13,465 matches
-
gheața indiferentă a unui neon e tot ce-a mai rămas după ce poezia și-a luat zborul ar fi bine de-ar ninge cu fulgi uriași cu povești cu pitici de turtă dulce și staniol cu licurici în explozie și crengi de brad CA SĂ UIT Ar fi bine dacă și Dumnezeu ar trece cu sania pe aici și mi-ar injecta în venă o picătură mai mult de veșnicie peste urâtul din minte măcar acum măcar în noaptea asta de oțet
Poezii by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
-n iunie cînd te aduni cu toți ceilalți într-o cîrciumă și vă uitați unul la altul, în fiecare fiind cel care va trăda de cum se va ridica de la masă fără a-și privi după aceea trupul atîrnat de o creangă la marginea orașului, în timp ce în iulie și august roiuri de musculițe îi vor reface nimbul uitat într-o garderobă din cer, se va simți în sîngele fierbinte septembrie, ca umbra unui chinez pregătit să plece în alte milioane de umbre
Pustia by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/4366_a_5691]
-
o lună jupână rânjită la o altă lună căzută gravidă, era moartea preschimbată în fântână adâncă, târzie - sfârșitul care se răstise la lumea vie... Soldați care visaseră la coronița de fată, prea târzie, prea niciodată. Dar din craniile înfipte în crengi de salcâm tresărea o mireasă de scrum. Purta semne pe frunte cu drumuri care duc înapoi-înainte. Scrâșnetul morții încetase odată cu ultimele steaguri albe - înroșite, înnegrite de fum. Astfel, unii au rămas morți în tranșee, cu ochii deschiși... alții, la
Într-o tranșee de ceață by Traian T. Coșovei () [Corola-website/Imaginative/4703_a_6028]
-
standarde comune de calitate, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 (1) Standardele de calitate sunt stabilite pentru: * florile și bobocii de flori proaspete tăiate pentru buchete sau în scopuri ornamentale, de la poziția 06.03 A din Tariful Vamal Comun; * frunziș, frunze, crengi și alte părți ale plantelor, proaspete, din poziția nr. 06.04 A II din Tariful Vamal Comun. (2) Standardele de calitate în cauză sunt definite în anexe. Articolul 2 (1) De la 1 iulie 1968, produsul prevăzut în art. 1 care
jrc61as1968 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85195_a_85982]
-
crizantemele cu flori mari prezentate sub formă de evantai, această diferență poate merge până la 20 centimetri în ceea ce privește florile având codurile de la 20 la 50 (inclusiv). Scara de calibru și lungimile uniforme prevăzute anterior nu sunt aplicabile mimozelor. Lungimea minimă pentru crengile mimozei este stabilită la 20 centimetri. Totuși, legăturile și buchetele compuse exclusiv din mici ramuri de o lungime mai mică de 20 centimetri pot fi permise în conformitate cu expresia "tulpină scurtă" sau un termen echivalent, fiind marcat pe ambalaje. V. TOLERANȚE
jrc61as1968 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85195_a_85982]
-
cazul, cuvintele "cu tulpină scurtă" sau un termen echivalent; * greutatea netă totală sau numărul de buchete și greutatea unitară. ANEXA II STANDARDE COMUNE DE CALITATE PENTRU FRUNZIȘUL ORNAMENTAL PROASPĂT I. DOMENIUL DE APLICARE Prezentele standarde se aplică frunzișului ornamental, frunzelor, crengilor și altor părți ale plantelor, proaspete, de la poziția 06.04 A II din Tariful Vamal Comun. II. CARACTERISTICI DE CALITATE Produsul trebuie: * să aibă un aspect proaspăt; * să fie lipsit de reziduurile pesticidelor sau ale altor substanțe străine care afectează
jrc61as1968 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85195_a_85982]
-
Str. Avântului nr. 6 34. Centrul de lucru Sălaj Zalău Str. Unirii nr. 16 35. Centrul de lucru Sibiu Sibiu Piața Mica nr. 5 36. Centrul de lucru Suceava Suceava Str. Dornelor 37. Centrul de lucru Teleorman Alexandria Str. Ion Creanga nr. 56 38. Centrul de lucru Tulcea Tulcea Str. Babadag bl. 3 39. Centrul de lucru Vaslui Vaslui Str. Ștefan cel Mare nr. 75, bl. A 40. Centrul de lucru Vâlcea Râmnicu Str. Știrbei Voda bl. V2 Vâlcea 41. Centrul
STATUTUL din 21 octombrie 1999 (*actualizat*) Companiei Naţionale "Loteria Română" - S.A.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278636_a_279965]
-
Celebra tragediană Agatha Bârsescu a fost una din profesoarele de la Conservatorul din Iași. În anul 1863 este constituită Societatea cultural-literară „Junimea", în cadrul căreia s-au afirmat cele mai mari personalități ale culturii românești: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creangă, AD Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale și alții. În continuare Iașul cunoaște o viață literară efervescentă, prin scriitorii care au trăit și au creat aici. Străzile orașului au fost străbătute de nume strălucite ale culturii românești cum
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale și alții. În continuare Iașul cunoaște o viață literară efervescentă, prin scriitorii care au trăit și au creat aici. Străzile orașului au fost străbătute de nume strălucite ale culturii românești cum sunt Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Nicolae Gane, Mihai Codreanu și alții. Aici a trăit o mare parte a vieții Mihai Sadoveanu și a compus o parte din opera sa, în „castelul din Copou”. Viața teatrală
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
din localitățile componente Blebea, Humulești, Humuleștii Noi și (reședința). Localitatea este renumită pentru Cetatea Neamțului, ridicată de Petru I Mușat, pentru casa unde a crescut poeta Veronica Micle și de asemenea, prin satul (astăzi cartierul) Humulești, leagănul copilăriei povestitorului Ion Creangă. De asemenea, orașul este centrul unui areal din nordul județului Neamț în care se găsesc aproximativ 20 de mănăstiri ortodoxe, unele de o importantă valoare artistică și culturală, de exemplu Văratec, Agapia sau Secu. Are o populație de de locuitori
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
se găsește satul Blebea, o mică suburbie a orașului. Rețeaua hidrografică de suprafață este constituită din bazinul principalei ape care tranzitează orașul - Râul Neamț cunoscut și ca Râul Ozana ("„cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul”" după cum o descria Ion Creangă în scrierile sale), un afluent de dreapta al Moldovei, râu de munte cu o albie foarte largă și o luncă similară, a cărui debit crește foarte mult în perioadele ploioase și scade în perioadele secetoase (nivelul apei este mic, de
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
reprezintă faptul că la 16 octombrie 1852 domnitorul Grigore Ghica, mitropolitul Moldovei și starețul Mânăstirii Neamț, în prezența unei mulțimi apreciabile de oameni ai locului, inaugurau spitalul (care există și astăzi), spițeria și școala domnească (unde a învățat și Ion Creangă - actualul Muzeu de Istorie), instituții construite de către Mânăstirea Neamț, cea care primise Ținutul Neamțului drept danie de la domnitorul Constantin Racoviță, cu mult timp în urmă. Adunarea Legiuitoare (Parlamentul de azi) a României a votat în anul 1863, ca urmare a
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
începe să se îndrepte spre o nouă perioadă de dezvoltare și înflorire. În orașul Târgu Neamț se află două monumente istorice de interes național Cetatea Neamț (secolele al XIV-lea-al XVII-lea), monument de arhitectură; și muzeul-casă memorială „Ion Creangă” (1833) din localitatea Humulești, clasificat ca monument memorial sau funerar. În rest, alte paisprezece obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Douăsprezece sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (mijlocul secolului
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
încorsetări ale ființei umane, aspirații patetice și încrâncenate refuzuri, ca în aceste solemne strofe din "Copacul" : <poem>"Hipnotizat de - adânca și limpedea lumină A bolților destinse deasupra lui, ar vrea Să sfărâme zenitul și - ncremenit să bea Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină"</poem> sau din "Banchizele": <poem>"Din aspra contopire a gerului polar Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide, Sinteze transparente , de străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian originar."</poem> Poezia "Umanizare" scoate în evidență un conflict dramatic al
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
Essen WAZ (Westdeutsche Allgemeine Zeitung). Grupul WAZ s-a retras în vara lui 2010 din toate țările est-europene. Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției române Petre-Mihai Băcanu este eliberat din închisoare și devine director al ziarului, iar Anton Uncu, Mihai Creangă și Ștefan Niculescu Maier sunt la rându-le eliberați din domiciliul forțat și se alătură lui Petre Mihai Băcanu la "România Liberă". Pe 22 decembrie 2004, Băcanu este forțat să părăsească funcția de director și rămîne cu titlul de director
România Liberă () [Corola-website/Science/300042_a_301371]
-
Liberă". Societatea "R" este cea care a editat ziarul. Vicepreședinte al Societății "R" și redactor șef al ziarului este ales Anton Uncu, ziarul fiind practic condus - pentru o scurtă perioadă de timp - într-un format trilateral: Băcanu-Uncu-Creangă. Ștefan Maier, Mihai Creangă și Anton Uncu au făcut parte din același grup dizident, arestat de Securitatea comunistă și care a fost constituit și condus de Petre Mihai Băcanu în ultimii ani ai terorii comuniste din România. Toți membrii grupului au fost condamnați la
România Liberă () [Corola-website/Science/300042_a_301371]
-
fost constituit și condus de Petre Mihai Băcanu în ultimii ani ai terorii comuniste din România. Toți membrii grupului au fost condamnați la ani de temnița grea. În timpul detenției li s-a pus în vedere că riscă pedeapsa capitală. Ulterior, Creangă, Uncu și Ștefan Niculescu Maier au fost deportați (domiciliu forțat) în diferite localități din România și despăriți de familiile lor, cu excepția lui Băcanu care a fost ținut în detenție până în Decembrie 1989. După perioada incipientă de trimuvirat la cârma ziarului
România Liberă () [Corola-website/Science/300042_a_301371]
-
lor. În peștera sunt lacuri imense și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie torențiala de vară nevăzuta din cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această pâlnie se pot aduna cantități enorme de apă, care reușesc într-un sfârșit să spargă dopul format și să inunde peșteră și răul Huda lui Papara. Totul durează câteva ore
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
generație în generație artă țesutului, a cusutului, a broderiei, a renumitelor cojoace și șube răspândite în toată valea Crișului Alb. Dintre tradițiile populare, păstrate cu autenticitate, poate fi amintit un obicei după care, primăvara, fiecare poartă este împodobita cu armindeni (crengi de tei cu frunze verzi), simbol al dragostei oamenilor față de rodul pământului. Deși economia comunei este una predominant agrara, cu un sector zootehnic axat pe creșterea ovinelor, o însemnată pondere în economie o deține mică industrie, comuna fiind cunoscută în
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
de Tarnova, sătul Araneag se mândrește cu o vechime atestata documentar încă din secolul XIV, punându-l alături de alte localități foarte importante pe vremuri. O legendă spune că denumirea ar veni din maghiară, de la ARANY AG ce se traduce prin „creangă de aur” fapt ce ar putea derivă de la fostele mine de aur (sau Băi) aflate în hotarul satului și pe care bătrânii satului încă le mai știu, iar alta legendă ar spune că denumirea vine de la primul locuitor întâlnit în
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
vramnița-poarta de la intrare. Uneori se plantau frasini de-a lungul gardului șurii sau al celui de pe lângă casă pentru a-i da rezistență. La o anumită vârstă, acești copaci toamna se ciontau - se retezau la înălțimea de 2 - 3 metri, iar crengile bogate în frunze se împachetau într-o frunzare, crengi care se despachetau iarna și se dădeau hrană oilor pentru a economisi fânul. Frunzele de frasin și cele de mesteacăn, afirmă localnicii, sunt adevărate delicatese pentru oile care tocmai au început
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
lungul gardului șurii sau al celui de pe lângă casă pentru a-i da rezistență. La o anumită vârstă, acești copaci toamna se ciontau - se retezau la înălțimea de 2 - 3 metri, iar crengile bogate în frunze se împachetau într-o frunzare, crengi care se despachetau iarna și se dădeau hrană oilor pentru a economisi fânul. Frunzele de frasin și cele de mesteacăn, afirmă localnicii, sunt adevărate delicatese pentru oile care tocmai au început să fete. După ce de-a lungul zecilor de ani
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
de asemenea, un rol tot mai important în alimentația oamenilor. Se crede că prima structură artificială a fost construită în Africa de Est de către homo habilis acum aproximativ 2.000.000 de ani, constând în pietre stivuite pentru a ține crengile de copaci în loc. Un aranjament similar de pietre, de formă circulară, considerat vechi de 500.000 de ani, a fost descoperit la Terra Amata, lângă Nisa (Franța). Alte habitate umane din epoca de piatră sunt: Arta preistorică poate fi urmărită
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
unde se intersectează cu DN2), din nou în județul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se termină în DN15). Din acest drum, la Rocna se ramifică șoseaua județeană DJ107D, care duce spre nord la Ion Creangă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Icușești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,57%), cu o minoritate de romi (2%). Pentru 6,35
Comuna Icușești, Neamț () [Corola-website/Science/301646_a_302975]
-
Dumitru este adusă de la Călugăreni în anul 1959. Biserica satului Stânca a fost ctitorită de către enoriași dupa anul 1990. Enoriasii acestui sat erau arondati bisericii din centrul comunei și celei din satul Popeni. Școala din Pipirig poartă numele nemuritorului Ion Creangă. „Școala din Ploton” a luat ființă în anul 1893. Școala din Boboiești a fost înființată în 1903 când i s-a și făcut local propriu din fondul „Vasile Stroescu”. Școala din Stânca a fost construită în anul 1922 în urma străduinței
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]