14,243 matches
-
luna februarie a anului ce a urmat plecării noastre. Chiar în timpul când noi așteptam să ridicăm ancora din Havana, în Japonia, bătrânul așezat în scaun de catifea dădea atunci pe neașteptate un edict prin care nu numai misionarii, ci și credincioșii japonezi erau alungați din țară și prin care venerarea credinței creștine era oprită pretutindeni în Japonia. Eu și solii nu știam nimic. Neștiutori, ne pregăteam să plecăm în Spania urmând din toată inima un vis. Dar n-a fost decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
că vor să se facă martiri. Șapte noiembrie. Într-o zi ploioasă optzeci și opt de misionari și călugări japonezi care fuseseră întemnițați au fost înghesuiți în cinci jonci și trimiși la Macao. A doua zi, treisprezece preoți, călugări și credincioși au plecat către Manila cu o corabie mică și prăpădită. Cu toții erau trimiși în surghiun pentru totdeauna. Pe corabia care se îndrepta către Manila se aflau și războinici creștini de seamă precum senior Ukon Takayama sau senior Juan Naitō.* În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Însă, dacă el a dobândit o victorie în lupta politică, atunci creștinii au învins în lupta sufletului. Bătrânul încă nu știe că, în ciuda prigoanei sale înverșunate, patruzeci și doi de misionari s-au ascuns pe insule sub oblăduirea tainică a credincioșilor japonezi. Acești misionari ascunși se recunosc înfrânți în lumea de pe pământ și în lumea politicii, dar sunt gata să-și dea viața pentru țara aceasta cu chip de șopârlă. Toate seamănă ca două picături de apă cu patimile Domnului. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de îmi farmeci inima? Cum de caut să mă întorc la tine?” În a douăsprezecea zi a lunii iunie m-am urcat într-o joncă de chinezi și am plecat din Luzon unde am trăit un an de zile. Câțiva credincioși japonezi surghiuniți la Manila mi-au făcut rost în taină de banii trebuitori. Astfel am putut să cumpăr această joncă mâncată de termite, să tocmesc marinari și să plec din Luzon. Nu știu ce crede Domnul Iisus despre faptele mele nesăbuite. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
lui să și-l pună pentru prietenii lui.” Acum mă gândesc la aceste cuvinte ale Domnului. Prietenii pentru care trebuie să-mi pun sufletul nu sunt frații călugări care se roagă în liniște în mănăstirea de la Manila. Prietenii mei sunt credincioșii creștini ca omul acela cu așchii de lemn înfipte în hainele sale zdrențuite care a venit să-l spovedesc pe plaja de la Ogatsu. „Liniștește-te! În curând are să vină și ziua când n-o să mai râdă nimeni de credința ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
n-au fost atât de neghiobi încât să se lase păcăliți. S-au prefăcut că mă cred când le-am spus că sunt negustor, dar m-au întemnițat, chipurile, până când aveau să se lămurească. În temniță mai erau și alți credincioși creștini, iar slujbașii ascultau în taină ce vorbeam. Un bătrân bolnav mi-a cerut să-i dau pe ascuns ungerea cea de pe urmă. Acesta a fost prilejul care a scos totul la iveală. M-au scos din temnița de la Bōnotsu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fi creștini erau trecuți prin chinuri cumplite nu numai ca să se lepede de credința lor, ci și ca să mărturisească unde se aflau ascunzătorile misionarilor. — Cel mai greu a fost, zise părintele Vasquez, că nu mai puteam avea încredere nici măcar în credincioșii japonezi pe care îi păstoream noi înșine. Nu știai niciodată când un om în care aveam încredere avea să se lepede de credința creștină. De aceea nu le-am dezvăluit nici credincioșilor noștri unde mă ascundeam. Au fost și preoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
că nu mai puteam avea încredere nici măcar în credincioșii japonezi pe care îi păstoream noi înșine. Nu știai niciodată când un om în care aveam încredere avea să se lepede de credința creștină. De aceea nu le-am dezvăluit nici credincioșilor noștri unde mă ascundeam. Au fost și preoți care au fost prinși de slujbașii judecătorului chiar a doua zi după ce au spus unde se ascund. A fost un adevărat iad să trăiesc în fiecare zi fără să pot avea încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
trebuia să-l aducă. Băgă de seamă că în grădina acoperită cu zăpadă Yozō stătea așezat cuviincios și cu privirile în pământ. Fără îndoială că însoțitorul îi spusese totul. Clipind din ochi, samuraiul se uită o vreme la supusul lui credincios. — Pentru toate încercările de până astăzi... zise el, dar cuvintele i se opriră în gât. Yozō nu putu desluși dacă stăpânul său îi mulțumise pentru toate încercările de până atunci prin care trecuse alături de el sau dacă își arătase dușmănia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
46: „Și Iisus, strigând cu glas tare, a zis: Tată, în mâinile Tale încredințez duhul Meu. Și zicând aceasta, Și-a dat duhul.” De asemenea, în Evanghelia după Ioan apare rugăciunea lui Iisus pentru Sine, pentru apostoli și pentru toți credincioșii înainte de Patimile Domnului, iar în cadrul acesteia, în cap. 17, versetul 4: „Eu Te-am preaslăvit pe Tine pe pământ; lucrul pe care Mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârșit.” Noțiunea de Pământ Pur din unele doctrine budiste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
venite peste primii propovăduitori ai creștinismului ortodox. Din păcate, nerăbdătorii iar și-au dat În petec, Îmbulzindu-se să intre În posesia crenguțelor Încă Înainte ca părintele Valeriu Moise să-și termine de rostit rugăciunea. O nouă dovadă că suntem credincioși doar cu numele și că predicile au fost rostite În van. Când vom Învăța să fim creștini cu adevărat? 4 iunie 2012 Sfânta Treime. Altă mare sărbătoare a creștinătății ortodoxe, sintetizată de Î.P.S. Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei În
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
teamă de Sfintul Potir, pentru că mă consider În continuare un păcătos și un nevrednic de a primi Sfânta Împărtășanie, chiar dacă foarte mici progrese parcă se observă. Sunt Însă la mii de kilometri lumină de ceea ce ar trebui să fie un credincios adevărat și atât mai mult un călugăr. Mâine, cu binecuvântarea Părintelui stareț, voi trage o fugă până la Bacău. Nu știu cu ce mijloace și cu ce resurse o voi face, dar Îmi pun nădejdea că Dumnezeu mă va ajuta, așa cum
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
au un loc de muncă. Avem de-a face cu un efect de "acumulare" a capitalului social, ce se însoțește de niveluri mai ridicate ale capitalului uman (educație) și capital economic (loc de muncă și venit). Dar și religia contează, credincioșii fiind diferiți de necredincioși. Mai mult, nivelurile ridicate ale capitalului social aparțin protestanților, nu catolicilor. La fel se întâmplă cu cei care frecventează mai des slujbele religioase. În concluzie, relațiile descrise dintre elementele capitalului social și diverse alte variabile, fie
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
factorii incluși în modelele de regresie multiplă cel mai important se dovedește chiar indicele dezvoltării umane. Apoi, luând în calcul doar factorii socio-demografici, cei care sprijină cel mai mult egalitatea sunt tinerii, femeile, cei mai educați și cei mai puțin credincioși. Rămân însă coeficienți regionali puternici, ceea ce înseamnă că există alți factori importanți care trebuie analizați pentru a explica diferențele dintre regiunile globului. Modernizarea socială fiind dependentă de cale, tradițiile și religia joacă un rol important. Diferențele dintre societăți sunt, deci
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
important pentru susținerea egalității chiar decât nivelul de religiozitate. Cel mai mare contrast se înregistrează între creștinii occidentali și cei ce nu aparțin vreunei religii din națiunile occidentale cei care susțin cel mai puternic egalitatea, pe de-o parte, și credincioșii musulmani din societățile agrare, cel mai tradițional grup în privința egalității sexuale, pe de altă parte. Diferența se menține și în urma controlului cu variabilele menționate mai sus. Asta înseamnă că valorile religioase nu sunt doar produse ale condițiilor de viață faptul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
ce se numea uric, zapis sau hrisov prin care se recunoștea denumirea moșiei boierești ca fiind proprietate personală. Acele acte se eliberau de către domn și erau pecetluite cu pecetea domnească. Dar dacă vreun boier (boieri) era prins că nu-i credincios domnului și umblă cu trădare de țară, moșia sau moșiile, după caz, era confiscată. Așa se face că, în anul 1546, s-a emis un uric pentru satul Hlipiceni, semnat, de domnitorul Petru Rareș. Boierul, deținătorul moșiei, putea s-o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
al României, mitropolit al Moldovei fiind I.P.S. Dr. Pimen, s-a terminat de restaurat și s-a sfințit acest sfînt locaș ale cărui lucrări au fost începute în anul 1913, preot al acestei parohii fiind P.C. Lazăr Vasiliu, ajutat de credincioșii acestei parohii. Pictura a fost executată de pictorii N.Gh. Popovici și Berenchi. După spusele bătrânilor, în acest sfînt locaș a fost zidit de vornicul Alex. Săndulache Sturza și soția sa Ecaterina pe la anul 1800. Restaurarea și pictura interiorului bisericii s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ce se numea uric, zapis sau hrisov prin care se recunoștea denumirea moșiei boierești ca fiind proprietate personală. Acele acte se eliberau de către domn și erau pecetluite cu pecetea domnească. Dar dacă vreun boier (boieri) era prins că nu-i credincios domnului și umblă cu trădare de țară, moșia sau moșiile, după caz, era confiscată. Așa se face că, în anul 1546, s-a emis un uric pentru satul Hlipiceni, semnat, de domnitorul Petru Rareș. Boierul, deținătorul moșiei, putea s-o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
al României, mitropolit al Moldovei fiind I.P.S. Dr. Pimen, s-a terminat de restaurat și s-a sfințit acest sfînt locaș ale cărui lucrări au fost începute în anul 1913, preot al acestei parohii fiind P.C. Lazăr Vasiliu, ajutat de credincioșii acestei parohii. Pictura a fost executată de pictorii N.Gh. Popovici și Berenchi. După spusele bătrânilor, în acest sfînt locaș a fost zidit de vornicul Alex. Săndulache Sturza și soția sa Ecaterina pe la anul 1800. Restaurarea și pictura interiorului bisericii s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
până aci. Majestățile și Altețele Lor mulțumeau voios la aceste nesfârșite și unanime manifestațiuni de iubire și atât figura radioasă a Reginei, cât și fața plină de mulțumire a Regelui reflectau veselia ce Auguștii Suverani împărtășeau în acea zi cu credinciosul Lor popor. Pe la orele 2 cortegiul regal a ajuns la Palat. Aci, Majestățile-Lor, față fiind A.S. principele hereditar de Hohenzollern, au primit felicitările d-lor miniștri cu soțiile d-lor, precum și ale d lor șefi de misiuni diplomatice române prezenți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în seara primei zile după sâmbătă lipsea unul dintre ei: Toma. De această dată Toma e prezent, dar lipsesc alții; de exemplu, unde este Matei, unde sunt alții pe care îi cunoaștem ca discipoli? Se observă că a reconstrui comunitatea credincioșilor (a celor care cred) nu este un lucru ușor, și Isus acționează cu răbdare, luând persoanele una câte una. Marea operă a lui Isus este aceea de a ne constitui în comunitate, în Biserică, dar știe că e dificil și
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
probabil înseamnă: „Paște toată turma mea, pe cei mici, pe cei mari, pe toți aceia care o compun”; dar ceea ce mai presus de toate vreau să evidențiez este acest „ai mei, ale mele”. Nu spune: „paște mieii, paște Biserica, paște credincioșii...”, dar, „ai mei, ale mele”. Așadar, pentru acest raport sincer de iubire care s-a instituit între Petru și Isus, Petru poate să primească misiunea, vocația de a-și asuma responsabilitatea celor pe care Domnul îi iubește, celor care îi
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
în sfera prieteniei și iubirii divine. Acest lucru este adesea dificil și cădem: e dificil din atâtea motive pe care voi le cunoașteți mai bine decât mine, însă și acestea sunt persoane încredințate nouă și Isus ne cere să fim credincioși, în virtutea iubirii ce o avem față de El. Isus îmi încredințează pe cineva și îmi spune: „Mă iubești tu mai mult decât aceștia?” Sigur, întrebarea este puțin ciudată și aproape o impertinență a întreba, înaintea altora: „Mă iubești mai mult decât
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
în privința unui iminent sfârșit. Până acum au fost nenumărate "apocalipse" în prag de a se întâmpla. Câteva numai în ultimul deceniu. Cea de anul trecut a creat chiar o fobie, a împărțit lumea în disperați, în grijulii, în nepăsători, în credincioși și necredincioși (așa a fost de când e lumea, de fapt credința s-a născut pentru a-i separa pe necredincioși, pe cei ce s-au așezat în afara lumii, sau pentru a-i converti la credință, la cursul firesc al lumii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a jucat, de asemenea, un rol din ce în ce mai important, deși eu nu sunt în măsură să-l analizez. Religia fundamentalistă pare să evite introspecția ce a caracterizat religiile creștine după Hristos și pare să facă tot posibilul să-i răsplătească pe credincioși, făcându-i să se simtă bine. Cum a ajuns consumerismul să domine economia? în definiția clasică a economiei formulată de profesorul meu de la London School of Economics, Lionel Robbins, științele economice aveau de-a face cu alocarea resurselor limitate nevoilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]