13,095 matches
-
hiperdensă, cu efect de masă asupra parenchimului cerebral. HE supraacute apar ca și colecții hiperdense neomogene, cu arii hipodense în interior, HE acute apar ca și colecții hiperdense, în cazul HE subacute și cronice, densitatea colecției variază în funcție de stadiul de degradare a hemoglobinei, izodensă cu parenchimul cerebral în HE subacut și hipodensă față de parenchimul cerebral în stadiul cronic. Când HE este urmarea unui sinus venos lezat, acesta se poate întinde supra și subtentorial, iar când este implicat sinusul longitudinal superior (SLS
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
mai mic semn de agravare al pacientului (fig. 3.12 a, b). Aspectul RMN al leziunilor hemoragice depinde de stadiul de evoluție, semnalul fiind determinat pe secvențele T1,T2- ponderate, secvența de gradient (GRE*), de susceptibilitatea magnetică a produșilor de degradare a hemoglobinei. Astfel, în stadiul hiperacut (primele ore), HE apare în hipersemnal T2 și hipo-/izosemnal T1 (oxihemoglobină), în stadiul acut (6 ore - 3 zile) de deoxihemoglobină - hipo-/izosemnal T1, hiposemnal accentuat T2. În stadiul subacut (3 zile - 3 săptămâni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
RMN comparativ cu examenul CT, poate vizualiza hematoamele mici, de-a lungul convexității și interemisferice, deoarece nu există efectul de volum parțial, secundar proximității structurilor osoase. Aspectul RMN, hipo- și hipersemnalul pe secvențele T1 și T2-ponderate, variază în funcție de stadiul de degradare a hemoglobinei (fig. 3.16 a-c). Pe secvența FLAIR HSD prezintă hipersemnal comparativ cu semnalul LCR-ului. Leziunile extra-axiale duc frecvent la deplasarea sistemului ventricular, ceea ce necesită evaluarea deplasării liniei mediane. Deplasarea se apreciază la nivelul foramenului Monro. Lărgimea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
este o colecție lichidiană situată în spațiul subdural, secundar unei brese la nivelul arahnoidei. Pe investigația CT și RMN se vizualizează o colecție hipodensă, cu densități sau semnal similare cu cele ale LCR-ului. Poate să apară posttraumatic sau după degradarea unui hematom (fig. 3.19 și 3.20). LEZIUNI INTRA-AXIALE CONTUZIA CEREBRALĂ Contuziile cerebrale reprezintă leziuni traumatice primare ce afectează substanța cenușie superficială, pot fi edematoase sau hemoragice. Sunt produse prin impactul direct al suprafetei corticale de un relief
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
cavernoase „de novo”. Imagistica RMN: - leziune cu structură heterogena (semnal mixt - hiper/hiposemnal T1WI, T2WI) delimitată printr-un inel complet de hemosiderină în jur (în hiposemnal T2WI); semnalul heterogen al leziunii este dat de sângele prezent în diferite stadii de degradare. Edemul perilezional este prezent rar; - secvența T2*GRE evidențiază reziduurile hemosiderinice (în hiposemnal accentuat); - post SDC priza de contrast este minimă sau absentă; - angio-RMN nu evidențiază malformația; - hemoragia acută poate face imposibil de vizualizat în anumite situații malformația, motiv pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
cea "vizuală" desprinsă din artele plastice. Ultima etapă a existenței acestuia poartă amprenta tragică a periplului dantesc prin bolgiile saturate de suferință ale existenței. O serie de amănunte sordide consemnate în diverse mărturii 259 configurează acest portret mizerabilist, naturalist, al degradării fiziologice, la care se adaugă cu prisosință altele 260 ulterioare decesului, care aruncă o umbră de derizoriu peste sfârșitul poetului. În opinia lui Frunzetti, intervenția târzie a medicului legist contribuise la rigidizarea trăsăturilor într-o dezolantă, teribilă mască macabră a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trăsăturile modificate de descompunerea incipientă a fibrei, cu falca strâmbată de infecția care i-o umflase în timpul ultimelor sale zile în ospiciu și cu fruntea purtând bandajul septic care o obrintise rana provocată de nebun. Totul atestă o dată mai mult degradarea în care-l adusese mizeria fizică. Masca asta luată prea târziu (gura întredeschisă și ochii căzuți arată că operația întârziase: se depășiseră cele șase ore pentru ca alterările descompunerii să nu intervină) prezintă totuși garanția autenticității. Având-o la dispoziție și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
București, 1994. 257 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Editura Eminescu, Bucurșeti, 1975. 258 Ioan Stanomir, Eminescu: tradiția ca profeție politică, Editura Bastion, Timișoara, 2008. 259 Relatarea impresiei adânci produse asupra lui Caragiale de imaginea degradării ultime a poetului, relatare consemnată de Otilia Michail-Oteteleșanu, este elocventă în acest sens pentru a mai insista. 260 Un amănunt precum cel al alterării creierului din cauza proastei sale conservări vine să completeze un tablou al infamiei legat de tratarea indiscutabil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
viața socială prezentă În „Enigma Otiliei” e una prezentă, cunoscută de autor la vremea copilăriei sale, În țara de origine. Realismul presupune obiectivitate; aceasta se relevă prin tema romanului, ea impune o raportare la o anumită societate aflată sub semnul degradării morale, sub influența bolnavă a banului, el fiind valoarea supremă a existenței individului. Se afirmă că structura romanului „ Enigma Otiliei este sferică și se remarcă prin tehnica detaliului și prin crearea de personaje tipice. Nu e o noutate nici acest
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exemplu, anumite procese de poluare. Problemele-cauză sunt mai puțin evidente pentru conștiința comună, ele implicând procese cognitive de analiză cauzală. Din acest motiv, colectivitatea își poate imagina probleme sociale iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină pentru degradarea moravurilor poate fi considerată de comunitate drept cauză a problemei. Din acest motiv, definirea problemelor-cauză face parte din ideologia colectivității, așa cum o definea Engels: „imaginarea unor cauze false” din cauza incapacității cognitive sau din interesul de a identifica alte cauzele decât
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prezentate și scrupulozitatea analizei efectuate) era de a analiza cinci mari tendințe ale dezvoltării societăților lumii (sau cinci mari aspecte ale dezvoltării sociale globale): industrializarea accelerată, creșterea demografică exponențială, subnutriția globală, consumul îngrijorător de rapid al resurselor naturale neregenerabile și degradarea mediului înconjurător. Acesta includea un volum considerabil de date din cele mai diferite contexte sociale, referitoare la cinci variabile principale (investițiile, populația lumii, hrana, resursele naturale și poluarea), date colectate cu scopul de a analiza interdependența lor și modalitățile în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
grav; școli speciale pentru copiii cu diferite grade de handicap; • situația gravă a instituțiilor de asistență socială - subfinanțarea severă a instituțiilor de asistență socială înainte de 1990 a dus pe perioade mari de timp la condiții de viață improprii, în continuă degradare. Situația s-a agravat și mai mult din cauza dominării personalului necalificat. După 1990, situația din instituții s-a îmbunătățit în ceea ce privește condițiile materiale, dar a continuat să se mențină forma de organizare improprie moștenită. În plus, instituțiile arătau mai degrabă ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fundamentale ale conceptului de dezvoltare durabilă: economic, ecologic și social (Holmberg, 1992; Harris, 2000). În cadrul Summitului pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg (2002), progresul înregistrat în privința dezvoltării durabile a fost considerat mai degrabă dezamăgitor având în vedere creșterea sărăciei și accentuarea degradării mediului, în locul unei noi dezbateri politico-filosofice fiind de dorit „un summit al acțiunilor și rezultatelor” (The Johannesburg Summit, 2002). Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat al conferințelor internaționale și al summiturilor mondiale desfășurate pe parcursul anilor ’90 și adoptate în cadrul Adunării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
call-num>Jefferson or Adams Bldg General or Area Studies Reading Rms HC59.7 .H26513 1990</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(1990), depășirea indicatorilor economici reprezintă o țintă pentru mulți dintre cei care au propus măsuri alternative. „Preocupările pentru inegalitate, degradarea mediului înconjurător, prăbușirea structurii sociale a societății și investițiile în generația viitoare și infrastructură au condus la o largă insatisfacție în ce privește Produsul Intern Brut ca scop unilateral.” ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Greenwood</Author><Year>2004</Year><RecNum>39
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1946 a Parchetului General adresată secretariatului Ministerului de Război, cazul său a fost clasat. În mai 1948 este arestat, judecat și condamnat prin sentința nr. 2628 din 26.06.1948 la muncă silnică pe viață, 100 milioane lei amendă și degradarea civică pe timp de 10 ani. Este eliberat din închisoare în 1960 și i se fixează domiciliu obligatoriu în Bărăgan, unde va rămâne până în 1963. Moare în 1964, în urma suferințelor îndurate în perioada detenției. Maior (din 01.07.1927); locotenent-colonel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
arestat la 26.05.1945, fiind achitat de Tribunalul Poporului de învinuirile aduse la 15.05.1946. Rearestat la 11.08.1948, este acuzat de crime de război și condamnat anul următor la 20 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică. A trecut prin închisorile din Văcărești, Jilava, Aiud, Craiova, Poarta Albă și Târgu Ocna, fiind eliberat la 18.10.1955 și reabilitat în 1966. Locotenent-colonel (din 10.05.1929); colonel (din 16.10.1935); general de brigadă (din 24
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Călărași evreii îmbarcați în Iași în urma pogromului. Arestat de autoritățile comuniste la 06.02.1948, este acuzat de crime de război și condamnat la 26.06.1948 la muncă silnică pe viață, 100 de milioane lei amendă și 10 ani degradare civică. Ulterior pedeapsa i-a fost redusă la 12 ani și 6 luni, fiind eliberat la 22.10.1956. A trecut prin închisorile din Aiud și Făgăraș. Sublocotenent de rezervă (din 01.10.1923). 199 Ioan G. Aramă (1890-?), militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
perioada ianuarie-august 1945 a fost cercetat pentru crime de război, fiind în cele din urmă scos de sub urmărire. În 1951 a fost arestat de autoritățile comuniste, acuzat de "crime contra umanității" și condamnat la 12 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. Eliberat în 1955, a fost rearestat în 1959 sub învinuirea de "uneltire contra ordinii sociale" și condamnat în 1960 la 7 ani închisoare corecțională și confiscarea averii. A fost eliberat în același an, în urma admiterii recursului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rezervă la 25.10.1942 și menținut concentrat. La 31.10.1944 a fost arestat pentru abuzurile săvârșite în calitate de comandant al Diviziei 10 Infanterie, fiind condamnat de Tribunalul Poporului la 17.08.1945 la muncă silnică pe viață, 10 ani degradare civică și confiscarea averii pentru că "a ordonat acte de teroare, cu cruzime și represiuni colective pe teritoriul URSS". A trecut prin închisorile Malmaison, Văcărești, Dumbrăveni, Aiud, Craiova și Gherla, fiind eliberat la 12.09.1956. Locotenent-colonel (din 01.07.1927
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și Bucovina de nord în Transnistria. A fost arestat de autoritățile comuniste, acuzat de "crime de dezastrul țării prin săvârșire de crime de război" și condamnat la 02.07.1945 de către Tribunalul Poporului din București la temniță grea pe viață, degradare civică pe timp de 10 ani și confiscarea averii. Moare în detenție, în penitenciarul Aiud la 22.06.1950. Colonel (din 01.10.1928); general de brigadă (din 01.04.1937); general de divizie (din 18.07.1942). 248 Dumitru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
La 21.08.1951 este arestat a treia oară și anchetat referitor la activitatea sa de fost ofițer de informații, fiind acuzat de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A fost condamnat în 1953 la 10 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. Este eliberat în 1955, fiind grațiat în urma Decretului 421/1955. Reabilitat în 1998 de Curtea Supremă de Justiție. Maior (din 10.05.1934); locotenent-colonel (din 31.10.1939); colonel (din 31.10.1943). 251 Generalul de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ministerului de Război din 23.08.1944, este trecut în rezervă la 24.03.1945. Arestat de autoritățile comuniste în 1946 ca fost membru al guvernului Ion Antonescu, este condamnat în 06.02.1948 la 10 ani temniță grea și degradare civică. Moare în detenție în penitenciarul Văcărești. Colonel (din 16.10.1935); general de brigadă (din 10.05.1941); general de divizie (din 10.05.1944). 393 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 394 Nu a fost identificat printre
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
trecut în rezervă la 22.03.1945. Arestat la 13.10.1944, a fost acuzat de "crima de dezastrul țării prin săvârșirea de crime de război" și condamnat de Tribunalul Poporului la 22.05.1945 la detenție grea pe viață, degradare civică timp de 10 ani și confiscarea averii. Eliberat din închisoare în 1956, fiind grațiat prin Decretul Nr. 421/1955. Colonel (din 10.05.1934); general de brigadă (din 25.10.1939); general de divizie (din 25.10.1942). 474
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat de autoritățile comuniste la 10.03.1951, a fost acuzat de executarea a 3 dezertori în vara anului 1944 și condamnat în 1952 la 12 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. A trecut prin închisorile Jilava, Văcărești, Aiud, Craiova, Poarta Albă, fiind eliberat la 21.10.1955. Locotenent-colonel (din 01.01.1934); colonel (din 10.05.1938); general de brigadă (din 23.03.1944). 654 Indicativul codificat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al județului Berezovca (1941-1942); prefect al județului Tulcin (1942-1943). Arestat în 1945, a fost judecat pentru crime de război "represiuni individuale și colective rasiale" și condamnat de Tribunalul Poporului la 02.07.1945 la muncă silnică pe viață, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. A trecut prin închisoarea Aiud, unde a decedat la 31.01.1949. Maior (din 01.09.1917); locotenent-colonel (din 28.09.1926); colonel (din 10.05.1934). 694 R.K.K.S., prescurtare de la Reichskreditkassenscheinen, mărci de ocupație germane
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]