12,998 matches
-
pentru juniori, senior pentru fiecare sex. Există, de asemenea, campionate mondiale pentru curling în scaune cu rotile. Campionatul mondial masculin a început în 1959, iar cel feminin în 1979. Campionatul de dublu-mixt a început în 2008. Din 2005, campionatele mondiale masculin și feminin au fost găzduite de orașe diferite, Canada organizând unul din cele două campionate o dată la doi ani: campionatul masculin în anii impari, campionatul feminin în anii pari. Canada a dominat ambele campionate, masculin și feminin încă de la înființare
Campionatul Mondial de Curling () [Corola-website/Science/334936_a_336265]
-
început în 1959, iar cel feminin în 1979. Campionatul de dublu-mixt a început în 2008. Din 2005, campionatele mondiale masculin și feminin au fost găzduite de orașe diferite, Canada organizând unul din cele două campionate o dată la doi ani: campionatul masculin în anii impari, campionatul feminin în anii pari. Canada a dominat ambele campionate, masculin și feminin încă de la înființare, deși Elveția, Suedia, Danemarca, Germania (Germania de Vest), Scoția, Statele Unite și Norvegia au câștigat fiecare cel puțin un campionat. Campionatele mondiale
Campionatul Mondial de Curling () [Corola-website/Science/334936_a_336265]
-
2008. Din 2005, campionatele mondiale masculin și feminin au fost găzduite de orașe diferite, Canada organizând unul din cele două campionate o dată la doi ani: campionatul masculin în anii impari, campionatul feminin în anii pari. Canada a dominat ambele campionate, masculin și feminin încă de la înființare, deși Elveția, Suedia, Danemarca, Germania (Germania de Vest), Scoția, Statele Unite și Norvegia au câștigat fiecare cel puțin un campionat. Campionatele mondiale de Curling au început în 1959 sub denumirea de Cupa Scotch. Primele trei ediții
Campionatul Mondial de Curling () [Corola-website/Science/334936_a_336265]
-
deși Elveția, Suedia, Danemarca, Germania (Germania de Vest), Scoția, Statele Unite și Norvegia au câștigat fiecare cel puțin un campionat. Campionatele mondiale de Curling au început în 1959 sub denumirea de Cupa Scotch. Primele trei ediții s-au desfășurat între echipele masculine ale Scoției și Canadei. Statele Unite s-au alăturat Cupei Scotch în 1961, iar Suedia în anul următor. Canada a câștigat primele șase titluri mondiale, patru dintre ele avându-l pe Ernie Richardson căpitan al echipei. Statele Unite a fost prima echipă
Campionatul Mondial de Curling () [Corola-website/Science/334936_a_336265]
-
Elveția și Norvegia au câștigat primele lor titluri în anii care au urmat, iar Canada a continuat să fie prezentă pe podium. În 1979, a avut loc prima ediție de Campionat Mondial feminin. Campionatele s-au ținut separat de cele masculine în primii zece ani. În acest timp Elveția, Canada, Danemarca și Germania au câștigat titluri mondiale. Începând cu 1989, campionatele masculin și feminin s-au ținut împreună, iar Norvegia a câștigat primul titlu la feminin. În 1995, Ford Canada și
Campionatul Mondial de Curling () [Corola-website/Science/334936_a_336265]
-
podium. În 1979, a avut loc prima ediție de Campionat Mondial feminin. Campionatele s-au ținut separat de cele masculine în primii zece ani. În acest timp Elveția, Canada, Danemarca și Germania au câștigat titluri mondiale. Începând cu 1989, campionatele masculin și feminin s-au ținut împreună, iar Norvegia a câștigat primul titlu la feminin. În 1995, Ford Canada și World Curling Federation au ajuns la un acord în urma căruia For a devenit sponsor al Campionatelor Mondiale de Curling. Japonia, prima
Campionatul Mondial de Curling () [Corola-website/Science/334936_a_336265]
-
ajuns la un acord în urma căruia For a devenit sponsor al Campionatelor Mondiale de Curling. Japonia, prima echipă din Asia care participă la mondiale, își face debutul în 1990 la campionatul feminin, iar mai târziu, în anul 2000, la campionatul masculin. Coreea de Sud și China s-au alăturat Japoniei în anii 2000. Scoția a câștigat primul titlu feminin în 2002, iar Statele Unita în anul următor. În 2005, campionatele feminin și masculin au fost separate și un acord a fost semnat între
Campionatul Mondial de Curling () [Corola-website/Science/334936_a_336265]
-
campionatul feminin, iar mai târziu, în anul 2000, la campionatul masculin. Coreea de Sud și China s-au alăturat Japoniei în anii 2000. Scoția a câștigat primul titlu feminin în 2002, iar Statele Unita în anul următor. În 2005, campionatele feminin și masculin au fost separate și un acord a fost semnat între Federația Mondială de Curling și Federația Canadiană de Curling în urma căruia unul din cele două campionate urmează să fie sponsorizat de Ford Canada și se va desfășura în Canada în
Campionatul Mondial de Curling () [Corola-website/Science/334936_a_336265]
-
și Federația Canadiană de Curling în urma căruia unul din cele două campionate urmează să fie sponsorizat de Ford Canada și se va desfășura în Canada în fiecare an. Canada a început să se afle în primele două locuri la turneele masculine și China a câștigat primul titlu la feminin în 2009. În anul 2008, s-a creat un campionat mondial de curling dublu mixt. Elveția a câștigat primul titlu, reușind apoi să câștige patru din primele cinci ediții. Rusia și Ungaria
Campionatul Mondial de Curling () [Corola-website/Science/334936_a_336265]
-
Rusia și Ungaria au câștigat primele titluri la campionatele de dublu mixt, iar Noua Zeelandă, Franța, Austria și Cehia au câștigat primele lor medalii mondiale. Medaliile de bronz nu au fost acordate până în 1985 la turneul feminin și 1986 la turneul masculin. Între 1989 și 1994, medalia de bronz a fost acordată echipelor care au pierdut în semifinale. Campionatele Mondiale de Curling au cunoscut diverse nume de-a lungul timpului Maculin Feminin Primele două ediții, care s-ai disputat ca o competiție
Campionatul Mondial de Curling () [Corola-website/Science/334936_a_336265]
-
Rothschild. De asemenea, familia Șină a fost singura familie creștină între cei mai mari bancheri din Austria imperiala. Fiicele ultimului Șină s-au căsătorit cu membrii din vechi familii nobile românești, tatăl acestuia cu o Ghika. Toți succesorii de sex masculin au dus - în trei generații - numele „Simon” în primul său al doilea loc. După „Semigotha” din anii 1912 și 1913 precum și după „Neues Wiener Journal” din 1910, baronii de Șină au fost descendenții unei familii de origine evreiască, familia însăși
Familia Sina () [Corola-website/Science/334985_a_336314]
-
fiind cel mai puternic concurent al familiei Rothschild precum și singurul creștin între cei patru mari bancheri austrieci. A fost căsătorit cu Katharina Derra von Moroda (n. 24 iulie 1792 - d. 10 iulie 1851) și a avut un fiu, singurul urmaș masculin al familiei (vezi mai jos). La moartea sa, statul i-a datorat 3 milioane fl. După George Simon a fost denumită postum "Sinagasse" în sectorul vienez 22, Leopoldstadt (1877), mai înainte "Jägergasse". Johann Simon (Ioan Simeon), al doilea fiu al
Familia Sina () [Corola-website/Science/334985_a_336314]
-
acord cu TRT, compania a devenit producătorul quiz-show-ului „Riziko!”. Serhat a fost de asemenea gazdă show-ului care a debutat la 3 octombire 1994. În 1995 el primea doi „Fluturi de aur” că premii, unul pentru „Cel mai bun prezentator masculin” și unul pentru cel mai bun quiz-show al anului pentru „Riziko!”. În 1996, primea din nou premiul pentru „Cel mai bun quiz-show al anului”. Show-ul a durat peste 430 de episoade și s-a încheiat la sfârșitul anului 1996
Serhat () [Corola-website/Science/335430_a_336759]
-
Competiția de polo pe apă la Jocurile Olimpice de vară din 1956 s-a desfășurat în perioada 28 noiembrie - 7 decembrie pe Stadionul de Înot și de Sărituri în Apă din Melbourne, Australia. Zece echipe au concurat, doar în proba masculină. Semifinala între Ungaria și Uniunea Sovietică a rămas în istorie ca „Baia de sânge” (în ). A avut loc la o lună după ce regimul sovietic a înăbușit în sânge Revoluția ungară din 1956. Echipa maghiară își începuse călătoria spre Australia cu
Polo pe apă la Jocurile Olimpice de vară din 1956 () [Corola-website/Science/335490_a_336819]
-
include utilizarea insecticidelor care distrug țânțarii adulți, distrugerea larvelor și asanarea zonelor de înmulțire a țânțarilor folosind larvicide chimice sau biologice (bacteria "Bacillus thuringiensis", ciuperca "Beauveria bassiana", peștele "Gambusia affinis holbrooki"), eliberări masive de țânțari vectori "Aedes aegypti" de sex masculin modificați transgenic în scopul procreării unei progenituri neviabile, dezinsecția sistematică a locuințelor și adăposturilor animale; dezinsecția cu insecticide a avioanelor, vapoarelor ce sosesc din teritorii endemice. Măsurile individuale includ: utilizarea de plase în jurul patului și a geamurile locuințelor; folosirea de
Virusul Zika () [Corola-website/Science/335484_a_336813]
-
că toate orientările non-heterosexuale sunt incluse. De asemenea, există versiuni ale steagului-curcubeu în care simbolurile astrologice ale planetelor Marte, respectiv Venus, de culoare albă și îmbinate, apar pe un canton albastru în colțul din stânga sus al steagului. Acestea semnifică homosexualitatea masculină, respectiv homosexualitatea feminină. Steagul bi a fost proiectat de Michael Paige în 1998 pentru a da comunității bisexuale propriul simbol, asemenea steagului-curcubeu care definește comunitatea LGBT. Scopul lui a fost acela de a spori vizibilitatea bisexualilor, atât în rândul societății
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
Trans Flag”, creat de designerul grafic Michelle Lindsay din Ottawa, este larg folosit în rândul comunității transgen din regiune. Acesta constă din două dungi: jumătatea de sus, în magenta, reprezintă sexul feminin, iar jumătatea de jos, în albastru, reprezintă sexul masculin, peste care se suprapune simbolul persoanelor transgen în alb. În 2002, Jennifer Pellinen a creat un steag transgen care are, de sus în jos, cinci dungi în roz, lila, indigo, violet închis și albastru. Dungile roz și albastră reprezintă femeia
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
transgen care are, de sus în jos, cinci dungi în roz, lila, indigo, violet închis și albastru. Dungile roz și albastră reprezintă femeia, respectiv bărbatul. Cele trei dungi violet reprezintă diversitatea comunității transgen și a genurilor, altele decât feminin și masculin. Sub termenul generic „transgen”, genderfluid este un subgrup al comunității genderqueer. Steagul genderfluid reprezintă fluctuațiile și flexibilitatea de gen în rândul persoanelor genderfluid. Steagul a fost conceput de J. J. Poole în 2012 și constă în cinci benzi orizontale, de
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
au disforie de gen, în timp ce persoanele agender nu, însă această distincție este inexactă. Steagul neutrois se compune din trei benzi orizontale în alb, verde închis și negru. Albul reprezintă neutralitatea, verdele închis (inversul lavandei) - genul nonbinar, adică nici feminin, nici masculin, iar negrul - lipsa de gen. Creat de Craig Byrnes în 1995, International Bear Brotherhood Flag reprezintă subcultura bear (englezescul pentru "urs") din cadrul comunității LGBT. Culorile steagului sunt menite să includă culorile blănurilor de urși din întreaga lume, nu neapărat culoarea
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
că pansexualii au atracții și relații romantice cu persoane de diferite genuri și sexualități. Steagul constă în trei benzi orizontale, de sus în jos: roz, galben, albastru. Porțiunea albastră a steagului îi reprezintă pe cei care se identifică în spectrul masculin (indiferent de sexul biologic), rozul îi reprezintă pe cei care se identifică în spectrul feminin (din nou, indiferent de sexul biologic), iar porțiunea galbenă reprezintă atracția nonbinară. Persoanele intersex sunt cele care nu prezintă toate caracteristicile biologice masculine sau feminine
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
în spectrul masculin (indiferent de sexul biologic), rozul îi reprezintă pe cei care se identifică în spectrul feminin (din nou, indiferent de sexul biologic), iar porțiunea galbenă reprezintă atracția nonbinară. Persoanele intersex sunt cele care nu prezintă toate caracteristicile biologice masculine sau feminine, sau prezintă o combinație din aceste caracteristici, la naștere. Termenul mai vechi pentru această condiție este „hermafrodism”, deși, cu timpul, a fost înlocuit de majoritatea experților, pacienților și familiile acestora. Estimările sugerează că ponderea persoanelor intersex este de
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
descind din Roma antică. Simbolul zeului Marte reprezintă „bărbatul”, iar simbolul zeiței Venus reprezintă „femeia”. Aceste simboluri corespund și celor două planete omonime. Geneticienii din prezent nu mai folosesc aceste simboluri familiare și utilizează în schimb un pătrat (pentru sexul masculin) și un cerc (pentru sexul feminin). Femeile lesbiene au adoptat semnul astrologic al lui Venus (♀) pentru a crea un simbol de mândrie. Planeta Venus reprezintă fericirea și sensibilitatea, iar potrivit astrologilor, energia ei este responsabilă de modul în care ne
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
și era deseori violent. Astrologii contemporani afirmă că planeta încă emană acea energie pasională, dar consideră că aceasta poate fi valorificată ca o forță de bunătate. Începând cu anul 1970 barbații gay au folosit cele două simboluri înlănțuite ale sexului masculin pentru a simboliza homosexualitatea masculină. În aceeași perioadă câteva lesbiene au început să folosească două simboluri înlănțuite ale sexului feminin pentru a simboliza homosexualitatea feminină. În curând au apărut problemele, deoarece membre ale mișcării feministe foloseau deja acest simbol. Problema
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
contemporani afirmă că planeta încă emană acea energie pasională, dar consideră că aceasta poate fi valorificată ca o forță de bunătate. Începând cu anul 1970 barbații gay au folosit cele două simboluri înlănțuite ale sexului masculin pentru a simboliza homosexualitatea masculină. În aceeași perioadă câteva lesbiene au început să folosească două simboluri înlănțuite ale sexului feminin pentru a simboliza homosexualitatea feminină. În curând au apărut problemele, deoarece membre ale mișcării feministe foloseau deja acest simbol. Problema a fost rezolvată prin introducerea
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
femei. Există trei simboluri (cele mai recognoscibile) pentru persoanele transgen. Primul și cel mai evident este rezultatul mixării simbolurilor ce semnifică bărbatul (cerc cu săgeată), respectiv femeia (cercul cu cruce). Prin atașarea săgeții și crucii la același cerc, simbolizează părțile masculine și feminine inerente într-o singură persoană. În sensul cel mai simplu, acesta denotă un anumit nivel de androginitate. Denise Leclair, directorul executiv al International Foundation for Gender Education, susține că simbolul a fost conceput de Nancy Nangeroni, Holly Boswell
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]