19,153 matches
-
ales în perioadele ploioase sau în perioadele când se topesc zăpezile. În cazul deșerturilor argiloase cele mai întâlnite animale sunt: șoarecele săritor mic (Dipus sagitta), iepurele de pământ, hârciogul cenușiu (Cricetulus migratorius), popândăul-galben (Citellus fulvus), dropia etc. Deșerturile nisipoase sunt habitatul preferat pentru popândăul cu degete subțiri, gaița de deșert, găinușa de deșert, cucuveaua de nisip, dropia gulerată, șopârla de nisip, cămila cu două cocoașe (Camelus bactrianus), antilopa cu gușe (Gazella gutturosa), râsul de deșert (Lynx caracal), specii de pisică (Felis
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vom face referire și la modalitățile de definire a așezărilor cucuteniene pe baza organizării interne. O primă lucrare care încearcă să stabilească o tipologie a locuirilor în aria și domeniul specific de interes al lucrării noastre, este dedicată analizei evoluției habitatului uman din Moldova, acoperindu-se un interval temporar cuprins între Paleolitic și secolul XVIII (ZAHARIA, PETRESCU-DÎMBOVIȚA, ZAHARIA 1970). Conform declarației autorilor, în această lucrare s-au urmărit frecvența așezărilor în diversele subunități geografice, tipul de așezare și poziția geografică, continuitatea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
adâncul tumulușilor, piramidelor sau gropilor ca să fie frumoase, ci ca să fie folositoare. Cripta, odată închisă, era cel mai adesea interzisă și totuși plină de materiile cele mai bogate. Nouă, modernilor, rezervoarele de imagini ni se expun privirii. Straniu ciclu al habitatelor memoriei. Așa cum mormintele erau muzeele unor civilizații fără muzee, muzeele noastre sunt, poate, mormintele proprii unor civilizații care nu mai știu să înalțe morminte. N-au ele, în spațiul civic, fast arhitectural, prestigiu, protecție vigilentă, izolare rituală? Dar în Egipt
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
statul își păstrează prerogative, dar își asociază colectivitățile teritoriale), discriminarea pozitivă (politici în favoarea unor teritorii, a unor "zone prioritare")247. Istoricii orașelor franceze au identificat câteva mari perioade în devenirea politicilor de refacere, reamenajare, reînnoire, regenerare, dezvoltare, dezvoltare durabilă. operațiunea Habitat și viață socială (1976); crearea Comisiei Naționale pentru Dezvoltarea Socială a Cartierelor (1981); crearea Delegației Interministeriale pentru Inserția Tinerilor, a Zonelor de Educație Prioritare, a Operațiunilor de prevenire pe timpul verii (1982); crearea Centrului Național de Prevenire a Delincvenței (1983); Dezvoltarea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
dezvoltare socială a cartierelor (1989); Legea de Orientare a Orașului (1991); punerea în act a Marilor Proiecte Urbane care vizează (re)inserția cartierelor în orașe și aglomerațiile urbane (1992); decret care stabilește lista marilor ansambluri de locuințe și cartiere cu habitat degradat (1993): Fondurile Interministeriale de Intervenție pentru Orașe (1994); Legea de Orientare pentru Amenajarea și Dezvoltarea Durabilă a Teritoriului (1995); Pactul de relansare a orașului (1996); Raportul Orașul mâine o nouă ambiție pentru orașe ("politica orașului este în centrul actului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ca: Angoulême, Saint-Omer etc.). Politica "orașelor noi" a marcat evoluția istoriei urbane franceze și a avut ca impact crearea de zone de urbanizat cu prioritate (1958), zone de amenajare deosebită (1962), scheme directoare de amenajare și urbanism (1967) etc. Dacă Habitat și viață socială a vizat mai ales lucrări de ameliorare a confortului intern al clădirilor locuite, programul dezvoltarea socială a cartierelor viza traducerea în act a politicii "marilor ansambluri defavorizate"249, prilej cu care au fost deconcentrate competențe, fonduri "focusate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
crearea de servicii publice noi. Se urmărea modificarea fundamentală și durabilă a fizionomiei cartierelor, schimbarea sensibilă a vieții locuitorilor, fiindcă proiectul urban trebuie pus în serviciul proiectului social 254. Contractul de coeziune socială presupunea programe cu obiective și acțiuni clare (habitatul și cadrul de viață, locuri de muncă, reușita educațională, sănătatea populației, cetățenia, prevenirea delincvenței, înmulțirea parteneriatelor și implicarea locuitorilor). S-a urmărit concertarea diferitelor inițiative: programe locale privind habitatul; zonele dificile urbane; planuri locale de inserție prin activități economice; echipe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Contractul de coeziune socială presupunea programe cu obiective și acțiuni clare (habitatul și cadrul de viață, locuri de muncă, reușita educațională, sănătatea populației, cetățenia, prevenirea delincvenței, înmulțirea parteneriatelor și implicarea locuitorilor). S-a urmărit concertarea diferitelor inițiative: programe locale privind habitatul; zonele dificile urbane; planuri locale de inserție prin activități economice; echipe de reușită educațională; contracte educative școală, familie, comunitate; oraș, viață comunitară, vacanță; contracte de educație artistică, de combatere a iletrismului etc.255 Contractele de coeziune socială trebuiau să se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Introducerea contractului reînnoia aceste eforturi prin crearea unor fonduri de amenajare urbană destinate reamenajării centrelor orașelor, sporirii confortului locuirii, construirii de echipamente care să amelioreze funcționarea serviciilor în cartiere etc. Până în 1989, politicile fuseseră centrate cu precădere pe cartier (resorbția habitatului insalubru, reabilitarea clădirilor etc.) folosindu-se "instrumente" care teritorializau politicile de luptă contra excluderii (zone de educație prioritare 1981, misii locale 1982, consilii de prevenire a delincvenței 1984 etc.). Trecerea de la dezvoltarea socială a cartierului la dezvoltarea urbană a exprimat
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
existente, expansiunea urbană înafara limitelor actuale 258. La ora actuală sunt analizate avantajele și limitele unor Planuri privind Deplasarea în Oraș, privind Căile de Comunicație în Marile Aglomerații Urbane, Directive Teritoriale de Amenajare, Planuri Locale de Urbanism, Programe Locale privind Habitatul, ale unor conferințe intercomunale privind condițiile locuirii etc. Sunt monitorizate diferitele strategii adoptate recent și incidența ultimelor legi în domeniu 259. În ce oraș trăim? Oamenii s-au stabilit în comunități teritoriale rurale și urbane. Demografii ne spun că în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
reacționează la mutațiile mediului, își pregătește viitorul așa cum poate, învățând din tot ce i s-a întâmplat 263. Dacă analizăm calitatea vieții din orașe, se pot constata probleme grave, produse de poluarea sub toate formele, degradarea spațiilor sociale și a habitatului, proasta stare de sănătate a locuitorilor (datorită "atmosferei" nocive care compromite șansele vieții pe termen lung). Locuitorii orașelor, de la decidenți la contribuabili, de la cei din cartierele-șic, la cei din mahalale, sunt responsabili de ce s-a întâmplat cu orașele, după câtă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
viață atât de diferite devenind generatoare de frustrări, de suferințe, riscând să afecteze societatea în ansamblu. Una dintre agențiile Națiunilor Unite ("Programme des Nations Unies pour les Etablissements Humains" United Nation Center for Human Settlements 267) care se preocupă de "habitat" constată că la ora actuală oamenii se stabilesc și trăiesc în orașe afectate de mondializare, de multiculturalism, de afirmare etnică, de probleme ecologice create de efecte (ne)urmărite, (ne)așteptate ale creșterii economice, de tendințe demografice și migratorii noi, de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și culturale care favorizează comunicarea cu serviciile administrative a cetățenilor imigranți (pot informa, facilita întocmirea de dosare etc.); agenții care pot contribui la formarea actorilor locali ai integrării în cadrul politicii orașului etc. În 1999, în Franța, Direcția Generală a Urbanismului, Habitatului și Construcțiilor, Delegația Interministerială a Orașului și Uniunea națională a federațiilor și oficiilor care închiriază la prețuri moderate au pus la punct demersul "gestiunea urbană de proximitate" "ansamblul actelor ce contribuie la buna funcționare a unui cartier". Gestiunea urbană de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de proprietari, piața imobiliară, cum se face gestiunea cheltuielilor de întreținere, care este gradul de implicare al proprietarilor, relațiile între vecini, sociabilitatea medie etc. Cât de important este pentru dumneavoastră cartierul în care locuiți? Locuitorii străzii vizate consideră importante locuirea, habitatul și sunt mulțumiți de locul în care trăiesc (61% declară că sunt mulțumiți de orașul în care trăiesc, 75% se declară mulțumiți de cartierul și de zona lor). Acolo se simt în siguranță, dar se plâng de zgomotul făcut mijloacele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
caracterizează prin: prezența salariatului agricol și absența proprietarilor de drept, slaba valorizare a teritoriului și bariere puse altor proprietari decât cei tradiționali; căutarea unor soluții pentru surmontarea acestor bariere (reforma agrară în Scoția, privatizarea marilor domenii în unele landuri germane); habitat specific satului concentrat etc. Asemenea teritorii aflăm în Scoția, Andaluzia (Spania), Alentejo (Portugalia), Sicilia (sudul Italiei), unele landuri germane. În teritoriile rurale în care spațiile naturale protejate joacă rol cheie, o importantă parte a populației lucrează în exploatații silvice, există
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
primire familiale, în care a existat preocuparea pentru reconstrucția identității colective și a unei structuri sociale consolidate, în care sunt valorizate meșteșuguri, întreprinderi mici, mijlocii, un control responsabil asupra modului în care sunt folosite resursele locale, e protejat mediul, calitatea habitatului. Asemenea teritorii există în Austria, Italia, Franța, Belgia etc. Sunt, de asemenea, teritorii rurale în care s-a dezvoltat o rețea de rezidențe secundare, structuri de primire pentru anumite categorii de persoane, există o mare cerere de teren din partea orășenilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
la piețe mai mari (asemenea teritorii aflăm în zona Veneției, Lombardiei, în anumite zone rurale ale Franței Jura). Unele sate au devenit așezări periurbane, caracterizate prin prezența mare a navetiștilor, servicii, activități care au de suferit din cauza concurenței orașului apropiat, habitat predominant rezidențial, cu identitate socioculturală erodată. Numeroase teritorii rurale au populație îmbătrânită, dependentă de asistență medicală și socială, în care sunt vizibile declinul economic si social, rata scăzută a ocupării, o slabă punere în valoare a teritoriului, chiar o abandonare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nu este doar un proces natural pe care-l putem trata indiferent de cauzele sale sociale și umane. Persistența inegalităților sociale în materie de boală și sănătate este recunoscută de mult, ca și factorii care le explică: nivelul veniturilor, calitatea habitatului, sărăcia, lipsa unui loc de muncă pentru a obține un venit necesar întreținerii sănătății, alimentația proastă, accesul dificil la serviciile de îngrijire a sănătății, expunerea la factori agresori fizici și chimici 359 etc. Deci ar trebui să studiem de ce în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și a problemelor emergente nu se poate realiza doar citind cărți, fiindcă nici nu există prea multe cărți pe această temă. Ar trebui studii de teren care să releve de cine sunt populate aceste spații, cum se face că alături de habitatul bogat, civilizat, rămân concentrate grupuri cu mari dificultăți sociale, materiale, culturale, populații vulnerabile? De ce lipsesc reglementările și "mecanismele" ce permit punerea în act a unor asemenea spații, sau de ce acestea sunt răstălmăcite ca-n perioadele de anomie socială? Sociologii încă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
etc. În farmacologia etruscă se utilizau produse vegetale, animale, minerale; foloseau argila, diverse unguente, loțiuni etc. Preventiv recomandau mișcare, aer, apă viață echilibrată. Spiritul lor inovator l-au fructificat mai ales în acțiuni de urbanizare: canale, rigole, pavaje, construcții pentru habitat și instituții, dar și în secarea bălților și eradicarea focarelor de infecții, a țânțarilor. Acest popor curios prin natura sa, prin limba greu de situat lingvistic, prin credința lui, s-a dovedit foarte sensibil la practicile medicale ale altora și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ginecolog, da? — Da. —Și probabil că a mai văzut mii de vaginuri, nu? — Da. — Și ce-ar fi dacă... Ah, am Înțeles. Ți-e frică ce s-ar Întâmpla dacă vaginul tău nu trece testul. —Corect. Adică vaginurile sunt practic habitatul lui natural. Probabil că a văzut unele destul de grozave În viața lui. Fi nu spuse nimic, apoi: —Iartă-mi ignoranța desăvârșită, dar ce Înseamnă un „vagin grozav“ mai exact? În afară de factorul de lărgime, și din moment ce n-ai născut Încă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
tinereții sale -, care Își privise adorator soțul tot timpul cât acesta se desfășurase, păruse ofensată de lipsa lor de respect. Era relativ mulțumit că Wells se gândea să se stabilească În zonă, confirmându-i Încă o dată că aceasta devenea un habitat popular printre scriitori. Ford Maddox Hueffer Închiriase o fermă lângă Hythe, unde se spunea că, În colaborare cu interesantul expatriat polonez Joseph Conrad, lucra la mai multe proiecte literare; și Stephen Crane, strălucitul dar tânărul autor american al romanului Semnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Architecturae Recentis; În 1952 a inaugurat, sub patronajul prințului Bernard, Casa Ușilor și Ferestrelor, așa cum drăgăstos avea să o boteze Întreaga națiune a Olandei. Să rezumăm teza: zidul, fereastra, ușa, dușumeaua și acoperișul constituie, neîndoielnic, elementele de bază ale acestui habitat al omului modern. Nici cea mai frivolă contesă În boudoir, nici nelegiuitul care așteaptă la pârnaie sosirea zorilor, care Îl va pune pe scaunul electric, nu pot ocoli această lege. O petite histoire ne șoptește la ureche că a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
PERSONAL USN/MEMBRI AUXILIARI 1. Harold C. Barnes, căpitan, coordonator de proiect USN 2. Jane Edmunds, subofițer USN cl. I, tehnician prelucrare date 3. Tina Chan, subofițer USN cl. I, tehnician electronist 4. Alice Fletcher, subofițer USN, șef personal auxiliar habitat Deepsat 5. Rose C. Levy, auxiliar cl. II, habitat Deepsat MEMBRII ECHIPEI CIVILE 1. Theodore Fielding, astrofizician/geolog planetar 2. Elizabeth Halpern, zoolog/biochimist 3. Harold J. Adams, matematician/logician 4. Arthur Levine, biolog marin/biochimist 5. Norman Johnson, psiholog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
coordonator de proiect USN 2. Jane Edmunds, subofițer USN cl. I, tehnician prelucrare date 3. Tina Chan, subofițer USN cl. I, tehnician electronist 4. Alice Fletcher, subofițer USN, șef personal auxiliar habitat Deepsat 5. Rose C. Levy, auxiliar cl. II, habitat Deepsat MEMBRII ECHIPEI CIVILE 1. Theodore Fielding, astrofizician/geolog planetar 2. Elizabeth Halpern, zoolog/biochimist 3. Harold J. Adams, matematician/logician 4. Arthur Levine, biolog marin/biochimist 5. Norman Johnson, psiholog După ce studie lista, Norman spuse: — Este exact echipa propusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]