14,797 matches
-
cu roșu, „xerox”. Lacrimi mărunte mi se strângeau treptat în suflet și-mi atârnau grele. Durerea îmi cobora în suflet prea grea... și prea apăsătoare... Sunt dureri pe care nici uitarea nu le stinge. „Ce fel de Dumnezeu este... un Dumnezeu fără inimă, și, pentru care durerea nu contează !”, mi am zis în mintea mea încețoșată. „.. Durerile stau la baza vieții !”, îmi șopti rar un gând. M-am cutremurat în toată ființa... și, m-am căit pentru slăbiciunea mea... „Iartă-mă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Căderea lui Adam are drept consecință o suferință a creaturii de la om până la ce din urmă piatră. Este aici o logică ce trimite la necesitatea restaurării, o restaurare ce este cu neputință omului și doar răscumpărarea pe care o face Dumnezeul Om o realizează. Însă, deși săvârșită prin Întrupare și Jertfă, restaurarea este actuizată prin fiecare experiență personală particulară a unirii cu Hristos. Restaurarea are însă o semnificație ce depășește înțelesul unei simple refaceri a datelor inițiale întru care se găsea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
spunem că ipostasele sunt desăvârșite, pentru ca să nu gândim că firea dumnezeiască este compusă. Căci tot ceea ce este compus are ca principiu dezbinarea. Și iarăși spunem că cele trei ipostase sunt unele în altele, ca să nu introducem mulțime și gloată de Dumnezei. Prin cele trei ipostase cunoaștem că Dumnezeirea este necompusă și neamestecată; iar prin faptul că ipostasele sunt de aceeași ființă, sunt unele în altele și sunt identice în ceea ce privește voința, activitatea, puterea, stăpânirea și mișcarea, cunoaștem, ca să spunem așa, că Dumnezeirea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este necompusă și neamestecată; iar prin faptul că ipostasele sunt de aceeași ființă, sunt unele în altele și sunt identice în ceea ce privește voința, activitatea, puterea, stăpânirea și mișcarea, cunoaștem, ca să spunem așa, că Dumnezeirea este neîmpărțită și că este un singur Dumnezeu. Căci cu adevărat există un singur Dumnezeu: Dumnezeu și Cuvântul și Duhul Lui.” Formulările care apar în aceste fragmente sunt semne ale stadiului în care se găsea înțelegerea raportului între Unu și Trei în descrierea dumnezeirii. Este evidentă reluarea lecturii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
că ipostasele sunt de aceeași ființă, sunt unele în altele și sunt identice în ceea ce privește voința, activitatea, puterea, stăpânirea și mișcarea, cunoaștem, ca să spunem așa, că Dumnezeirea este neîmpărțită și că este un singur Dumnezeu. Căci cu adevărat există un singur Dumnezeu: Dumnezeu și Cuvântul și Duhul Lui.” Formulările care apar în aceste fragmente sunt semne ale stadiului în care se găsea înțelegerea raportului între Unu și Trei în descrierea dumnezeirii. Este evidentă reluarea lecturii unor texte antice, printre care, la Damaschin
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
tot . Discuțiile au fost foarte mult catalizate de încercările de a găsi o soluție a divergențelor cu latinii în chestiunea filioque. Secolul XIV este vremea unor rafinări și mai adânci a raporturilor între Persoanele Treimii cele ce sunt un singur Dumnezeu, să amintim doar distincția palamită a unei „divinități superioare” și a unei „divinități inferioare”. Se poate observa că trecerea timpului a însemnat pentru evaluarea bizantină a înțelegerii UniTreimii, și a dialecticii unu-multiplicitate, o continuă provocare și nevoie de reprecizare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sau „eminență” (ce reprezintă încercarea de a face inteligibil pe Dumnezeu care este dincolo de orice). Bizantinii au fost puși în situația de a găsi o altă formulare a putinței cunoașterii ultimei Realități, căci Întruparea aducea o noutate absolută în înțelegerea Dumnezeului cel transcendent. Marea dificultate sub care stătea încercarea bizantinului de a găsi o precizare satisfăcătoare a aspectelor legate de gnoseologie era găsirea unei formule de echilibru între ceea ce reprezintă theologia și oikonomia divină. Teologia are referință la ceea ce se poate
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
proprie vouq-ului, că mintea omenească are capacitatea de a contempla într-o gnoză esențială lumina Treimii. În această stare, în care mintea însăși devine lumină, se ajunge la simultana percepție în care intelectul se vede pe sine în timp ce are vederea Dumnezeului Treimic. Pentru tradiția origenisto-evagriană, vederea luminii nu implică o trecere dincolo de putințele vouq-ului, de aceea tema întunericului înțeles drept o cunoaștere prin ignoranță lipsește. Însă, în cea mai înaltă stare a minții, cea a rugă¬ciunii curate, nu mai există
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
opinia lui Meyendorff, poziția esențială pe care se plasează Valaam. Cealaltă expresie a apofatismului ținea de accep¬țiunea că transcendența divină este o proprietate a lui Dumnezeu și un adânc pe care nimeni nu îl poate trece prin propriile putințe; Dumnezeul Bibliei este „Dumnezeul ascuns”, care se revelează pe sine numai atunci când El dorește și în condițiile pe care numai El le hotărăște. Este atitudinea sub care se revendică palamismul. Cea de a doua dimensiune implicată în controversa hesychastă este contrastul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
poziția esențială pe care se plasează Valaam. Cealaltă expresie a apofatismului ținea de accep¬țiunea că transcendența divină este o proprietate a lui Dumnezeu și un adânc pe care nimeni nu îl poate trece prin propriile putințe; Dumnezeul Bibliei este „Dumnezeul ascuns”, care se revelează pe sine numai atunci când El dorește și în condițiile pe care numai El le hotărăște. Este atitudinea sub care se revendică palamismul. Cea de a doua dimensiune implicată în controversa hesychastă este contrastul pe care controversa
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
contactul cu mediul în care acela trăiește, cu obiectele ce îi aparțin. Aceasta este încărcătura pe care o au lucrurile, lumea întreagă, pentru bizantin: de semne ale modului de prezență a unei persoane. Desigur, aici referința este mai ales la Dumnezeul Tripersonal, care a făcut lumea ca loc și semn al întâlnirii persoanelor, dar nu mai puțin este implicată și relația interumană în dimensiunea sa personală. Astfel poate fi justificată și valoarea pe care evlavia populară, în Bizanț, o acorda locului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
omul poate să redobândească starea sa cea dintâi. Dar este vorba mai mult decât atât, căci prin unirea mistică cu Hristos, omul își împletește natura sa omenească cu cea dumnezeiască a lui Hristos, devenind mai mult decât om, ajungând un dumnezeu prin har, nu prin fire. Tema hainei câștigă în acest fel o importanță aparte, nu doar pentru antropologie, ci și pentru ansamblul modelului cultural bizantin. Se dovedește că pentru înțelegerea antropologică bizantină haina, îmbrăcămintea, nu este nicicând un adaos, un
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
spirituală activă în spa¬țiul elenist, dimensiunea Întrupării Celui ce este mai presus de toată ființa, a pus într-o perspectivă nouă și neașteptată tema sixov-ului. Epistola către Coloseni a Sfântului Apostol Pavel vorbește despre Hristos, „Care este Chip al Dumnezeului celui nevăzut”, și în acest fel deschide o mare provocare pentru felul în care trebuie înțeleasă Întruparea ca Înfățișare a Celui ce este Chip al Tatălui. Această nouă perspectivă era dublată de o alta, care deși prezentă încă în Geneza
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
provocate de seisme și erupții vulcanice, care-l scosese din circuitul marilor revelații spirituale, readus la viață cu eforturi deosebit de mari, Borobudur pare să retrăiască aceeași dramă, provocată de demonicul Merapi. Singură printre zei păgâni, am cutezat a dialoga cu Dumnezeul meu. Priveam de la Înălțimea celei de-a noua terase, nu În jos, ci spre transcendent, mulțumind Forței Absolute pentru marea Îngăduință arătată În acea zi. Și când nimeni nu se aștepta, Cerul, parcă scârbit de hainele-i Întinate de zgura
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Justiției București. Raport. Cercetat imediat cazul și cu respect raportez urgent. Acu cinci zile duminecă, fiind absent anchetă județ, orele 2 p.m. directorul prefecturii Raul Grigorașcu afla cafine central jucând table cu căpitan Pavlache intedență. Mare devenă foarte iritat pronunțat dumnezeu mami, nu personal cineva, ci ghinion. Atunci Costăchel Gudurău care sta altă masă criticând guvernul gura mare, sculat și apostrofând directoru strigat ba pe al măti și ridicat bastonu. Directoru parând răpide lovitura aplicat agresorului palme și promițând cavalirește duel
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
spițerului, să mă pomenească! [...] MIȚA (aparte): Să fie Nae? A! ce răzbunare ar fi! (Tare:) Domnule, zici că biletul de amor este către «Bibicul»? PAMPON: Da! MIȚA: Și este iscălit de cine? PAMPON: «A ta adorantă, Mița...» MIȚA: Mița! A! Dumnezeule! [...] MIȚA: Eu am o presimțire... PAMPON: Care? MIȚA: Cum este amanta dumitale? PAMPON: Cum să fie adică? MIȚA: De roșu, de ghindă, de tobă, ori de verde? PAMPON: De verde... MIȚA: De verde? Pampon: Da.” (s.n.). Dar Mița are motive
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
apărat bastonu, lovit cap Iordăchel, Costăchel tras revolver spart glob lampa centrul grădinii electrică.”), fie că e vehiculat de presă; totul e o comèdie, a cărei desfășurare o prevede lucida Zoe Trahanache, gândind asupra consecințelor publicării scrisorii de amor, pierdute: „Dumnezeule! Cum or să-și smulgă toți gazeta, cum or să mă sfâșie, cum or să râdă!... O săptămână, o lună, un an de zile n-o să se mai vorbească decât de aventura asta... În orășelul ăsta, unde bărbații și femeile
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
d. Adoncs dis le lectors mot consolatz que... apoi spune.PS.3SG DEF lector foarte liniștitor că ' Lectorul a spus apoi foarte liniștitor că...' (occitana veche; Wolfe 2015a) e. esta logar mostro dios a abraam acest loc arăta.PS.3SG Dumnezeu DAT Avraam 'Dumnezeu i-a arătat acest loc lui Avraam' (spaniola veche; Fontana 1997) (3) quali denari avea Baldovino lasciati loro care monede avea.AUX.IMPERF.3SG Baldovino lăsat lor 'pe care monede li le lăsase lor Baldovino' (italiana veche
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să iasă din acea lume re și au făcut 10.000 de corabii și alese tot oameni buni și derepți și băgă în corabii, și cu fămeiele-ș, ș-au purces pre mare, pre răsărit. (A.1620: 6r) (2) a. Doamne Dumnezeul mieu, să aș face ceasta, sau să iaste nedreptate în mâna mea, sau să aș împrumuta derept rău să-mi dai rău, de să caz amu de vrăjmașul mieu în deșert, de să mâne amu dracul sufletul mieu și să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
după cum arată și următorul exemplu mai elaborat din CC2.1581: (43) Dentr'aceasta să înțeleagemu, ca de voru fi și nescari nevoi țiindu pre noi, cuviință ne iaste a face cinste mai vârtosu de toate duhovniciloru, și de tremișii dela Dumnezeu, carii-su tocmiți spre a noastră sufletească cercetare și socotire, și grije a avea și a-i asculta și a ne pleca, nu să-i rânjimu, ni să ne întărâtămu spr'inșii, nici a-i urî sau a-i dosădi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
parte de vale? (DÎ.1596: CVI) (91) a. Și voi au ca nevinovații veți fi? (CC1.1567: 33v) b. Au doară den Galilei Hristos va veni? (CC1.1567: 42v) c. Nu zeace se curățiră? (CC1.1567: 149r) d. Sfinții lu Dumnezeu păcătoși au fost? (CC1.1567: 246r) e. Au doar vor culeage den spini struguri sau din scai smochine? (NT.1648: 9v) În coordonarea a două predicate în interogativele totale, structurile inversate precedă de obicei structurile noninversate, însă regula nu este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de focus. (107) Nu vor câdea amândoi în groapâ? (CT.1560-1: 127v) (108) Sfinții lu Dumnezeu păcătoși au fost? (CC1.1567: 246r) (TOPP TOPP >) FOCP qp FOC0 FINP [ufocus] qp FIN0 MOODP qp MOOD0 TP qp VP ... 4 Sfinții lu Dumnezeu păcătoși au fost ACORD Această analiză explică în mod elegant și situațiile în care inversiunea coexistă cu constituenți care ocupă poziția de focus ei înșiși; de acest tip sunt propozițiile interogative parțiale și propozițiile care conțin un focus de veridicitate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se ridică pe vârfuri (am uitat să precizez că este foarte scundă), aproape că îmi șoptește la ureche cu o voce scăzută, pierdută de emoție, „domnule, eu vă mulțumesc că înțelegeți și legea noastră. Că toți suntem români și tot Dumnezeul acela îl avem”. Nu mai știu ce să răspund, dau automat din cap ca o păpușă stricată, traversez iarăși unul dintre acele momente delicate ale terenului-pelerinaj în care-mi vine să las totul baltă și să încep altceva. Ana și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
iar apropierea efectivă de moaște, după ore lungi de așteptare, duce la o stare apropiată de extaz mistic, descris în termeni mai degrabă neobișnuiți pentru lumea ortodoxă. Jurnalul este semnat, simplu, „Simona din Hunedoara, o închinătoare la moaștele proslăvite de Dumnezeu ale Precuvioasei Maicii noastre Parascheva”). Una dintre cele mai spinoase și dezbătute probleme din cadrul sociologiei mass-mediei este efectul televiziunii asupra publicului, modul în care „consumul” de imagine influențează comportamentul și atitudinile de consum. Am reținut opinia sociologului francez Jean Cazeneuve
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ori ca rituri magice. Pentru ei, ca și pentru românul de rând, trecerea prin apele botezului nu a însemnat lepădarea tuturor practicilor păgâne ale înaintașilor. Chiromanția și credința în vrăji pot coexista în același suflet, împreună cu credința într-un singur Dumnezeu și puterile Diavolului. Această viziune aproape dualistă se împacă ușor cu ideea predestinării sau cultul sfinților. știm foarte puține despre ceea ce cred țiganii cu adevărat, complexitatea mitologiei lor părând să nu aibă limite” (Neamțu, 2008 : 64,79). De ce tocmai covoare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]