15,655 matches
-
despicat în două, cu fond argintiu, munte pe al cărui câmp, în dextra, este plasată o ștampilă de cărămidă colorată portocaliu, reprezentând epoca romană, iar în senestra este reprezentat un copac în culori naturale. <br> "Chevronul" este mobilat cu trei coroane voievodale smălțuite în aur. <br> Scutul este timbrat cu o coroană murală argintie cu cinci turnuri. <br> Semnificația elementelor însumate: <br> - coroanele voievodale împreună cu brațul stâng înveșmântat în zale și cu securea de luptă smălțuită în argint, aplicată pe cantonul
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
în dextra, este plasată o ștampilă de cărămidă colorată portocaliu, reprezentând epoca romană, iar în senestra este reprezentat un copac în culori naturale. <br> "Chevronul" este mobilat cu trei coroane voievodale smălțuite în aur. <br> Scutul este timbrat cu o coroană murală argintie cu cinci turnuri. <br> Semnificația elementelor însumate: <br> - coroanele voievodale împreună cu brațul stâng înveșmântat în zale și cu securea de luptă smălțuită în argint, aplicată pe cantonul central delimitat de căprior, amintesc de opera lui Mihai Viteazul, care
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
epoca romană, iar în senestra este reprezentat un copac în culori naturale. <br> "Chevronul" este mobilat cu trei coroane voievodale smălțuite în aur. <br> Scutul este timbrat cu o coroană murală argintie cu cinci turnuri. <br> Semnificația elementelor însumate: <br> - coroanele voievodale împreună cu brațul stâng înveșmântat în zale și cu securea de luptă smălțuită în argint, aplicată pe cantonul central delimitat de căprior, amintesc de opera lui Mihai Viteazul, care a fost ucis pe câmpia din sudul Turzii în anul 1601
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
însemnul Legiunii a V-a Macedonica; <br> - copacul, colorat în verde și portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluția, perpetuarea în timp a acestei așezări, copacul fiind o figură heraldică preluată din stema heraldică a orașului; <br> - cele cinci turnuri din coroana murală semnifică rangul de municipiu al urbei. Topografii militari austrieci au marcat pe hărțile iozefine ardelene din 1769-73 și locurile publice de pedepsire a delicvenților, prin simbolul unei spânzurători (semnul π), uneori dublat de cuvântul “"Gericht"” (în germ. "tribunal", "justiție
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
reprezentat un pergament care poartă numărul 1219. În cartierul inferior, pe fond roșu, sunt reprezentate o oală de turnat oțel (oțel curgând, ce se transformă într-un colac de sârmă) și două spice de grâu. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: Săbiile exprimă simbolic lupta de apărare dusă de localnici de-a lungul secolelor. Numărul 1219 amintește de prima atestare documentară a localității. Oala de turnat oțel și spicele de
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
Mureș). Unul dintre reperele de hotar care delimita acel teren se afla "pe drumul de lângă hotarul satului Chiend" (azi Plăiești), în satul "Villa Sancti Regis" ("satul regelui sfânt", mai târziu numit "Ghiriș-Sâncrai"). Ghiriș-Sâncrai era deci la acea dată domeniu de coroană. Cel dintâi certificat de atestare al satului învecinat "Ghiriș-Arieș" este datat 1292, fiind un înscris prin care capitulul Episcopiei Catolice de Alba Iulia confirma că Paul și Petru, fiii nobilului Gerus din Ghiriș-Arieș au vândut comitelui Ioan, fiul lui Urkund
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
local, în locul latinei, ca până atunci. În Războiul Livonian din 1561, nordul Estoniei a intrat sub dominație suedeză. Estonia de Sud a format în anii 1560 Ducatul autonom al Livoniei intrat în componența Uniunii Polono-Lituaniene, fiind sub control comun al Coroanei Polone și al Marelui Ducat al Lituaniei, în cadrul căruia teritoriul actual al Estoniei forma două voievodate: voievodatul Dorpat (zona Tartu) și voievodatul Parnawa (zona Pärnu). În 1629, Estonia continentală a intrat în întregime sub controlul Suediei. Estonia a fost împărțită
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
XX-lea. În 1631, regele suedez Gustaf al II-lea Adolf a obligat nobilimea să acorde țărănimii drepturi mai multe, deși nu a desființat iobăgia. Regele Carol al XI-lea a confiscat unele mari moșii nobiliare, făcându-le domenii ale Coroanei și transformând efectiv iobagii de pe acele moșii în țărani liberi, plătitori de impozite. În 1632, s-au înființat o tiparniță și o universitate în orașul Dorpat (astăzi, după 1918, Tartu). Această perioadă este denumită în istoriografia naționalistă estonă „Bunele Vremuri
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
ramura militară în care se desfășoară. Estonia a păstrat serviciul militar obligatoriu, spre deosebire de Letonia și Lituania și nu intenționează să treacă la o armată profesionistă. În 2008, cheltuielile militare anuale au atins 1,85% din PIB, sau 5 miliarde de coroane estone, urmând să continue să crească până în 2010, când se anticipa un nivel de 2,0%. Estonia cooperează cu Letonia și Lituania în mai multe inițiative de cooperare baltică la nivelul forțelor armate, între acestea numărându-se Batalionul Baltic (BALTBAT
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
trimestru din 2008, cu peste 3% în al treilea trimestru, și cu peste 9% în al patrulea. Guvernul eston a rectificat în scădere bugetul, rectificare aprobată de Riigikogu. Veniturile bugetare au fost scăzute pentru 2008 cu 6,1 miliarde de coroane și cheltuielile bugetare cu 3,2 miliarde. În 2010, situația economică s-a stabilizat și de atunci Estonia se află într-o creștere economică constantă, bazată pe exporturi. În al patrulea trimestru al anului 2010, producția industrială estonă a crescut
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
euro. În 2012, Estonia rămâne singura țară cu excedent bugetar din zona euro și, cu o datorie publică de doar 6%, este una dintre cele mai puțin îndatorate țări din Europa. Până în 1929, țara a înființat și stabilizat moneda națională, coroana (în ). Ea era emisă de Banca Estoniei, banca centrală națională. Comerțul se concentra pe piața locală și pe Occident, în special pe Germania și Regatul Unit. Doar 3% din comerț era cu URSS. Înaintea celui de al Doilea Război Mondial
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
electrică anual. În același timp, ea importă mașini și echipamente industriale, produse chimice, textile, produse alimentare și echipamente de transport. Estonia importă 200 million kilowatt-ore de energie electrică anual. Între 2007 și 2013, Estonia a primit 53,3 miliarde de coroane (3,4 miliarde euro) din diverse Fonduri Structurale ale Uniunii Europene ca ajutor direct pentru cele mai mari investiții străine realizate vreodată în Estonia. Majoritatea ajutorului financiar al Uniunii Europene se investește în energie, antreprenoriat, capabilități administrative, educație, societate informațională
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
În dreapta este figurat soarele, de aur, cu chip de om, cu șaisprezece raze (opt mari și opt mici). În campul de jos, pe fond roșu, o sondă de erupție, de argint, pe o terasă verde. Scutul este timbrat de o coroana murală de argint, cu cinci turnuri crenelate. Clădirea Castelului "Iulia Hasdeu" este simbolul municipiului și element de spiritualitate ce face legătura cu universul. Soarele veghează localitatea un impresionant număr de zile pe an, fiind așezarea cu cele mai multe zile însorite din
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
de spiritualitate ce face legătura cu universul. Soarele veghează localitatea un impresionant număr de zile pe an, fiind așezarea cu cele mai multe zile însorite din an, raportat la nivelul întregii țări. Sonda de argint simbolizează vechile activități de extragere a țițeiului. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate arată că localitatea are rang de municipiu.
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
cu România, în Gherla, ca peste tot în Transilvania, viață (economică, socială, politică și culturală) și-a urmat cursul firesc, ascendent, favorabil în primul rând românilor. În perioada interbelică serbările naționale s-au desfășurat în sala de teatru a hotelului "„"Coroana", în sala de gimnastică și pe arena sportivă a Liceului "„"Petru Maior" Gherla, în grădina publică ("Parcul Regina Maria") sau în piață orașului, cu participarea școlilor de stat și confesionale, a autorităților bisericești, civile și militare. „Festivele" dedicate zilei de
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
pe câmp azuriu, un grifon de argint, limbat roșu, ținând cu ghiara dreaptă o spadă, iar cu cea stângă, o balanță, ambele din același metal. În partea inferioară, pe fond auriu, o carte deschisă, naturală. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din cinci turnuri crenelate.<br> Semnificația elementelor însumate:<br> Poarta relevă valoarea creației folclorice. Strugurii, ponderea pe care a avut-o în trecut viticultura. Sabia, participarea locuitorilor la lupta de apărare. Balanța, atributul organului administrativ orășenesc
Aiud () [Corola-website/Science/296991_a_298320]
-
și flamurile din argint, navigând pe o apă; câmpul inferior, despicat; în dreapta pe fond roșu, doi pești de argint, ridicați cu capetele întoarse spre flancurile scutului; în cartierul secund, pe fond auriu, un caduceu negru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri. Ambarcațiunea din partea superioară a scutului amintește că acest oraș este un important port la Dunăre, atestarea lui documentară port, datând din secolul al XV-lea; peștii scot în evidență faptul că acest port
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
al Primăriei. Este amplasat în fața Palatului Administrativ. A fost construit în anul 1995. Este făcut din marmură. Aici, în fiecare an se fac manifestări de Ziua Eroilor pe 22 Decembrie, Ziua Națională a României pe 1 Decembrie, etc. Sunt depuse coroane de flori din partea tuturor partidelor politice și instituțiilor de stat, dar și din partea cetățenilor simpli. Cel mai nou monument din Galați, inaugurat cu mare fast în anul 2009. Acest monument a stârnit discuții aprinse din cauza asemănării cu un monument masonic
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
pe locul vechii Piețe de lemne), Spitalul Vechi (Casa publică generală a bolnavilor din Suceava, construită în perioada 1891-1903), vechea Uzină de Apă a Sucevei. În anul 1895, primarul Franz de Loges contractează un împrumut de 1,5 milioane de coroane pentru electrificarea orașului, construcția canalizării, a unui apeduct și îndiguirea râului Suceava. În anul 1908 este pusă în funcțiune Uzina electrică, construită de Societatea Unificată de Electricitate din Viena. Este introdus în oraș iluminatul public electric, instalându-se stâlpi metalici
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de aur balaurul negru. În șef se află capul de bour având o stea cu cinci raze între coarne, flancat în dreapta de o stea cu opt raze, iar în stânga, de o semilună, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Stema localității simbolizează vechea Cetate de Scaun a Sucevei, al cărei patron era Sfântul Gheorghe, cel care reprezenta în epocile feudală și modernă purtătorul de biruință al creștinătății. Prezența sa pe scutul
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Cetate de Scaun a Sucevei, al cărei patron era Sfântul Gheorghe, cel care reprezenta în epocile feudală și modernă purtătorul de biruință al creștinătății. Prezența sa pe scutul stemei Sucevei evocă faptul că orașul s-a remarcat în lupta anti-otomană. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu și este reședință de județ. Deasupra coroanei murale este figurat un cap de bour cu gât și cu o stea între coarne, ceea ce evocă faptul că această
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de biruință al creștinătății. Prezența sa pe scutul stemei Sucevei evocă faptul că orașul s-a remarcat în lupta anti-otomană. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu și este reședință de județ. Deasupra coroanei murale este figurat un cap de bour cu gât și cu o stea între coarne, ceea ce evocă faptul că această urbe a fost în trecut capitala Moldovei. Stema din perioada interbelică a orașului Suceava avea cetatea figurată diferit. Astfel, ea
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Suceava avea cetatea figurată diferit. Astfel, ea era de culoare roșie, avea șapte turnuri și era dotată cu ferestre negre. Sfântul Gheorghe și balaurul erau reprezentați la fel ca pe stema actuală. Capul de bour din șef nu exista, iar coroana murală de argint ce timbra scutul avea doar cinci turnuri, fapt ce semnifica că localitatea avea rangul de oraș și era reședință de județ. Stema din perioada regimului comunist, aprobată în anul 1972, era formată dintr-un scut tăiat, împărțit
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
despicat. Prima parte, tăiată, cuprinde sus, în câmp verde, trei lacrimi de argint; în câmp inferior, pe azur, se află o acvilă bicefală ieșindă de argint. În partea din stânga, pe azur, sunt trei brâuri negre. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate (coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de "oraș"). Semnificația elementelor este:
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
verde, trei lacrimi de argint; în câmp inferior, pe azur, se află o acvilă bicefală ieșindă de argint. În partea din stânga, pe azur, sunt trei brâuri negre. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate (coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de "oraș"). Semnificația elementelor este:
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]