13,997 matches
-
care transformă ghicitul țigăncii într-un interogatoriu în toată regula, aducând fantasticul pe tărâmul realității. Eliberat din închisoare, el găsește un univers nou: soția sa a plecat în străinătate, vecinii au murit de mult, iar nimeni nu-l mai recunoaște. Criticul Călin Căliman considera acest film ca fiind „cel mai ambițios proiect estetic” al lui Dan Pița, o ecranizare „ambițioasă, riscantă și dificilă” a scrierilor lui Mircea Eliade. În opinia sa, filmul lui Dan Pița prezintă încercarea disperată a intelectualului ce
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
filmul lui Dan Pița prezintă încercarea disperată a intelectualului ce trăiește într-o epocă totalitară și absurdă de a-și regăsi identitatea pierdută, proces în care se rătăcește atât de mult în propriul trecut încât pierde orice legătură cu prezentul. Criticul de film Călin Stănculescu a formulat o opinie mai vehementă, afirmând că "Eu sunt Adam!" este „cvasiinutil, ineficient ca abordare a literaturii lui Mircea Eliade și minor ca demers cinematografic”. O variantă audiobook a nuvelei, în lectura actorului Victor Rebengiuc
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
de prospețimea și vioiciunea coloritului, în care albul-argintiu și aurul joacă un rol important. Printre lucrările sale care ating perfecțiunea se află: "Maria România" și "România 2000", două alegorii în fața cărora privitorul trăiește acut drama personajelor. Acestea împrumută, cum spune criticul de artă Vasile Florea, “multe din virtuțile artei monumentale”."" Șansa de a studia pictura sub îndrumarea unui profesor de anvergura artistică și morala a lui Corneliu Baba îi asigură, fără nici urmă de reticiență, un veritabil certificat de valoare. Dacă
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
este al nouălea album de studio și al șaisprezecelea album înregistrat de Madonna, lansat în 2003. Criticul muzical Mark Prindle a criticat egocentrismul Madonnei prezent pe album; ca dovadă, a numărat prezenta pronumelor la persoana I, cifra ridicându-se 507. Albumul e considerat că find cel mai riscant album al Madonnei, atât artistic cât și comercial. Albumul
American Life () [Corola-website/Science/305787_a_307116]
-
la Facultatea de Litere din București, desfășoară o susținută activitate redacțională la mai multe reviste interbelice de stânga, inclusiv la cele ilegale, îndrumate de PCR: "Cuvântul liber", "Facla", "Meridian", "Societatea de mâine", "Azi", "Lumea românească", "Reporter"» (Poezia, I, 159) etc.; criticul/istoricul literar Eugen Simion ne mai încredințează că Miron Radu Paraschivescu, „a debutat în cercurile de avangardă și a susținut în articole agresive radicalizarea liricii românești” (SSra, I, 14). După un debut de „mare succes“, în 1941, cu "Cântice țigănești
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
Contemporanul", nr. 34, 24 august 1962), "Laudă creației" ("Contemporanul", nr. 44, 1 noiembrie 1963), "Realism - realism socialist" ("Gazeta literară", nr. 22, 28 mai 1964), ș.a.. Pentru conformismul lui perfect, pentru supralicitarea chiar a exigențelor oficiale N. Manolescu poate fi considerat criticul care a plătit dogmatismului de tip proletcultist, realist-socialist, cel mai mare tribut. Urmează multe alte asemenea articole scrise pe aceeasi structura a literaturii proletcultiste de omagiere a omului nou, a Partidului, a marxism-leninismului și a tot ceea ce este realism-socialist. Se
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
materialului, făcând exact ce trebuie." Critica încheie spunând că filmul este pe cât de fascinant, pe atât de bizar. El confirmă talentul inovator al d-lui Lynch, tehnica sa superbă și faptul că este cineva de evitat pe o alee întunecată." Criticul Philip French a afirmat că "" Filmul se poartă bine și a obținut un statut clasic fără a deveni respectabil și fără să-și piardă periculozitatea"." Filmul a fost clasificat pe locul 84 în topul "100 Scariest Movie Moments" realizat de
Catifeaua albastră () [Corola-website/Science/305952_a_307281]
-
nostalgie, cronică publicată de Maria Bologa în revista "Banat", 2013 George Achim: Dulcețuri din fructe târzii de pădure, cronică publicată de Constantin Buiciuc în revista "Banat", 2012 Utopia/distopia bibliografică, cronică publicată de Alexandra Olivotto în revista "România Literară", 2002 Criticul, ca și poetul, cronică publicată de Daniela Petroșel în revista "Convorbiri Literare", 2010 Aria lecturilor esențiale, cronică publicată de Florea Miu în revista "Ramuri", 2007 Se includ aici interviurile și articolele disponibile on-line:
George Achim () [Corola-website/Science/305336_a_306665]
-
Lazy Bird", au devenit ulterior piese standard. În amândouă piesele se observă cicluri de substituție a acordurilor, care mai târziu se vor numi “Coltrane changes”. Coltrane s-a reîntâlnit cu Miles Davis în ianuarie 1958. În același an, în octombrie, criticul de jazz de la revista Down Beat, Ira Gitler a inventat termenul “sheets of sound”, pentru a descrie stilul dezvoltat de Coltrane în timpul colaborării cu Thelonious Monk, stil pe care acum îl perfecționa în cadrul noului grup al lui Miles Davis, un
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
au creat pentru Birlic aproape exclusiv spectacole comice, cel mai adesea cu piese ușoare, din repertoriul bulevardier. Sică Alexandrescu montează piesă după piesă cu Birlic în rolul principal, toate având un mare succes la public. Birlic a impresionat publicul și criticii teatrali prin creațiile sale actoricești complexe, având capacitatea de a trece foarte ușor de la un rol din registrul tragic la un rol din registrul comic și invers. În anul 1934 a debutat în cinematografie alături de Stroe și Vasilache în filmul
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
al Poporului. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”. Radu Beligan îl consideră un „geniu al comediei, al umorului românesc”, așezându-l alături de Constantin Tănase. Criticii au spus că umorul și fizionomia sa l-ar fi putut propulsa într-o carieră internațională de excepție, dacă nu ar fi fost prizonierul unei cinematografii marginale. În cadrul Festivalului Goldoni din anul 1956, Sică Alexandrescu pleacă la Veneția cu Birlic
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Miliței Petrașcu, mai ales după epuizarea fazei avangardiste în jurul anului 1930. Într-un mediu artistic în care sculptorii de talent nu lipseau, ea se impune și devine o portretistă foarte solicitată. Cu prilejul expoziției din 1934 organizată împreună cu Marcel Iancu, criticul de artă Petru Comarnescu scria: "Însușirea principală a Miliței Petrașcu rămâne calitatea de temelie a sculpturii însăși: cultul formei pline, legată de spațiu și lumină". Artista nu caută în chipul celui portretizat o dominanță expresivă, ci reconstituie, în ansamblul detaliilor
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
Romero de a regiza "Noaptea morților vii" i-a lansat cariera de regizor al filmelor horror. Și-a continuat cariera regizând continuările filmului, precum și "Season of the Witch", "The Crazies" (1973), "Martin" (1977), "Creepshow" (1982) și "The Dark Half" (1993). Criticii au observat influența filmelor anilor '50 în model lui Romero de a regiza. Stephen Paul Miller, de exemplu, a notat „o reînviere a filmelor de groază a anilor '50...iar discuția televizată asupra operațiunilor militare, invocă inevitabil chemarea armatei în
Noaptea morților vii () [Corola-website/Science/312969_a_314298]
-
Movie Moments" ("100 cele mai înfricoșătoare momente din filme") realizat de Bravo. Criticilor nu le-au plăcut efectele însângerate ale filmului. Revista "Variety" a pus la îndoială „integritatea și responsabilitatea producătorilor”, descriind filmul ca fiind „o orgie sadică” Vincent Canby, criticul de la "New York Times" s-a referit la film ca fiind „un film bun de aruncat”, descriindu-l ca fiind „dezordonat, slab și naiv”. Totuși, unii critici au numit filmul ca fiind „zguduitor”. Pauline Kael a scris despre film că este
Noaptea morților vii () [Corola-website/Science/312969_a_314298]
-
cinematograf, îți dorești să uiți întreaga experiență traumatizantă. Filmul dă o dovadă de un crud realism”. Un critic de la "Film Daily" l-a numit „o perlă a unui film horror”, în timp ce Roger Ebert a recunoscut că el însuși admiră filmul. Criticul Rex Reed a scris, „Dacă vreți să vedeți un film de categoria a doua, care se va transforma într-un clasic...nu ratați "Noaptea morților vii". E de neconceput pentru cineva interesat de filmele horror să nu-l vadă”. De la
Noaptea morților vii () [Corola-website/Science/312969_a_314298]
-
a scris, „Dacă vreți să vedeți un film de categoria a doua, care se va transforma într-un clasic...nu ratați "Noaptea morților vii". E de neconceput pentru cineva interesat de filmele horror să nu-l vadă”. De la lansarea sa, criticii și istoricii de film au văzut "Noaptea morților vii" ca fiind un film subversiv care critică societatea americană a anilor '60, Războiul rece și rasismul. Elliot Stein de la "The Village Voice" a văzut filmul ca fiind o critică arzătoare a
Noaptea morților vii () [Corola-website/Science/312969_a_314298]
-
nu erau vietnamezi în "Noaptea morților vii"...aceștia aveau o absență prezentă a cărei semnificație poate fi înțeleasă dacă știi să citești printre rânduri”. Cu toate că George Romero neagă că l-a angajat pe Duane Jones doar pentru că era de culoare, criticul Mark Deming a spus că „trista soartă a lui Duane Jones, statutul de erou și faptul că e singurul personaj afro-american, a adăugat ecou asasinărilor lui Martin Luther King și Malcolm X, încă recente în memoria multor americani”. Stein mai
Noaptea morților vii () [Corola-website/Science/312969_a_314298]
-
originalul ducea lipsă. Adăugările nu au fost identificate clar, nefiind enumerate. "Entertainment Weekly" a publicat o știre conform căreia, nu exista dușmănie între Russo și Romero. Totuși, tot în revistă, Romero a adăugat „Nu voiam să modific nimic la film”. Criticii au criticat filmul, notabil Harry Knowles, care le-a interzis tuturor de la publicația sa să dea o recenzie pozitivă filmului. Filmul a fost refăcut de două ori. Primul, lansat în 1990, a fost regizat de artistul de efecte speciale Tom
Noaptea morților vii () [Corola-website/Science/312969_a_314298]
-
și o ilustrează pe Andra cântând pe petale de flori refrenul obsesiv care făcea furori la acea vreme în rândul adolescenților : În noapte mă trezesc/ Cu luna de pe cer vorbesc/ Și-i spun durerea mea/ Doar ea mă poate asculta"". Criticii au considerat melodia ca fiind renașterea unui stil neoclasic combinat cu anumite elemente foarte ușoare de manele având în vedere faptul că cel care a compus muzica și versurile. Cu toate acestea la vremea respectivă piesa a fost considerată plagiat
Andra () [Corola-website/Science/313054_a_314383]
-
Studies for Figures at the Base of a Crucifixion"), în prezent la "Tate Gallery", Londra, operă care bruschează publicul prin deformările duse la extrem, înscriindu-se pe linia expresionismului pictural. Urmează o serie de expuneri, care polarizează publicul și pe criticii de artă. În 1946, Francis Bacon se stabilește la Monte Carlo, posedat de patima jocurilor de noroc. Până în anul 1950 pendulează între Monte Carlo și Londra, înainte de a rămâne pentru o perioadă mai lungă în capitala britanică. Timp de câteva
Francis Bacon (pictor) () [Corola-website/Science/313068_a_314397]
-
și fictive, alături de autori reali și falși, legând personajele de ficțiune laolaltă ca oameni reali, care au legături de sânge, cum se vede în lucrări ca "The Other Log of Phileas Fogg" (1973) și "Doc Savage: His Apocalyptic Life" (1973). Criticul literar Leslie Fiedler îl compară pe Farmer cu Ray Bradbury, considerându-i pe amândoi "provinciali americani excentrici" ... care... "trec dincolo de limitele clasice ale formei science fiction-ului", dar îl găsește aparte pe Farmer pentru că "reușește să fie în același timp naiv
Philip José Farmer () [Corola-website/Science/313077_a_314406]
-
a fost descris în NME drept deținând „sound-ul liniilor trasate și al atitudinilor reformate” (o renunțare la atitudinea introspectivă adolescentină ce caracterizase până atunci trupa), fiind privit drept posibila „capodoperă pe care ne-au promis-o mereu”. Deși în general criticii au împărtășit această părere, o parte dintre fani s-au declarat nemulțumiți de către album, în special de single-ul „Because I Want You”, care urmărea tema abordată în „I Do” și care a fost etichetat de către ei drept „mult prea
Meds (album) () [Corola-website/Science/313107_a_314436]
-
Moscova. A folosit metoda comparatistă în cercetările literare. A semnat numeroase prefețe la ediții românești din scriitori ruși și traduceri. Este autoarea unui studiu asupra creației lui Andrei Belîi, apărut în seria „Multum in Parvo”(1975). A fost căsătorită cu criticul și istoricul literar George Cristea Nicolescu. Este mama filologului și traducătorului Adina Nicolescu. Actualmente, locuiește în Italia (Milano).
Tatiana Nicolescu () [Corola-website/Science/313127_a_314456]
-
Paris și răsturnarea de pe tron a lui Napoleon. Există obiceiul de a-l acuza pe Schwarzenberg de o timiditate și prudență prea accentuate, iar operațiunile sale pot fi cu ușurință subestimate în comparație cu cele ale subordonatului său principal, îndârjitul Blücher, însă criticii uită adeseori faptul că Schwarzenberg era mai înainte de toate un general austriac, că armata sa era practic întreaga forță de care dispunea Austria în Europa Centrală și de aceea nu trebuiau asumate riscuri inutile, iar cauzele așa-zisei sale lașități
Karl Philipp zu Schwarzenberg () [Corola-website/Science/313227_a_314556]
-
care a fost de părere că Usher a găsit o metodă de a „evolua” și de „a fi cu doi pași înaintea jocului”. Abordarea muzicii dance pe "Looking 4 Myself" a fost și ea felicitată, în particular de "Allmusic", însă criticul Andy Kellman a considerat că artistul are „o forță creativă mai mare atunci când lucrează cu material mai apropiat sufletului său”. Campania de promovare a materialului s-a compus preponderent din apariții televizate sau festivaluri. Usher a interpretat „Climax” și „Scream
Usher () [Corola-website/Science/313225_a_314554]