13,249 matches
-
cutiei de chitară. Pentru că au fost droguri prescrise și nu narcotice ilegale, a primit o sentință cu suspendare. De asemenea, Cash a fost arestat în data de 11 mai 1965, în Starkville, Mississippi, pentru că a încălcat o proprietate privată să culeagă niște flori. Incidentul a fost sursa de inspirație pentru piesa “Starkville City Jail”, de pe albumul său live “At San Quentin” (San Quentin fiind numele închisorii în care Cash a cântat). La mijlocul anilor ‘60, Cash lansează o serie de albume conceptuale
Johnny Cash () [Corola-website/Science/300130_a_301459]
-
versiuni ale morții nimfei, din cauza mușcăturii unui șarpe veninos. După Vergiliu, Euridice era râvnită de Aristaeus, care, urmărind-o o dată, o făcu să calce în goana ei pe un șarpe. Ovidiu povestește că nenorocirea ar fi avut loc pe când nimfa culegea flori cu suratele ei, naiadele. Orfeu o plânse îndelung și, nesuportând până la urmă despărțirea, coborî în infern să o caute. El reuși, cântând, să înmărmurească întregul Tartar și să-l înduplece chiar pe zeul Hades să-i dea iubita înapoi
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
de familii au plecat în Banat și în Dobrogea. După al doilea război mondial, alte câteva familii au plecat în Banat, unde se formase localitatea Sălciua Nouă. Culesul din grădina de acasă După ce se cosea și se usca otava, se culegeau prunele, o parte, cele grase, se puneau la uscat pe coșer pentru făcutul zamei, altă parte, prunele albe, brodoline și bistrițe, se băgau la cadă pentru făcutul țuicii. Femeile culegeau cânepa și o băgau la topit, după vreo trei săptămâni
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
de acasă După ce se cosea și se usca otava, se culegeau prunele, o parte, cele grase, se puneau la uscat pe coșer pentru făcutul zamei, altă parte, prunele albe, brodoline și bistrițe, se băgau la cadă pentru făcutul țuicii. Femeile culegeau cânepa și o băgau la topit, după vreo trei săptămâni o scoteau, o puneau la uscat ca mai apoi, în zilele bune, se apucau de melițat și o transformau în fuioare pentru tors. Lâna o spălaseră și o pregătiseră pentru
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
după vreo trei săptămâni o scoteau, o puneau la uscat ca mai apoi, în zilele bune, se apucau de melițat și o transformau în fuioare pentru tors. Lâna o spălaseră și o pregătiseră pentru tors în primăvară. În octombrie se culegea porumbul, fasolea, varza, bostanii pentru hrana porcilor. Știuleții de porumb se adunau în grămezi de obicei în șură, unde seara se organizau mici clăci de gheojghiocare a știuleților la care participau cei învecinați, prilej excelent de vorbă și de haz
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
împlinirii dorinței mele de a scrie această cronică a parohiei-colonie Gelu. De la așezarea mea aici, pe la sfârșitul anului 1935, m-am gândit imediat la întemeierea unui istoric al parohiei[..]. Datele și informațiunile până la venirea mea în parohie le-am cules din gura locuitorilor așezați în parohie, iar de la instalarea mea ca preot aci, le redau exact după cum s-au petrecut” La primul Război Mondial, în 1917, regele Ferdinand I a făcut promisiunea soldaților ce luptau pe front, că le va
Gelu, Satu Mare () [Corola-website/Science/301763_a_303092]
-
provine se pare de la un drum ! De fapt e vorba de o ulița îngustă formată pe vremea castrului român de la Brâncovenești,unde "se înglobează mai multe așezări rurale" și unde niște "urme de zidarii și diferite obiecte de factură română,culese din punctul *Elovar* ( situat la Maioresti jud. Mureș ) ar indică acolo numai un turn român de pază." Deci "numele satului derivă de la drumul român" ,însă în denumirea lui slavă. Deci fiind aici un turn de pază avansată a castrului de la
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Biserică Româno - Catolică din Periș este în prezent filia Iară de Mureș, poartă hramul Sfanțului Anton de Padova. Din punct de vedere etnografic, localitatea studiată aparține zonei valea Mureșului Superior. Cele mai vechi date referitoare la etnografia localității se pot culege de la oamenii mai în vârstă al localității care încă mai păstrează vechile tradiții ale satului. Localitatea se încadrează din punct de vedere tipologic între satele răsfirate. Gospodăriile au o organizare liniară. Cu construcții înșirate în lungul curții începând cu casa
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
semănăturilor. Pământurile sunt fertile, bune pentru cultivarea cerealelor, în deosebi a porumbului. Pe dealurile din jur sunt cultivate mai ales livezile dar și vița-de-vie. Dealurile de asemeni mai sunt bogate și în cătină, porumbele, zgorghine, coarne, etc. toate acestea fiind culese atât pentru producție proprie de băuturi alcoolice, cât și pentru comerț, ele fiind vândute. Altădată se cultiva mult inul și cânepa, ele fiind foarte folosite în acele vremuri. Acum însă, apariția materialelor sintetice și de bumbac au stopat cultivarea inului
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
bucătărie. Pereții acestei camere se îmbracă cu scoarțe și leicere numai în zilele mari, la Paști și la Crăciun. "„Din vremuri vechi, de când plaiurile de-a lungul râului Cașin au fost populate, locuitorii și-au întemeiat tradiții sau le-au cules de prin alte zone ale țării. În acest articol, ne-am propus să vă prezentăm importanța istorică a tradiției cășunenilor de a-și face porți sculptate din lemn, precum și anumite informații despre acestea. În prezent, încă se mai găsesc pe la
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
inițiativa profesorului Dimitrie Gusti și cu concursul preotului Constantin Georgian, dar războiul a încetinit mult progresul construcției. Până în 1968, s-au construit opt școli generale (din care cinci doar primare), și câteva cămine culturale. Legendele văii Bâscăi Roziliei au fost culese de profesorul Pamfil Georgian și de profesorul Constantin Petricescu. O legendă recentă vorbește despre haiducul Năchită din Varlaam, care a luat calea haiduciei pe la 1871, a răpit-o pe iubita lui, Maria, care însă a murit în decursul evenimentelor; Năchită
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
iubita lui, Maria, care însă a murit în decursul evenimentelor; Năchită a fost prins de poteră și a murit (după unele variante, ucis chiar de mama sa) sub un păr din grădina unui anume Ion Sterian. O altă baladă haiducească culeasă în mai multe variante în zona comunei este cea a mai vechiului haiduc Gheorghelaș, din vremea lui Tudor Vladimirescu; o altă legendă, cea a Mușelor, explică originea munților din zonă. Conform unei alte legende de dată recentă, regele Carol I
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
vârful Măgurii. Aceștia sunt acoperiți cu păduri de conifere și foioase, în care găsesc condiții favorabile de existență ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, jderul, viezurele, cocoșul de munte. Cea mai importantă este Valea Leșului. Ea izvorăște din munții Bârgăului și culege, până la vărsarea ei în Valea Ilvei -la rândul ei, singurul afluent al Someșului Mare, de pe partea stangă - un număr însemnat de afluenti. Aceasta rețea cuprinde: pe partea stângă: Grozavul, pârâul Bondarului, pârâul Huhului, Valea Glodului, Valea Porcului, Valea lerboșelii, și
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
fost introduse cântece care oglindeau specificul așezării, viața și ocupațiile oamenilor, momente din istoria satului. Arta veche populară românească, cântecele și strigăturile pline de umor și satiră au fost principalele surse de inspirație pentru repertoriul de peste 40 de piese corale culese și armonizate de profesorul clujean și învățate și cântate de coriști. Tudor Jarda a promovat în repertoriul corului cântecul vesel de joc, satiric, foarte caracteristic din punct de vedere al coloritului local, național și popular, creând lucrări de mare frumusețe
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
km de cantonul silvic, pe terasa in-fe-ri-oară de pe partea stângă a Siretului, pe locul numit și „La Țântirim“, se află o întinsă așezare în care s-au observat urme de arsură, s-au găsit monede și din care s-au cules fragmente ceramice, aparținând feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI). Toate piesele găsite aici sunt în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul P. 54 (fig. 32). Pe versantul sud-estic al Dealului Viei ( altitudine 367,5 m), la circa 1 km sud, sud-vest
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul P. 54 (fig. 32). Pe versantul sud-estic al Dealului Viei ( altitudine 367,5 m), la circa 1 km sud, sud-vest de sat s-a descoperit o așezare aparținând paleoliticului superior, din care s-au cules piese de silex și gresie silicioasă cu glauconit (așchii, spărturi, un gratoar) atribuite tipologic gravețianului oriental. Această așezare, ca și cea de la Flămânzi etc. face parte din grupa așezărilor gravețiene de înălțime. Piesele se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
o ceașcă de lut cu două toarte aparținând culturii Nouă și o așezare cu fragmente de ceramică aparținând epocii bronzului. În dreptul podului de peste pârâul Cozancea pe partea dreaptă a șoselei Lunca - Todireni s-a descoperit o așezare de unde s-au cules bucăți de chirpici și lipitură, fragmente de ceramică aparținând epocii fierului (Hallstatului târziu), s-au găsit oase de animale și o piesă de silex. De asemenea, s-au scos la iveală fragmente ceramice atribuite celei de-a doua epoci a
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
4 gropi în formă de pâlnie și fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. În punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernești (Siliștea) pe partea stângă a văii Sitna s-au cules bucăți de chirpici ars, fragmente de teracotă acoperită cu smalț și decorate cu motive în relief aparținând perioadei de început a feudalismului dezvoltat (secolul XIV-XV) și fazei de mijloc (secolul XVI-XVII). Punctul "Curtea veche" unde s-au descoperit fragmente ceramice
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
alt tip de date despre localitate sunt din seria de lucrări ",Studia Censualia Transsilvanica"” care prezintă datele traduse și prelucrate ale recensămintelor din Transilvania făcute de autoritățile austro-ungare în anii 1850, 1857, 1880, 1900 și 1910. Iată principalele date statistice culese din documentele pomenite mai sus: 1850: În Borzova existau 54 case, 66 locuințe cu 265 de locuitori (264 români și 1 ungur); erau 128 de bărbați (59 căsătoriți, 62 necăsătoriți, 7 văduvi), 137 de femei (59 căsătorite, 70 necăsătorite, 8
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
aparțin unei așezări din Epoca Bronzului sau mai veche.La Podul Gogoronii, sau Casa Uriașilor, avem mărturii orale, înregistrate de prof. Ion Văleanu în excelenta Monografie a satului Căpâlna, niciodată publicată și care circulă în cerc restrâns, din anii 1970-1972, culese de octogenarul pe atunci autor, despre Legenda Uriașilor. Aceasta a fost preluată de la un alt sătean pe nume Moș Țintea zis Mircea, în vârstă de 96 de ani și care afirma la vremea aceea că la sfârșit de secol XIX
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
-i arunce securea peste Plaiu, la mare depărtare, iar acesta o prindea din zbor, ca după ce și-a tăiat lemnele trebuincioase, să o înapoieze fratelui pe aceeași cale. Nimilica cea frumoasă (Nimilica în limba traco-daca ar fi însemnat Nimicuța, Micuța), culegând hribe prin pădure, ajunse la marginea unei poenițe unde vede niște făpturi mici - de acolo de sus le vede ca pe niște furnici - scormonind pământul cu un cârlig tras de boi, și aceștia mici, după măsura făpturilor. Și-a zis
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Muzeul de Istorie și Artă din Zalău scot la suprafață, pe teritoriul Marinului, vestigii istorice aparținând civilizației dacice . La circa 1300 m spre vest de centrul satului Marin se află dealul numit „Dâmbul Lăcuțului”. De pe vârful acestui deal au fost culese câteva fragmente ceramice și bucăți de chirpici. Fragmentele ceramice, lucrate cu mâna și ornamentate cu brâu alveolar și un fragment de fructieră lucrat la roată dintr-o pastă fină cenușie, nisipoasă, aparțin civilizației dacice clasice (sec. III-IV d. Hr). În
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Călugărenii Vechi iar satul Tăcmănești a devenit satul Călugăreni, prin adăugarea unui cătun cu același nume. Numele nou al satului, Brăhășoaia, s-a impus la sfârșitul sec.XIX. Privitor la numele satului, au circulat două legende locale total diferite. Prima, culeasă de autorul "Dicționarului județului Vaslui" Constantin Chiriță în 1887, pune numele satului pe seama numelui celui de-al doilea proprietar, Bondrea care, decedând, a fost moștenit de nevastă-sa, Bondreșoaia. Cea de-a doua, puțin relevantă și credibilă, spune că pe-
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
fosta mănăstire Soveja, monument istoric de arhitectură de interes național, ridicată în 1654 de Matei Basarab, din care se păstrează biserică „Nașterea Domnului”, turnul clopotnița și fragmente din zidul de incinta. La Mănăstirea Soveja a fost surghiunit Alecu Russo; a cules balada MIORIȚA de la niște localnici și a trimis-o prietenului sau Vasile Alecsandri la Iași pentru publicare Un alt monument de interes național din comuna este mausoleul eroilor din Primul Război Mondial, datând din 1929 și clasificat că monument funerar
Comuna Soveja, Vrancea () [Corola-website/Science/301901_a_303230]
-
putere.În anul 1990 CAP - ul din Aruncuta " s-a rupt " de Suatu, numindu-și o conducere provizorie . Această, cu ajutorul SMA -ul din localitate, a continuat lucrările și în campania de primăvară a anului 1990, însă nu au reușit să culeagă decît parțial roadele, majoritatea culturilor fiind recoltate de săteni și duse în propiile hambare. În septembrie 1990, în cîte - vă zile cele 400 bovine { vaci cu lapte și tineret bovin } au fost " transferate " sătenilor, iar turmă de ovine în martie
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]