Editura Economică, București, 1998 Alsegg, R.J., Control relationships between American corporations and their European subsidiaries, studiul nr. 107, American Management Association, New York, 1971, p. 56. Alter, N., „Logiques de l’entreprise informationnelle”, Revue française de gestion, nr. 74/1989, p. 32. Ansoff, I., The New Corporate Strategy, John Wiley, New York
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
H. Goldberg (ed.), Governments and Multinationals: The Policy of Control Versus Autonomy, Gunn & Hain Publishers, Cambridge, 1983. Wheelen, T.L., Hunger, J.D., Strategic Management and Business Policy, ed. a III-a, Addison-Wesley Publishing Company, Reading, Mass., 1989. Wilkins, M., Hill, F.E., American Business Aboard: Ford on Six Continents, Wayne State University Press, Detroit, 1964. Womack, J.P., Jones, D.T., „From Lean Production to the Lean Enterprise”, Harvard Business Review, martie-aprilie 1994, p. 106. Womack, J.P., Jones, D.T., Roos, D., The Machine That Changed
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
special a gestaltiștilor. În anii ’20 ai secolului trecut, când Thorndike tocmai încerca să își stabilizeze sistemul, aceste critici s-au transformat într-un adevărat uragan. Corului gestaltist care venea din Germania i s-au alăturat vocile contestatare ale behavioriștilor americani. O vreme, Thorndike le-a ignorat. Dar, spre sfârșitul deceniului amintit, el nu a mai putut eluda dovezile și contraargumentele temeinice la teoriile sale despre inteligența umană, transferul învățării la om și caracterul universal al unora dintre legile învățării formulate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
putut, fără îndoială, să depășească behaviorismul care-i domina epoca. Dar nu a făcut-o. S-a închinat, de-a lungul întregii cariere, aceluiași idol învechit: „schema S-R”. Rămâne misterios acest atașament habotnic al unui psiholog posesor a ceea ce americanii numesc a brilliant mind. 2.2. Teoria învățării prin contiguitatetc "2.2. Teoria învățĂrii prin contiguitate" Baza teoriei este „legea învățării prin contiguitate” pe care el a formulat-o pentru prima dată în 1935 și a revizuit-o apoi de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu o operă crucială. 4. Teoria modelării și învățării socialetc "4. Teoria modelării și învățĂrii sociale" „Deinhv poli" nosouîsa avneuris-ein -a-av.” („Când o cetate e bolnavă, ea se pricepe bine să iscodească la rele.”) Euripide După al doilea război mondial, americanii au înțeles că nu numai individul și libertățile sale sunt importante, ci și cetatea cu indivizii ei cu tot, care trebuie să învețe regulile cetății și să se modeleze pentru binele ei. Primul psiholog important care a început să studieze
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
and Dissonance (în colaborare, 1964). Dar există mii de pagini cu trimiteri la „disonanța cognitivă”. Amintim doar câteva, celebre: „The Motivating Effect of Cognitive Dissonance”, în G. Lindzey (ed.), Assessment of Human Motives (1958); „The Psychological Effects of Insufficient Rewards” (American Psychologist, nr. 16, 1961, pp. 1-11); și, împreună cu J.L. Freedman, „Disonance Reduction and Moral Values”, în P. Worchesi, D. Byrne, Personality Change (1964). În ce consta, pe scurt, apreciata teorie? Întrucât ființa umană luptă pentru armonia internă, există și un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Meridiane. Braudel, Fernand. [1979](1985). Jocurile schimbului. București: Editura Meridiane. Braudel, Fernand. [1979](1989). Timpul lumii. București: Editura Meridiane. Chelcea, Septimiu. (2002). Un secol de cercetări psihosociologice (1897-1997). Iași: Editura Polirom. Connell, R.W. (1997). Why is classical theory classical? American Journal of Sociology, 102, 1511-1557. Darwin, Charles. [1872](1967). Expresia emoțiilor la om și animale. București: Editura Academiei. Farr, Robert M. (1996). The Roots of Modern Social Psychology, 1872-1954. Oxford: Blackwell Publishers Ltd. Feagin, Joe R. (2001). Social justice and
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Migration, vol. 39, 5. Johnson, J., Regets, M. (1998). International Mobility of Scientists and Engineers to the US: Brain Drain or Brain Circulation? National Science Foundation Issue. Kwok, P., Leland, H. (1982). An Economic Model of the Brian Drain. The American Economic Review, 72. Logan, I.B. (1992). The brain drain of professional technical and kindred workers from developing countries: some lessons from the Africa-USA flow of professionals (1980-1989). Dixième séminaire de l’OIM sur la migration. Migration et développement, Geneva, 15-17
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în 2002 a fost președinte al Asociației Americane de Psihologie (care numără peste 159 000 de membri). În 2004, profesorul de la Universitatea Stanford a fost solicitat de Curtea Marțială a SUA să se pronunțe, ca expert, în procesul intentat militarilor americani acuzați de săvârșirea unor acte inumane (tortură fizică, umilire sexuală, privare de somn etc.) asupra suspecților irakieni deținuți în închisoarea de la Abu Ghraib (la 32 de kilometri vest de Bagdad). De altfel, în noua sa carte (în capitolul 14), Philip
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Anghelescu, București, 1977; Poezii, îngr. Doina Comloșan, Timișoara, 1987; Elegii. Epistole și satire. Fabule. Memorial de călătorie, îngr. Constantin Mohanu, București, 1995; Fabule. Poezii. Proză, pref. Adrian Ghencea, București, 2002. Traduceri: Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Voltaire, Alzira sau Americanii, București, 1835, Meropa, București, 1847; Ed. Laboulaye, Povești albastre, București, 1972; [Béranger, Byron, Lamartine], în Scrieri în versuri și proză, îngr. I. Bianu-Ghica, București, 1893. Repere bibliografice: Ion Ghica, Opere, îngr. și introd. Ion Roman, București, I, 1967, 431-443; Iorga
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
evoluează de-a lungul romanelor, dintr-o sferă roșie devenind una verde. Red Mars ⁄ Marte roșu (1993)91 debutează în anul 2007 cu prima expediție care îi pregătește colonizarea. Ulterior, vor sosi primii colonizatori, "primii o sută", majoritatea ruși și americani. Ei stabilesc prima bază și planifică proiectul pentru oamenii de știință și inginerii ce urmează să vină. Kim S. Robinson se află în aceeași postură ca și Jules Verne în fața explorării Africii în secolul al XIX-lea. Ambii fac referire
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în cazul acelei space opera și al altor romane de cucerire a spațiului cosmic, a căror miză este extinderea unui teritoriu galactic sau colonizarea unor planete. Modelul analogic subiacent este, în cazul europenilor, romanul de aventuri coloniale, iar în cazul americanilor, războaiele împotriva indienilor și westernurile. Autorii de SF se pot referi și la studii de istorie sau chiar la situații istorice reale. Astfel Asimov, în saga lui Foundation ⁄ Fundația (1952-1986)96, se referă explicit la The History of the Decline
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
filozofică postmodernă la care SF-ul adaugă imagini și scenarii originale, permițând susținerea unei reflecții filozofice autentice. Astfel stând lucrurile, SF-ul utilizează imagini ale științei în moduri uneori naive, cum puteam constata nu de mult odată cu venirea SF-ului american în Franța. 2. Imagini ale științei în SF-ul popular francez din anii 1950 În siajul textelor americane, se naște, într-adevăr, în 1951, colecția "Anticipația" a Editurii Fleuve Noir. Aici sunt publicați mai ales autori francezi. Ce raporturi întrețin
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
care a marcat, în Franța, SF-ul anilor '70. • Aportul lui Philip K. Dick la SF Spre deosebire de ceilalți autori din Statele Unite care-l precedaseră, Dick a luat, pentru început, în discuție un anumit număr de prejudecăți ideologice din SF-ul american. Contrar celorlalți autori, Dick a fost la început un scriitor care găsise în SF un mijloc și o tradiție ce-i permiteau, mai bine decât oricare altele, să dea naștere unei viziuni personale asupra lumii. Toți autorii de SF s-
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Adrian Rogoz (LT). 47 Ed. Polirom, Iași, 2008, tr. Daniela Rogobete (LT). 48 Ed. Vremea, 1999 (LT). 49 Flower power era un slogan folosit de hipioți în anii 1960. Simbolul florii reprezenta o ideologie non-violentă. Termenul îi este atribuit poetului american Allen Ginsberg (1965). 50 Ed. Vremea, 1995, Ed. Leda, 2005, tr. Nicolae Baltă (LT). 51 Ed. Vremea, 1994 (LT). 52 Întâlnirea cu creatorul va fi reluată și folosită de Douglas Adams în seria The Hitch Hiker's Guide to the
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dacă individul reușește să se implice în actul respectiv cu integralitate și autentică devoțiune. Rostită detașat, mecanic, cu mintea transportată pe alte cărări, mai mult sau mai puțin cotidiene, valențele transfiguratoare ale rugăciunii sunt regretabil amputate. O investigație condusă de American Academy of Family Physicians (2001), semnalează că 96% dintre medicii de familie americani susțin rolul major pe care credința și speranța îl joacă în vindecare, de aceea majoritatea dintre aceștia (73%) pledează pentru importanța rugăciunii. Mai apoi, Centrul Național pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
naturale provocate de frecventele cutremure. Urmând șirul anilor, Șerban Ionescu (2008) găsește conceptul de reziliență în romanul Lelia sau viața lui George Sand, din anul 1952, al lui AndrØ Maurois. în texte științifice, conceptul este reluat deja din 1942, în American Journal of Psychiatry, consacrată eforturilor depuse în cel de Al Doilea Război Mondial de către asistenții sociali britanici, unde Scoville evoca „surprinzătoarea reziliență”a copiilor care se confruntau cu „situații periculoase pentru viețile lor”. Utilizarea conceptului de reziliență în cercetările și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Recunoscut deja de DSM-III, sindromul de stres posttraumatic este reluat și aprofundat în edițiile succesive: DSM-IV, DSM-IV R, DSM-IV TR. în anul 2000, în ultima ediție revizuită a DSM, criteriile de diagnostic pentru sindromul de stres posttraumatic erau prezentate astfel (American Psychiatric Association, 2000): Criteriul A: factorii stresori Persoana a fost expusă unui eveniment traumatic având următoarele caracteristici: 1. persoana a trăit, a fost martoră sau s-a confruntat în vreun fel cu un eveniment sau evenimente care i-au pus
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dializați în populația generală, obezitatea (definită de un indice al masei corporale (IMC) ‡ 30 kg/m2) se asociază, printre altele, cu un risc crescut de hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip 2 [Abate et al., 1999]. Asociația cardiologilor americani (AHA) a desemnat, în 1998, obezitatea drept factor major de risc pentru cardiopatia ischemică. Totuși, la pacienții dializați au fost raportate adesea corelații inverse între IMC și morbi-mortalitate. Acest paradox (epidemiologie inversă), a fost de asemenea observat și pentru alți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
în care au fost comparate practicile de monitorizare a peste 10.000 de pacienți dializați din Europa și SUA, a raportat o mortalitate semnificativ mai redusă la pacienții supraponderali față de cei normoponderali, atât pentru grupul european, cât și pentru cel american [Leavey et al., 2001]. Riscul de deces a fost proporțional cu IMC: maxim pentru IMC mai mic de 18 și minim pentru IMC mai mare de 33. într-un alt studiu de mare amploare, Port et al. [2002] au găsit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de persoane? S. Ț.: Da, la München! L-am cunoscut personal pe feciorul lui Rommel 12, care era primarul orașului, dar nu la München, ci într-un oraș din nordul Germaniei. Rommel a stat în închisoarea aia specială, făcută de americani, până la 90 și ceva de ani, dar pe atunci se discuta problema morții lui, că nu s-a spânzurat singur, ci a fost spânzurat 13. Dar copiii nu erau făcuți responsabili și învinovățiți pentru faptele părinților. C. I.: Aceasta este
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dat de lucru: moștenise de la părinți niște apartamente care se degradau și pe care le-am renovat. Sfatul pe care ea mi l-a dat pentru a mă integra mai repede a fost acesta: să nu intru în dispute cu americanii, fie să-i aprob, fie să nu spun nimic. În statul Vermont am mai lucrat la vreo două-trei companii. Apoi, în 1993 am venit în sud, la Miami, la o companie hispanică, unde mi s-a spus că nu pot
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vin duminică la biserică că acolo o să mă prezinte cuiva. Așa a și fost! Dar trebuie să vă spun că și în America am fost urmărit. C. I.: Securitatea v-a urmărit și în America? S. Ț.: Nu Securitatea, ci americanii. I-am simțit în primul rând în telefon. C. I.: Cum așa? S. Ț.: Îi simțeam cum intră pe ascultare. Dar nu am purtat niciun fel de discuții din care să se înțeleagă nu știu ce, am avut doar discuții normale, viața
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]