13,864 matches
-
rămâne încă parte integrantă a republicii franceze, locuitorii săi fiind cetățeni francezi. Aceștia participă în alegerile prezidențiale și parlamentare franceze, Noua caledonie având 3 posturi în Parlamentul Franței (2 deputați și un senator). Statul francez este reprezentat de un înalt comisar al republicii (), care este șeful serviciilor civile și care participă la reuniunile guvernului local. Republica franceză rămâne unica autoritate competentă în anumite domenii cum ar fi: afacerile externe, justiția, apărarea, ordinea publică și finanțele. Din punct de vedere administrativ, Noua Caledonie
Noua Caledonie () [Corola-website/Science/298489_a_299818]
-
fără anexări și despăgubiri" — mai pe înțelesul tuturor, o înțelegere prin care succesorul Imperiului Rus nu plătea niciun ban și nu ceda nicio palmă de pământ, rămânând, practic, un imperiu. Agasat de neîncetatele cereri germane pentru cesiuni teritoriale, Lev Troțki, Comisarul Poporului pentru Afacerile Externe (ministru de externe) și șef al delegației rusești, a anunțat, la 10 februarie 1918, retragerea Rusiei de la masa tratativelor și declararea unilaterală a încetării ostilităților, o poziție caracterizată drept ""lipsa războiului — lipsa păcii"." Condamnat de alți
Tratatul de la Brest-Litovsk () [Corola-website/Science/298538_a_299867]
-
Armata Roșie a fost încercuit, germanii pretinzând că au luat 665.000 de prizonieri. Încercuirea germanilor nu a fost perfectă și unele mici grupuri ale Armatei Roșii au reușit să scape din încercuire, inclusiv mareșalii Semion Budionnîi, Semion Timoșenko și comisarul politic Hrușciov. Înfrângerea de la Kiev a fost un eșec fără precedent pentru Armata Roșie, de o amploare mai mare decât dezastrul de la Minsk din iunie-iulie 1941. Dacă pe 1 septembrie, Frontul de S-V număra 752.000 - 760.000 oameni
Bătălia de la Kiev (1941) () [Corola-website/Science/307010_a_308339]
-
fost unul dintre participanții la construirea unui sistem sanitar de tip comunist. După emigrarea în Israel, a devenit o „non persoană”, dispărând din atenția presei din țară. În 1945, biologul era secretar general al ARLUS . Dr. Simion Oeriu a fost comisar general al executării armistițiului, având rang de subsecretar de stat (1945-1946) și comisar general al guvernului pentru legătura cu Comisia Aliată de Control (1946-1947), apoi comisar al guvernului pentru aplicarea Tratatului de Pace de la Paris. „Comisia Ministerială pentru executarea Tratatului
Simion Oeriu () [Corola-website/Science/307080_a_308409]
-
emigrarea în Israel, a devenit o „non persoană”, dispărând din atenția presei din țară. În 1945, biologul era secretar general al ARLUS . Dr. Simion Oeriu a fost comisar general al executării armistițiului, având rang de subsecretar de stat (1945-1946) și comisar general al guvernului pentru legătura cu Comisia Aliată de Control (1946-1947), apoi comisar al guvernului pentru aplicarea Tratatului de Pace de la Paris. „Comisia Ministerială pentru executarea Tratatului de Pace” a fost înființată în ședința Consiliului de Miniștri al României, din
Simion Oeriu () [Corola-website/Science/307080_a_308409]
-
țară. În 1945, biologul era secretar general al ARLUS . Dr. Simion Oeriu a fost comisar general al executării armistițiului, având rang de subsecretar de stat (1945-1946) și comisar general al guvernului pentru legătura cu Comisia Aliată de Control (1946-1947), apoi comisar al guvernului pentru aplicarea Tratatului de Pace de la Paris. „Comisia Ministerială pentru executarea Tratatului de Pace” a fost înființată în ședința Consiliului de Miniștri al României, din 26 septembrie 1947, iar Simion Oeriu a fost numit președinte. Atribuțiile „Comisiei” erau
Simion Oeriu () [Corola-website/Science/307080_a_308409]
-
primului război mondial și al războiului civil. Timoșenko nu avusese decât un succes limitat în bătălia de la Smolesk de cu un an mai înainte, a fost autorul victoriei din contraofensiva de iarnă și a asigurat victoria din ofensiva de primăvără. Comisarul politic al lui Timoșenko a fost Nikita Hrușciov. Trebuie remarcată situația deosebită a trupei sovietice. În timpul dezastrului din anul precedent, cei mai mulți soldaților instruiți ai Armatei Roșii fuseseră uciși sau luați prizonieri. Doar în bătălia de la Moscova sovieticii pierduseră aproximativ un
A doua bătălie de la Harkov () [Corola-website/Science/307036_a_308365]
-
evenimentele din vara anului 1940 la casa sa din Davideni (județul Storojineț - azi în Ucraina), Sever Zotta a preferat să rămână pe loc, pentru a-și salva biblioteca și colecția de manuscrise. Pe 13 iunie 1941 a fost arestat de comisarii NKVD care nu i-au dat răgaz decât zece minute pentru a-și face bagajul, fiind deportat de sovietici în Ural. A încetat din viață în prizonierat la Orsk, în sudul Uralilor, în octombrie 1943. O mică parte din bogata
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
Micul dicționar academic". Este inițiatorul și coordonatorul seriilor „Etymologica” și „Limba română” de la Editura Univers Enciclopedic. Din 1990, este directorul Biroului din România al Uniunii Latine. A fost, de asemenea, director al Pavilionului României la Expo '92 de la Sevilla și comisar general al Pavilionului României la Expo '98 de la Lisabona. În prezent, este vicepreședinte al Academiei Române. În lucrarea "Limbile lumii. Mică enciclopedie", redactată de către și Ioana Vintilă-Rădulescu (Editura Stiințifică și Enciclopedică, București, 1981), între cele 2.171 de limbi, dialecte și
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
director al Crucii Roșii. În 1917 devine președinte al comisiei școlare moldovenești, nou creată; pe 20 martie — președinte al Partidului Național Moldovenesc, iar pe 16 mai — al Societății Culturale Moldovenești. În toată această perioadă a îndeplinit funcția de locțiitor al comisarului Basarabiei, C. A. Mimi. A fost cel dintâi locuitor din Chișinău care a arborat drapelul României la reședința sa. La 7 iunie 1919 a fost ales membru onorific al Academiei Române. În cadrul României Mari desfășoară o vastă activitate, el devenind: președinte
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
fost numit profesor de fizică la Școala de Poduri și Șosele din București, în locul lui Emanoil Bacaloglu, care demisionase. La 1 aprilie 1889, profesorul Constantin I. Istrati a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Constantin I. Istrati a fost numit comisarul general al organizării parcului Carol I, inaugurat în 1906. A întemeiat școala de chimie organică de la Universitatea din București, unde era profesor. A fost membru de onoare al mai multor societăți științifice străine. A făcut cercetări asupra bogățiilor naturale ale
Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/307236_a_308565]
-
fost condamnați și bucovinenii Ioan Pihăl (subinspector în Inspectoratul de siguranță Cernăuți, apoi rezident principal SSI al Bucovinei), Dumitru Ostaficiuc (șef al serviciului de siguranță al Inspectoratului de poliție Cernăuți), Silviu Berariu (șef al biroului de siguranță Suceava), Vasile Ostafie (comisar în echipa specială de siguranță din cadrul Inspectoratului Cernăuți), Arcadie Besplitni (împiegat la Biroul lagăre al Inspectoratului de siguranță Cernăuți), Ilie Ilisei (agent de siguranță în cadrul Biroului de siguranță Cernăuți), Aurel Vizitiu (agent în Serviciul de siguranță al Inspectoratului de poliție
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
siguranță din cadrul Inspectoratului Cernăuți), Arcadie Besplitni (împiegat la Biroul lagăre al Inspectoratului de siguranță Cernăuți), Ilie Ilisei (agent de siguranță în cadrul Biroului de siguranță Cernăuți), Aurel Vizitiu (agent în Serviciul de siguranță al Inspectoratului de poliție Cernăuți) și Dumitru Bogaciu (comisar în cadrul Inspectoratului de poliție Cernăuți). Gheorghe Flondor a declarat recurs împotriva sentinței, dar acesta a fost respins prin decizia nr.311 din 13 septembrie 1956 a Tribunalului Suprem - Colegiul Militar. A fost deținut în penitenciarele Văcărești (1952-1954), Suceava (1954-1956), Oradea
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
britanică a fost înlocuită de guvernul mandatar, conform mandatului primit de Marea Britanie din partea Ligii Națiunilor. Jabotinski a continuat din închisoare lupta sa politică și judiciară și avea de gând să facă apel la Consiliul militar suprem de la Londra. Primul Înalt Comisar britanic al Palestinei, Sir Herbert Samuel a preferat să pună capat afacerii, și i-a amnestiat atât pe atacatorii arabi cât și pe Jabotinski și apărătorii evrei. Jabotinski nu a renunțat însă la lupta pentru deplina sa achitare, și a
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
s-a aflat printre cei care s-au opus vehement reactivării Mitropoliei Basarabiei (sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române). Astfel, la data de 19 iulie 1993, prim-vicepremierul Republicii Moldova, Victor Cătan, la solicitarea Administrației Mitropoliei Chișinăului, a dat dispoziție tuturor comisarilor secțiilor de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova să ia măsuri corespunzătoare împotriva celor care au trecut de sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române. Cu concursul autorităților, Episcopul Vichentie Moraru al Benderului (Tighina) a condus o
Vichentie Moraru () [Corola-website/Science/308684_a_310013]
-
contra statului” și „provocare de rebeliune și ofensă adusă M.S. Regelui” se aflau și activiști comuniști, infiltrați în rândul social-democraților la ordinul bolșevicilor de la Moscova, între care Alecu Constantinescu, Jaques Konitz, Alexandru Bogdan și I.S. Dimitriu. Maiorul V. D. Chiru, comisarul regal, a subliniat în rechizitoriul său că manifestatia de la 13 decembrie se dorea a fi semnalul declanșării revoluției bolșevice în România, iar greva tipografilor era doar un pretext ce urma să fie speculat de comuniști. Un manifest descoperit de polițiști
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
ministerele, polițiile, poștele, telegrafele, gările, cazărmile și vom pune mâna pe conducerea Statului!“" . La procesul intentat muncitorilor arestați, pe banca apărării s-au aflat avocații socialiști Constantin Titel Petrescu, Constantin Mille, Radu Rosetti, Toma Dragu și N.D. Cocea. În timpul procesului, comisarul regal nu a putut aduce dovezi în sprijinul rechizitoriului spre a susține încadrările juridice, decât împotriva agitatorilor comuniști, pe care Curtea Marțială i-a condamnat la 5 ani închisoare, ceilalți muncitori fiind achitați în februarie 1919. I. C. Frimu, care fusese
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
2016 la Roma, Italia), mai cunoscut sub pseudonimul , a fost un actor și fost înotător olimpic italian, care s-a făcut remarcat în așa-numitele „western spaghetti” italiene. În România este foarte cunoscut din filmele în care a jucat rolul "comisarului Piedone". În 1960 s-a căsătorit cu Maria Amato, cu care are trei copii: Giuseppe (n. 1961), Christine (n. 1962) și Diamante (n. 1972). Mai are o soră, Vera Pedersoli. În orașul natal începe cursuri de înot. În 1940 familia
Bud Spencer () [Corola-website/Science/308030_a_309359]
-
filme de succes, între 1967 și 1994. Din această perioadă, Carlo Pedersoli începe să folosească pseudonimul , după numele actorului american Spencer Tracy și al berii sale favorite, Budweiser. În România este cunoscut datorită mai multor filme, dintre care menționăm: "Piedone, comisarul fără armă" (1973), "Comisarul Piedone la Hong-Kong" (1975), "Doi superpolițiști" (1976), "I se spunea Buldozerul" (1978), "Piedone africanul" (1978), "Par și impar" (1978), "Un șerif extraterestru" (1979), "Piedone în Egipt" (1979), " Toate mi se întâmplă numai mie" (1980), "Detectiv cu
Bud Spencer () [Corola-website/Science/308030_a_309359]
-
1967 și 1994. Din această perioadă, Carlo Pedersoli începe să folosească pseudonimul , după numele actorului american Spencer Tracy și al berii sale favorite, Budweiser. În România este cunoscut datorită mai multor filme, dintre care menționăm: "Piedone, comisarul fără armă" (1973), "Comisarul Piedone la Hong-Kong" (1975), "Doi superpolițiști" (1976), "I se spunea Buldozerul" (1978), "Piedone africanul" (1978), "Par și impar" (1978), "Un șerif extraterestru" (1979), "Piedone în Egipt" (1979), " Toate mi se întâmplă numai mie" (1980), "Detectiv cu greutate" (1993).. În 1983
Bud Spencer () [Corola-website/Science/308030_a_309359]
-
legionară) și a participat la rebeliunea legionară din ianuarie 1941. După 23 august 1944, el a participat la luptele de pe Frontul de Vest făcând parte dintr-o unitate de transmisiuni. În anul 1945 intră în Siguranța Statului, cu grad de comisar, activând la Constanța. Este avansat în anul 1947 în funcția de șef al Inspectoratului Regional de Siguranță Constanța. În anul următor se căsătorește cu Melania Maidan, originară din Bucovina de Nord și care lucra ca telefonistă care asigura legăturile trupelor
Nicolae Doicaru () [Corola-website/Science/308088_a_309417]
-
perioade în care stătea în capitală, marele om polic și scriitor Ion Ghica povestește: "În vara anului 1829 războiul era în toiul lui; boierii cei mai mulți erau trimiși pe afară, unii după coasa fânului pentru oștire, alții după proviant, alții ca comisari și dragomani pe lângă generalii corpurilor cari împresurau cetățile de pe malurile Dunării; cei cari mai rămăseseră în București se adunau ziua-noaptea la Cornescu, unde sta totdauna pe masă un morman de aur la dispozițiunea aceluia care avea cartea mai năzdrăvană" . Moare
Familia Cornescu () [Corola-website/Science/308239_a_309568]
-
1 aprilie 1920, se înființează Secția VI Istoric, cu două birouri, locotenent-colonelul pe atunci, Constantin Petrovicescu, fiind încadrat ca șef de birou, având misiunea de a rezuma în documente, operațiile militare ale Armatei Române în Primul Război Mondial. A fost comisar regal pe lângă Corpul de armată de la Chișinău până în anul 1933, când a fost avansat general de brigadă și consilier în Consiliul de Război. Generalul de brigadă Constantin Petrovicescu a fost trecut în rezervă la 4 septembrie 1938, invocându-se ""atitudinea
Constantin Petrovicescu () [Corola-website/Science/307483_a_308812]
-
confiscarea tuturor bunurilor personale, în folosul statului, cu titlu de despăgubiri. Generalul Constantin Petrovicescu se stinge din viață în detenție, la închisoarea din Aiud, în data de 8 septembrie 1949. În data de 17 martie 1934, generalul Constantin Petrovicescu, în calitate de Comisar al Regelui, alături de completul de judecată, format din generalul Ignat, în calitate de președinte, și de generalii Costandache, Cămănescu, Dona și Filip, membri, au fost judecători în procesul intentat unui număr de 52 de căpetenii ale Mișcării Legionare, printre care Corneliu Zelea
Constantin Petrovicescu () [Corola-website/Science/307483_a_308812]
-
că s-a adoptat această formulă de tribunal. Procesul s-a ținut la Consiliul de Război al Corpului II de Armată, cu sediul la cazarma de la Malmaison, București. (azi clădirea IPROCHIM în ruine din Calea Plevnei, nr. 137A) Generalul Petrovicescu, în calitate de Comisar Regal, a declarat că renunță total la acuzațiile împotriva generalului Cantacuzino, împotriva lui Corneliu Codreanu, ca și împotriva celorlalți conducători ai Mișcării, și a cerut achitarea lor, considerând drept singuri vinovați pe cei trei autori ai atentatului, așa-numiții Nicadori
Constantin Petrovicescu () [Corola-website/Science/307483_a_308812]