13,065 matches
-
triunghiul lui Scarpa, migrând pe teaca mușchiului psoas (fig. 7.1). Simptomatologie: Ca tip, vom descrie abcesul rece al țesutului celular subcutanat. Abcesul rece evoluează în două faze: o fază de cruditate și o fază de cazeificare (ramolisment). Astfel el debutează în faza de cruditate printr-o tumefacție de consistență fermă, omogenă, nedureroasă, care crește progresiv în volum, fără semne de inflamație acută. În faza de ramolire, tumefacția devine progresiv fluctuentă. în localizările profunde, abcesul rece va împrumuta simptomatologia organului afectat
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
deosebite: unul arhaic, întâlnit numai în Transilvania - unde mitul zidirii apare întrupat și în legendă, colindă și chiar în cântecul de lume -, și altul mai nou, cuprinzând variantele moldo-muntene. Acestea din urmă se disting printr-o realizare artistică desăvârșită. Balada debutează printr-un ritual - alegerea locului pentru mănăstire. Însoțit de Meșterul Manole și de grupul său de zidari, domnitorul Negru Vodă pornește pe malul Argeșului în căutarea unui zid părăsit, pe ruinele căruia urmează să-și înalțe ctitoria. Un ciobănaș întâlnit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
3.V.1906, București - 8.II.1997, București), publicist și traducător. Este fiul Charlottei (n. Löbel) și al lui Barbu Marian, ziarist. Eugen B. Marian este fratele său. A absolvit la București Liceul „Gh. Lazăr” (1917-1925) și Facultatea de Drept. Debutează la „Universul” (1925) și scrie la „Bilete de papagal”. A fost unul dintre primii cronicari cinematografici cu rubrică permanentă, ținută în revista „Cinema”, și a înființat în 1932 revista „Ecranul”. Este prezent după 1950 în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Amfiteatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
de Radiodifuziune (1995-1999), pentru Ș. exercitarea vocației jurnalistice s-a dovedit mult mai fructuoasă decât insistența în etalarea cu orice preț a talentului literar. A fost distins în 1994 cu Premiul „Pamfil Șeicaru” pentru întreaga activitate în presă. Ș. a debutat în 1949 cu o povestire publicată în revista „Albina”, iar prima carte, antologia de articole conjuncturale Oameni și stânci (Evocare literară a șantierului național al tineretului „Bumbești-Livezeni”), i-a apărut în 1956. Reportajul este specia de relatare profesată cu predilecție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
Ștefan Gheorghiu” din București, în 1981 e transferat la Biblioteca Academiei, o perioadă ca șef al serviciului Bibliografie Națională. Revine în învățământ din 1990, ca profesor la Facultatea de Filologie-Ziaristică a Universității Hyperion, unde este și decan din 1995. A debutat în 1950 la ziarul „Teleormanul liber” din Alexandria, iar editorial în 1972 cu studiul Sofia Nădejde. Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Informația Bucureștiului”, „Manuscriptum”, „Presa noastră”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Universitas” ș.a., semnând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. În 1990, înființează și conduce revista „Europa”. Între anii 1990 și 2000, este redactor și secretar de redacție la „Viața românească”. Din 2000, lucrează în Ministerul de Interne, în calitate de consilier în cadrul Serviciului de asistență religioasă. Debutează în „Convorbiri literare”, în 1973, prima sa apariție editorială fiind volumul Iubire de pietrar, din 1982. Creația abundentă și arborescentă a lui D. este aceea a unui autor pentru care „poezia nu e stare de grație, ci una de chinuitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
fiul Mariei și al lui Mihai Avasilinei, țărani. După absolvirea Liceului „August Treboniu Laurian” din Botoșani, C. a urmat cursurile Facultății de Filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și la Universitatea din București, luându-și licența în 1964. Debutează în „Contemporanul” (1958), iar editorial în 1962, cu volumul Anotimpurile Griviței. Tributară clișeelor ideologice ale epocii, placheta de debut al lui C., Anotimpurile Griviței, cântă „colectiva”, „partidul”, „tractoriștii”, „oamenii sondelor” și, omagiu canonic, figura lui Lenin, părintele doctrinei electrificării satelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
îndreptându-se către versurile acestuia din urmă. Publicația are însă și merite în ceea ce privește propagarea unei literaturi de bună calitate. În paginile ei G. Coșbuc a tipărit pentru prima dată Noapte de vară, precum și alte poezii originale și traduceri. Tot aici debuta, dacă nu se iau în considerare versurile din revista școlară „Muza”, viitorul critic Ilarie Chendi (1893). Colaborează cu versuri și George Simu, Petre Dulfu, Zaharia Boiu, iar cu proză V. Ranta-Buticescu, C. Szatmary, T. Simtion. Un grup de intelectuali transilvăneni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288156_a_289485]
-
nerecunoscut marxist din Craiova”, cum vag mărturisea, a copilărit pe strada unde locuise Traian Demetrescu și a învățat la Colegiul iezuit din Bănie. Sfidând constrângerile educației stricte din școală, în 1923 scoate o revistă provocator intitulată ,,Pubis”, iar în 1924 debutează cu poezia Pubertate în ,,Revista învățătorilor și învățătoarelor” din Caracal. În același an, sub pseudonimul Dellombra, publică în ziarul craiovean ,,Democratul”. Familia se mută în București pentru ca tânărul să poată frecventa o facultate, dar, după moartea mamei, de durere, tatăl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Scrisoare deschisă Omenirii, urmată de Pentru cea mai tânără generație, un pamflet îndreptat împotriva ,,culturalului” confiscat și sufocat de spiritul social și academic. Numele lui mai poate fi întâlnit în ,,Sfarmă-Piatră”, ,,Porunca vremii”, ,,Progresul”, ,,Munca literară și artistică”, ,,Fapta”, ,,Vremea”. Debutase deja editorial în 1933 cu Cele dintâi știri despre Victor Valeriu Martinescu (Curriculum vitae sau Lupta cromosomică dintre inspirație și realitate). Grupajul de treizeci și șapte de poeme și, alături de el, romanul Cocktail, ce ar fi apărut tot în 1933
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Este fiica Mariei (n. Găvrilaș) și a lui Constantin Cristescu, procurist. După studii medii la Liceul „Gh. Lazăr” (1957-1961), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). Este redactor la „Scânteia” (1966) și la „Amfiteatru” (1966-1969), unde și debutează cu proză. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. cu proză, eseuri, interviuri, recenzii. Drumul parcurs de prozatoare a fost unul dintre cele mai neobișnuite și imprevizibile. A debutat în 1968 cu romanul Capriciu la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
și la „Amfiteatru” (1966-1969), unde și debutează cu proză. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. cu proză, eseuri, interviuri, recenzii. Drumul parcurs de prozatoare a fost unul dintre cele mai neobișnuite și imprevizibile. A debutat în 1968 cu romanul Capriciu la plecarea fratelui iubit, revenind după numai un an cu Dulce Brigitte. Pentru a infirma existența unei literaturi „feministe”, C. își însușise, deliberat, un ton sec, neutru, constatativ, ce aspira la obiectivitatea maximă. Apariția în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
, Felix (3.III.1933, Iași), poet și dramaturg. Licențiat al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, C. îmbină cariera de actor cu literatura. Debutează în revista „Tânărul scriitor”, în 1956. Comedia Cu capul în nori îi va fi pusă în scenă la Teatrul „Ion Creangă” din București, iar câteva scenarii de pantomimă văd lumina rampei la Teatrul Evreiesc de Stat și la Televiziune. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
Înainte. Pentru a mă familiariza cu firma lor, clientul meu mă rugase să-i observ echipa de ingineri „În acțiune”. Ședința a fost, fără să exagerez, o adevărată revelație. În loc să Înceapă cu prezentarea formală a ordinii de zi, ea a debutat cu o problemă scrisă la repezeală pe o tablă albă. A urmat o dezbatere Încinsă În legătură cu cea mai bună modalitate de a rezolva chestiunea pusă În discuție. Participanții nu s-au ferit deloc să conteste ideile expuse, iar lupta era
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
, Marta (pseudonim al Martei Pop; 31.I.1930, București), prozatoare. A absolvit Facultatea de Matematică-Fizică din București în 1956. A debutat cu volumul de proză scurtă Geamantanul din America, în 1969. Acesta, precum și următorul, Câinele și gramofonul (1973), dezvăluie o autoare extrem de înzestrată pentru genul scurt, amestecul de ironie, duioșie și umor caracterizând majoritatea schițelor, în care evoluează personaje bine conturate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
XI.1947, București), critic literar și poet. Este fiul Ștefaniei (n. Brosan) și al lui Zoltan Feuerstein, inginer constructor. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1974), a funcționat ca profesor de română și franceză la Fetești (1974-1977). Debutează în „Luceafărul” (1975), cu un eseu despre poezia lui Gellu Naum. În 1978 intră în redacția revistei, devenind unul dintre cronicarii ei literari. După 1989 lucrează la revistele pentru străinătate ale Ministerului Culturii. Mai publică în „Convorbiri literare”, „Suplimentul literar-artistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
lui Gellu Naum. În 1978 intră în redacția revistei, devenind unul dintre cronicarii ei literari. După 1989 lucrează la revistele pentru străinătate ale Ministerului Culturii. Mai publică în „Convorbiri literare”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Revista română” ș.a. Editorial, M. debutează cu Timp și mod (1983; Premiul revistei „Luceafărul”), volum compus dintr-o serie de eseuri ample despre Mihai Eminescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Marin Preda. Incitantă, cartea lui M. stârnește reacții contradictorii: pe de o parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic până la fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv la nivelul membranei tubilor în T. In fiecare celulă contracția debutează imediat după apariția potențialului de acțiune și durează până la cca. 50 ms după repolarizarea completă (fig. 39). Inregistrarea simultană a electrocardiogramei și a diverselor mecanograme relevă corespondența temporală globală între fenomene electrice și mecanice (fig. 40). Contracția se produce prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Lovinescu atunci când a ales soluția simplistă a deghizamentului auctorial (s-a vorbit de tehnica desuetă a manuscrisului găsit 29), cu toate că și-a dat seama de importanța însușirii unui discurs autoreflexiv, conform cu exigențele intelectual-estetice ale literaturii moderne. În consecință, chiar dacă Bizu debutează în nota proustiană a unei reverii subiectiv-paseiste30, care atribuie autorului rolul de personaj central, ulterior același "autor" dispare din text, iar romanul se "obiectivează" în forma unei narațiuni omnisciente ce trasează, într-o succesiune riguroasă, etapele esențiale din biografia unui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
povara iubirii. Romanele celelalte ale ciclului vor fi, neîndoios, niște romane de dragoste. Din care autorul dispare pentru a lăsa personajul să trăiască în voie. 1.6. Arta de a (nu) scrie un roman Al doilea roman al ciclului autobiografic debutează tot în registru dramatic, în cadrele stereotipe ale artificialului dialog imaginar autor-personaj. De data aceasta, preambulul trebuia să justifice, am spus-o deja, emanciparea completă a personajului și a ficțiunii, desprinse programatic de lumea evocată în paginile memorialistice. Prin urmare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să le atribuie o altă funcționalitate, astfel încât comicul să devină nu doar excesiv, de o primitivitate asumată lucid (foarte pe gustul lui Caragiale, de pildă), ci mai cu seamă "dureros", plasând astfel partitura epico-dramatică în proximitatea previzibilă a melodramei. Romanul debutează totuși, așa cum am avut prilejul să constatăm, în maniera unei narațiuni realiste obișnuite, axate pe descrierea amănunțită a mediului social și a unor comportamente tipice. Dacă ar fi dat curs temei anunțate în primul capitol și ar fi reconstituit povestea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
intenționatelor erori de interpretare. 1.9. Femeia, un suflet pereche Ultimele două romane ale ciclului autobiografic nu se mai conformează modelului circular, cu acele lungi și uneori prea didactice introduceri în temă. În Mili, ca și în Acord final, narațiunea debutează abrupt, autorul manifestând acum doar intenția de a reînnoda firul epic, fără alte artificii tehnice. Mihail Sebastian observa totuși, cu finețe, că personajele sunt construite "după o tehnică a contrastelor", de unde și recurența "personajului-replică" (Diana-Silvia, Bizu-Mili etc.)57. Același procedeu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ce trebuia să se întâmple; de acum n-o să te mai doară...", glăsuiește fosta fecioară, la finele partidei de sex, mărturisindu-i că se îndrăgostise de el mai de mult, chiar de când venise la minister, ca dactilografă. Deși va fi debutat, poate, ca un coup de foudre, cum recunoaște chiar ea ("te-am iubit de cum te-am văzut"), iubirea Silviei găsește în slăbiciunea bărbatului aproape dezonorat prilejul ideal de a înflori. Întâlnirea de la patinoar nu a fost, deci, o pură întâmplare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Facultății de Filologie a Universității din București (1962), activează ca asistent universitar la Institutul Pedagogic din Constanța (1962-1966), ca redactor (1970-1971) și redactor șef (din 1981) la revista „Tomis”. Din 1995 este secretarul executiv al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor. Debutează cu o povestire în revista „Tribuna” (1963), iar în volum în 1970, cu o carte de nuvele, Cheltuieli de reprezentare. Colaborează la „Vatra”, „Argeș”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. Într-o cadență alertă, îi apare un număr impresionant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]