14,500 matches
-
au fost atribuite aceluiași artist și aceluiași interval cronologic; un grafit din altar, aparținând intervalului 1641-1642, invită o reconsiderare a datării, dar nu neapărat și a atribuirii, având în vedere faptul că un șantier de pictură murală continuat de realizarea icoanelor (fie și numai a celor împărătești) nu reprezintă o sarcină pe care un zugrav ar fi putut-o îndeplini într-un răstimp foarte scurt. Zugravii etapei brâncovenești au fost Preda și Ianache, atestați anterior la bolnița Mănăstirii Hurezi și la
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
relieful buzelor este sugerat printr-o linie aspră, bărbia voluntară este reliefată de o umbră dură. În schimb, restul picturii, în locurile în care nu este prea deteliorată și poate fi luată în considerație, prezintă caractere stilistice asemănătoare celor ale icoanelor împărătești pictate de Stroe în Târgoviște. Figura lui Hristos din icoană este aproape identică cu aceea din scena Deisis, cu ovalul îngust al feței susținut de un gât drept, ochii migdalați în orbitele ușor umbrite cu cearcăne abia vizibile. Desenul
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
reliefată de o umbră dură. În schimb, restul picturii, în locurile în care nu este prea deteliorată și poate fi luată în considerație, prezintă caractere stilistice asemănătoare celor ale icoanelor împărătești pictate de Stroe în Târgoviște. Figura lui Hristos din icoană este aproape identică cu aceea din scena Deisis, cu ovalul îngust al feței susținut de un gât drept, ochii migdalați în orbitele ușor umbrite cu cearcăne abia vizibile. Desenul sprâncenelor este nuanțat, obținut prin tușe fine de culoare, nasul este
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
nuanțat, obținut prin tușe fine de culoare, nasul este drept, cu nările subțiri, buzele sinoase, cu relieful sugerat subtil prin culoare, au colțurile drepte. Unii dintre sfinții în friză păstrează poziția frontală, alții înclină capul grațios, asemeni Fecioarei Hodigitria din icoana “împaratească”. Gustul pictorului pentru alternanța culorilor complementare: roșu, galben, albastru stins, este evident, la fel ca și pentru armurile sfinților militari, bogat cizelate și bătute cu pietre scumpe, puse în valoare de roșul, violetul sau griul pelerinelor. Pe de altă
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
sau griul pelerinelor. Pe de altă parte, felul în care pictorul înseamnă trăsăturile figurilor prin trăsături fine, conturul precis al siluetelor, felul cum trece de la umbră la lumină prin tonuri topite, simplificarea draperiilor și a decorului atestă influențele picturii de icoane asupra frescei. Deși compozița programului iconografic al bisericilor de mici dimensiuni a fost subordonată secolului al XVII-lea câtorva idei principale care continuau tradiția secolcior anterioare, fiecare din ansambluri avea totuși, un mesaj propriu, care reiese din locul și importanța
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
special al programului iconografic și al calității picturii. Programul iconografic, care la prima vedere nu prezintă nimic neobișnuit, ascunde o subtilă gândire teologică pe care ne este permis, fară mare greșeală să o atribuim lui Serapion, staretul mânăstirii și donatorul icoanei Sfântului Nicolae. Ctitoria ansamblului de scene reflectă politica de culturalizare a lui Matei Basarab și chiar, până la un punct, concepția sa de viață; dar, în același timp, locul ocupat de anumite imagini și asocierea dintre ele conferă picturii sensul funerar
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
Sărbătorile - daruri ale Învierii "(Doxologia, Iași, 2010);" Duminicile - peceți ale Învierii" (Doxologia, Iași, 2010); Un destin sinuos devenit poezie "(Sf. Mina, Iași, 2010); "Triodul - Golgota pocăinței" (Doxologia, Iași, 2011); "Penticostarul - Cincizecimea Învierii" (Doxologia, Iași, 2011); "Cartea Sfinírilor" (Iași, 2012); "Imnul Icoanei Făcătoare de Minuni de la Mănăstirea Hadâmbu" (Print Multicolor, Iași, 2012); "Paraclisul Maicii Domnului - o scrisoare de pocăință către omul contemporan" (Pars Pro Toto, Iași, 2014); "Maica Domnului în lumina Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții" (Pars Pro Toto, Iași, 2014
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
Paradais, frecventa de copil mănăstirea, unde, de câte ori venea își îndeplinea, cu mare conștiinciozitate, ascultarea de paracliser, năzuind să devină el însuși monah aici. Toată casa s-a transformat în scrum, inclusiv cărțile și obiectele bisericești adăpostite într-o magazie, cu excepția Icoanei Maicii Domnului, Făcătoare de Minuni. Din cauza drumului greu accesibil, a poleiului de pe drumul forestier și a înclinației pantei, cele trei autospeciale cu apă au ajuns cu greutate după două ore de la izbucnirea incendiului. Din primele cercetări efectuate a reieșit că
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
reieșit că incendiul a pornit de la supraîncălzirea unui coș de evacuare, care nu a fost protejat termic. Biserica veche a fost reconsolidată, i s-a făcut un nou acoperiș în stil moldovenesc, o nouă catapeteasmă, precum și un nou baldachin pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. De asemenea, a fost consolidat și turnul clopotniță. La 11 octombrie 2009, cu prilejul împlinirii a 350 de ani de la atestarea documentară a bisericii vechi, lăcașul de cult cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" a
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
un număr mare de locuri de cazare, având posibilitatea să adăpostească un număr de 500 pelerini. Printre obiectele de cult renumite ale mănăstirii se distinge în mod deosebit prin densitatea sa picturală și prin atmosfera gravă pe care o degajă Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, considerată ca fiind făcătoare de minuni. Această icoană a fost pictată în anul 1938 de către preotul romașcan Octavian Zmău și donată schitului de ieromonahul Iov Mazilu, egumenul acestui schit. În anul 1960, schitul a fost închis
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
număr de 500 pelerini. Printre obiectele de cult renumite ale mănăstirii se distinge în mod deosebit prin densitatea sa picturală și prin atmosfera gravă pe care o degajă Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, considerată ca fiind făcătoare de minuni. Această icoană a fost pictată în anul 1938 de către preotul romașcan Octavian Zmău și donată schitului de ieromonahul Iov Mazilu, egumenul acestui schit. În anul 1960, schitul a fost închis, iar icoana nu a mai văzut lumina zilei timp de 32 de
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
Domnului cu Pruncul, considerată ca fiind făcătoare de minuni. Această icoană a fost pictată în anul 1938 de către preotul romașcan Octavian Zmău și donată schitului de ieromonahul Iov Mazilu, egumenul acestui schit. În anul 1960, schitul a fost închis, iar icoana nu a mai văzut lumina zilei timp de 32 de ani. După redeschiderea mănăstirii în anul 1992, icoana a fost găsită în fosta catapeteasmă a bisericii. Ulterior, această icoană a fost ferecată în argint de către meșterul Ion Contfas din orașul
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
preotul romașcan Octavian Zmău și donată schitului de ieromonahul Iov Mazilu, egumenul acestui schit. În anul 1960, schitul a fost închis, iar icoana nu a mai văzut lumina zilei timp de 32 de ani. După redeschiderea mănăstirii în anul 1992, icoana a fost găsită în fosta catapeteasmă a bisericii. Ulterior, această icoană a fost ferecată în argint de către meșterul Ion Contfas din orașul Târgu Neamț. Coroanele Mântuitorului și Maicii Domnului sunt din aur, decorate cu pietre prețioase, rubine, safire și smaralde
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
egumenul acestui schit. În anul 1960, schitul a fost închis, iar icoana nu a mai văzut lumina zilei timp de 32 de ani. După redeschiderea mănăstirii în anul 1992, icoana a fost găsită în fosta catapeteasmă a bisericii. Ulterior, această icoană a fost ferecată în argint de către meșterul Ion Contfas din orașul Târgu Neamț. Coroanele Mântuitorului și Maicii Domnului sunt din aur, decorate cu pietre prețioase, rubine, safire și smaralde, acestea fiind donate de familia Constantin, Roxana și Elena Amariei din
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
în argint de către meșterul Ion Contfas din orașul Târgu Neamț. Coroanele Mântuitorului și Maicii Domnului sunt din aur, decorate cu pietre prețioase, rubine, safire și smaralde, acestea fiind donate de familia Constantin, Roxana și Elena Amariei din Piatra Neamț. Din această icoană a izvorât mir în diferite ocazii. În duminica Bobotezei anului 1992, pentru prima dată ochiul drept al Maicii Domnului a lăcrimat, apoi în anul 1993, în ajunul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva, din umărul drept au curs trei picături de mir
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
ziua de 20 august 1995 a curs mir continuu, timp de circa 7 minute. În vara și toamna anului 1998, a curs mir atât din chipul lui Iisus, cât și din veșmintele Maicii Domnului. Pentru a o proteja de deteriorare, icoana a fost îmbrăcată în foiță de aur și s-a amplasat un paravan protector din sticlă. De asemenea, și din Icoana Sfântului Ioan Botezătorul izvorâște mir. Această icoană a fost donată bisericii de către soții Gabriela și Sabin Drânceanu, odată cu instalarea
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
curs mir atât din chipul lui Iisus, cât și din veșmintele Maicii Domnului. Pentru a o proteja de deteriorare, icoana a fost îmbrăcată în foiță de aur și s-a amplasat un paravan protector din sticlă. De asemenea, și din Icoana Sfântului Ioan Botezătorul izvorâște mir. Această icoană a fost donată bisericii de către soții Gabriela și Sabin Drânceanu, odată cu instalarea unei noi catapetesme. Icoana a vărsat pentru prima dată mir de Bobotează, după slujba Sfintei Liturghii, în 6 ianuarie 1999, la
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
cât și din veșmintele Maicii Domnului. Pentru a o proteja de deteriorare, icoana a fost îmbrăcată în foiță de aur și s-a amplasat un paravan protector din sticlă. De asemenea, și din Icoana Sfântului Ioan Botezătorul izvorâște mir. Această icoană a fost donată bisericii de către soții Gabriela și Sabin Drânceanu, odată cu instalarea unei noi catapetesme. Icoana a vărsat pentru prima dată mir de Bobotează, după slujba Sfintei Liturghii, în 6 ianuarie 1999, la ora 12. Apoi, acest lucru s-a
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
în foiță de aur și s-a amplasat un paravan protector din sticlă. De asemenea, și din Icoana Sfântului Ioan Botezătorul izvorâște mir. Această icoană a fost donată bisericii de către soții Gabriela și Sabin Drânceanu, odată cu instalarea unei noi catapetesme. Icoana a vărsat pentru prima dată mir de Bobotează, după slujba Sfintei Liturghii, în 6 ianuarie 1999, la ora 12. Apoi, acest lucru s-a repetat trei zile mai târziu, la 9 ianuarie.
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
atunci cu un strat gros de var. Analiza stilistică a ansamblului permite evidențierea prezenței a trei meșteri zugravi, doi dintre ei lucrând - se pare - concomitent. Meșterul principal, autorul picturilor întregului altar, al primelor două registre superioare din naos și al icoanei de hram, și-a înscris numele în partea de sus a pilei din stânga intrării în biserică: „A pictat Ștefan”, inscripție completată cu o alta, tot în slavonă, aflată sub fereastra de pe latură sud-estică a absidei altarului: „... la anul 6952 [1443
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
1996; Petru Maior, "Scripta minora. (Ars literaria. Animadversiones. Epistolarium. Ultimae)", ediție îngrijită, prefață, traduceri din latină și note de ~ , Editura Viitorul Românesc, București, 1997; Petru Maior, "Protopapadichia", ediție îngrijită și studiu introductiv de ~, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1997; "Icon lacrymans Balasfalvensis. Icoana plângătoare de la Blaj", ediție după documente inedite, introducere și traducere din latină de ~, Cluj-Napoca, 1997 (colaboratori János András, Ambrus Miskolczy și Luminița Dobriban); Inochentie Micu-Klein, "Arhieraticon", ediție îngrijită și studiu introductiv de ~ , Editura România Press, București, 2000; "Biblia de la Blaj
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
populară ai țării: Maria Lătărețu, Ioana Radu, Rodica Bujor, Ion Luican, Alexandru Grozuță, Felician Fărcașu, Dumitru Fărcaș, Lucreția Ciobanu și mulți alții. se stabilise de mai mulți ani la Cluj, unde în ultimii ani de viață, s-a dedicat picturii icoanelor. În decursul carierei sale și-a îmbogățit repertoriul cu cântece și din alte zone ale Ardealului. În comunism a lansat o piesă de folclor nou foarte des difuzată în epocă, intitulată "Cântecul șoferului": „Măi bădiță, strop de rouă, / Ai primit
Maria Peter () [Corola-website/Science/303070_a_304399]
-
doilea său fiu, Chirca postelnic, moștenitorul domeniului Curtișoara. Este posibil ca numele de "Ghica" să fie o interpretare greșită a aceluia de "Chirca" din cauza deteriorării vechii pisanii și a rescrierilor succesive. Cu toate acestea, în textul unei inscripții a unei icoane a Maicii Domnului datată 1624-1625 aparținând bisericii satului Rudeni, moșia de baștină a boierilor Rudeanu, criticul de artă G. Teodorescu descifra în 1929, într-o listă de șapte sau opt nume și pe acela de "Ghica" alături de cel al unei
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
din Regatul Unit, iar pe parcursul anului 2007 s-a implicat în campania organizată de televiziunea "Lifetime" numită „Opriți violența împotriva femeii”. Christina Aguilera este apreciată de un număr mare de reprezentanți ai comunității LGBT și este considerată a fi o „icoană gay”. Xtina a atras simpatia homosexualilor odată cu lansarea piesei „Beautiful” și videoclipului filmat pentru aceasta, care înfățișează, printre altele, povestea unui cuplu gay și a unui transexual. Mai mult, cântecul avea să fie numit „imnul gay al deceniului” în urma unui
Christina Aguilera () [Corola-website/Science/303101_a_304430]
-
mai bogați negustori ruși, Stroganov, care-și stabilise aici cartierul general al afacerilor. În perioada de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de-al XVIII-lea, în oraș s-a dezvoltat un stil arhitectural și al picturii de icoane aparte, cunoscut ca Stilul Stroganov. Stema orașului Nijni Novgorod din 1781(scut alb cu un cerb roșu cu copitele și coarnele negre) a fost preluată în noua stemă din 1992, la care au fost adăugate mănunchiurile de frunze aurii de
Nijni Novgorod () [Corola-website/Science/303145_a_304474]