12,874 matches
-
bani să-și ridice vile la țara își construiesc în fundul curții o umblătoare nenorocita, uneori la cîțiva pași de fîntînă din care își scot apă de băut. Asta mă face să înțeleg de ce Andrei Marga se grăbește, dar să nu pricep de ce școală și sănătatea se pot ciorovăi în privința sănătății comunitare.
Între epidemie si haos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17653_a_18978]
-
e preocupată de părerile altor bărbați, se decide să o ajute. Începe să îi expedieze scrisori de dragoste anonime, semnate cu inițiale pe care el le crede lesne de descifrat, C.D.B, Cyrano de Bergerac. Din aceste misive erotice Chantal pricepe că un necunoscut o urmărește permanent, că îi spionează fiecare gest și mișcare, într-o perversa combinație de fascinație erotică și exercitare a unei puteri absolute asupra intimității ei. Ce ii scrie Jean-Marc iubitei lui în aceste scrisori? Ca să îi
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
dintre Felicity și Andrea, între care există o stranie legătură, aceea dintre jumătățile unei singure persoane. Felicity știe că nu e întreaga, o simte tot timpul, în vreme ce Andrea e inconștiență de partea care lipsește din ea, dar cu toate acestea pricepe de îndată ce o vede pe rebela din New Orleans că e jumătatea ei. Interesant este că întîlnirea nu se petrece pe neașteptate, ci treptat: firele narative le trag din ce in ce mai aproape, pe cele două eroine, una de cealaltă. Andrea fuge cu iubitul
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
să fie cunoscute. Dar contextul apariției studiului sau în românește mă pune pe gînduri: în plină bătălie canonica, dusă la noi cu un amatorism jalnic, uneori de înși care nu cunosc mai deloc semnificația teoretică a termenului "canon", sau care pricep prin eforturile lor simple răfuieli interne cu o miză mediocra, cartea această cade în poala noastră că un uriaș bolovan, declarîndu-ne, bref, următoarele: există un canon, ca o măsură de valoare a literaturii occidentale, el e centrat pe opera shakespeareană
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
mult mai grele intelectual. Dar el preferă să tune (sau să suspine, după cum îi convine retoric) în axiome de genul "acuitate cognitivă, forța lingvistică, putere de invenție", refuzînd scandalizat să creadă că ar putea exista cineva care realmente să nu priceapă exact la ce se referă aceste concepte, in ce se măsoară ele, daca nu în convenții trecătoare? Cititorul Bloom e fascinant și e imposibil să nu vrei a-l urma în acest voiaj spre "inima" literaturii, dar criticul și teoreticianul
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
diferențelor dintre volumul Bloom și cel Rorty, din punct de vedere al performanței de traducere și de scrupul editorial. Ușurată (și cumva, recunosc, parșiv mulțumită, se va vedea îndată de ce) că tocmai Rorty, si nu Bloom, intră onorabil (a se pricepe inteligibil) în circuitul intelectual român, găsesc apariția aproape simultană a celor două cărți drept o coincidență foarte fericită. Rorty și Bloom fac parte din tabere adverse, chiar dacă se citează unul pe celălalt puțin și categoric nu polemizează direct. Apoi, volumul
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
și mici, atîția bărbați învățați, atîția oameni care să știe a citi și a scrie că în Germania", observînd că firea poporului german este "tăcută și tocmita spre cercari adînci și speculăciuni". Cît privește "haracterul", germanul nu e leneș, e priceput "și mai mult de la minte decît de la pătimi atîrnătoriu", dar neaplecat spre lucrurile mari ce trec dincolo de linia obișnuitului. Cam asa i se relevă germanul la 1846, si gazetarului moldav Th. Codrescu. Vedea în Germania "țara cea serioasă", învățătorii și
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
-i captiveze, să-i motiveze și să-i formeze pe copii. Ea le predă, pur și simplu, poezie. Din Bob Dylan sau din Dylan Thomas, nu contează. Îi pune să citească. Le explică vocabularul sau metaforele. Vrea să vadă ce pricep ei înșiși. Nu ocolește o anume “actualizare” a comentariului: le atrage, de pildă, atenția că, în anii '60 ai secolului trecut, un poet nu putea scrie în clar că e consumator de droguri și era silit să adopte un cod
La ce e bună poezia by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14322_a_15647]
-
Iar Ionășescu mai pretindea că încercase să le spună chestia unor tipi mai deștepți de pe acolo, niște ziariști, dar ideea că nu i-ar strica Americii să treacă și ea prin ce trecea România nu le intra în cap, nu pricepeau și pace! Cum adică, de ce să treacă, la ce?... Cea mai mare parte dintre fermierii locali erau încredințați că România trebuie să fi fost un fel de paradis agricol, din moment ce un simplu inginer era capabil de atâtea, și încă pe
Note americane (II) - variante - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14307_a_15632]
-
se numea Voievodul Mihai și, poate, înainte cînd se numea strada Vămii. Am fost o clipă derutată cînd am văzut că exact lîngă Șt.O. Iosif a apărut o librărie nouă, Coresi, după numele diaconului tipograf și editor, care se pricepea, spre cinstea lui, și la negoț. în urma unei scurte dezbateri interioare am optat pentru vitrina nou apărută: inițiativele de acest fel trebuie încurajate, mi-am zis, voi ține cu cel slab. Intru așadar plină de intenții nobile, cum vă spun
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15574_a_16899]
-
non-verbală. Voiam să-i spun că intenționasem să cumpăr 11 cărți pentru toate vîrstele, gusturile și ocupațiile, dar am renunțat: n-ar fi înțeles numărul. Ea a spus o frază ceva mai lungă. Citind pe buze precum Kesarion Breb, am priceput că era vorba de o competiție între amatorii de manele și cei ca mine (părea o injurie). Să știți că vă pierdeți clienții pentru cărți, i-am spus mai încet. N-a auzit, așa că am adăugat, tot încet, mai mult
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15574_a_16899]
-
nu numai cultura. Ea pune numai mască caracterului rău..." vădea o gândire intelectuală, în ciuda puținătății învățăturii. Boala, oboseala, grijile o doboară uneori. Harieta e tristă, îngrijorată de suferințele fratelui, dar și de altele, încât: "Sunt momente în care nu mă pricep eu pe mine însămi" și, pesimistă, scrie: "pentru noi, binele nu-i destinat". Acest "noi" însemna familia ei în care nimeni nu avusese parte de nici un BINE. După un incendiu care avusese loc în oraș, speriată foarte, Harieta e nevoită
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
Hegel, Schopenhauer ca pe Povești nemuritoare. O inteligență fantastică! Lua o carte din raft, aveam o bibliotecă foarte mare, citea jumătate de pagină și reproducea cuvînt cu cuvînt, punctul și virgula, tot." Redactorul întreabă, nu fără umor: ,,La ce se pricepe cel mai bine?" Se înțelege cine, dl S.O.V. Și e servit: ,,La poezie..." Așa aflăm că dl S.O.V. scria poezii. Cum de ne-o fi scăpat asta? Doar deturnarea de fonduri care l-a dus în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15579_a_16904]
-
și leneșe. Un ziar care-a publicat fragmente din ceea ce el numește un 'atac pe Internet împotriva Armatei' califică documentul 'pe cât de incendiar, pe atât de dubios'. De ce 'incendiar' ' se înțelege la simpla lui lectură. Dar de ce 'dubios'? Chiar nu pricep de ce adevărul trebuie scuipat în față cu atâta virulență. Am trecut cu toții ' partea bărbătească a nației ' prin instituția armatei, iar astăzi se întâmplă să avem 'sub arme'' cum poetic-belicos se spune ' copii, nepoți, verișori sau vecini. Grozăviile care ne ajung
La umăr arm' (ageddon)! (Pamflet de Anul Nou) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15601_a_16926]
-
al meu să-l tai la tine. Pe balconul meu operațiunea e mai dificilă." Deși am găsit o toporișcă și o bucată de lemn în chip de eșafod, în curtea mea s-a petrecut un adevărat masacru. Nimeni nu se pricepea la așa o artă. E deja miezul nopții. E liniște și îngrozitor de frig. Privesc pe geam curcanul. E foarte frumos. N-am mai avut pînă acum o pasăre. Se agită. Dacă moare de frig? Caut, încet, prin casă o cutie
Curcanul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15609_a_16934]
-
casa. Și strada. Bătrîna mea vecină stă atîrnată de gard și mă întreabă cu o stupoare agitată ce se întîmplă. Ciucurele de la căciulă se bălăngăne nervos cînd în față, cînd în spate. Nu știu ce să-i răspund. Apare vecinul de vis-à-vis, priceput în toate cele. Mă scuz pentru un așa deranj, călcînd cu papucii prin boabe și rahați. Îi arăt mîncarea, cutia, ziarele, țolul. Curcanul sfidează distinsa adunare cu stridența sunetelor sale. "O fi răcit", îngăimez biruită, "deși a dormit acoperit. De
Curcanul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15609_a_16934]
-
reproducerii sistemului, cât și al limitării inegalităților, până în anii 1970. Astfel, devine mai clară natură dialectica a relației statului capitalist cu sistemul politic și cu societatea, precum și autonomia relativă a statului față de interesele claselor dominante. Statul nu trebuie să se priceapă mai bine sau să fie mai eficient decât actorii economici privați care funcționează în logica profitului și ale căror acțiuni statul le reglementează. Până și o privire superficială asupra modului în care a acționat statul american în anii 1930 prin
Pe scurt, despre stat și capital () [Corola-website/Science/295682_a_297011]
-
din legislație la Curtea Supremă și confuzia generală despre cum exact trebuia abordată o criză de asemenea amploare. Însă conform lui Ha-Joon Chang, „reglementările pot funcționa nu pentru că guvernul ar ști mai bine decât cei supuși reglementării (deși, uneori, se pricepe [...]), ci pentru că el limitează complexitatea activităților, ceea ce le permite celor supuși reglementării să ia decizii mai bune. O foarte bună dovadă a acestui lucru este criza financiară mondială din 2008.”[13] De la mijlocul anilor 1970, cănd discursul neoliberal al Școlii
Pe scurt, despre stat și capital () [Corola-website/Science/295682_a_297011]
-
acolo. A plecat tineretul, au rămas bătrânii. Mai e o casă aici, o casă acolo, numai bătrâni. Și după ce-ați terminat școala, ce-ați făcut? Am facut nouă luni croitorie la APACA. Mie nu mi-a plăcut croitoria, mă pricep, dar nu e ce vreau eu să fac. După croitorie am lucrat în Danubiana[1], eram primitor-distribuitor la aprovizionarea cu materie primă, așa, și din Danubiana am plecat la Mască și apoi la Mic. Am vreo 27 de ani de
„E important să fie respect în relațiile de muncă” () [Corola-website/Science/295673_a_297002]
-
Kata nu vorbea prea bine românește, dar avea un accent britanic foarte fain, o energie foarte specială, o voce foarte bună, eu puteam să fac duble cu mingea și mai scriam câte-o poezie din când în când, Leta se pricepea foarte bine la scris și la detalii psihologice, Fero vedea ansamblul și știa cam ce teme de improvizație să ne dea ca să ne afecteze personal, Dan încerca tot felul de muzici pe improvizațiile noastre, Vali căuta matariale la Dedeman, și
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
credit care luase proporții destul de mari. Am luat un credit de 20.000 de euro, dar nu aș mai face asta. Chiar nu aș mai face-o, dar la vremea respectivă, cu lipsa de experiență, fără sfătuitori de încredere sau pricepuți în domeniu, am greșit și am facut acest credit ipotecar. În ianuarie 2014, am depus actele la o institutie financiară nebancară, IFN Extrafinance, cu sediul lângă magazinul Unirea. Nu am mers la o bancă pentru că băncile nu au vrut să
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]
-
a fost pentru dânșii priceperea asta. Eu le-am propus să-i iau că sfătuitori și apropiați, ca parteneri. Am deschis firma, am actele ei. O lună-două au existat niște câștiguri, firma demarând pe baza unor contracte... aici dânșii se pricep. Am decis, la sugestia dânșilor, care aveau acces la conturi, ca aceste câștiguri să fie reinvestite. De fapt, am fost pur și simplu jefuit de vreo 10.000 de euro de acești doi oameni, în care am avut foarte multă
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]
-
și ea m-a învățat pașii, cum să mă apăr și pașii pe care trebuie să-i fac astfel încât să fim în siguranță și să reușim și să ne încadrăm în programul lor, pentru că sunt niște condiții. Nu prea mă pricep eu la povestit, mi se pare că sunt incoerentă, nu-mi mai aduc foarte bine aminte evenimentele cronologic pentru că încerc să șterg și să uit această parte din viața mea. Într-o perioadă nu puteam nici să vorbesc, nici să
Am locuit într-un cub de beton închis perfect, fără ieșire () [Corola-website/Science/296065_a_297394]
-
până mâine la amiazi îl puneți în funcțiune. Cuțui s-a angajat să vă ajute și el. DANI: Mergem, tovarășe Bakcsi. MAMA: Ședeți la noi. MUREȘAN: Nu ședem, nană Ană, ne așteaptă oamenii. DANI: Să mergem. MAMA: Altcineva nu se pricepe la tractor? De ce-l trimiteți tocmai pe el? BAKCSI: Liniștește-te, nană Ană, n-o să i se întâmple nimic. Nu putem să ne lăsăm tractorul acolo, Odată isprăvim. După un timp, bătăi la ușă) MAMA: Poftim. COCIȘ: Bună-seara să deie
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
noi anii ’80 au fost și mai duri, pe când ei au dus-o relativ bine. Și atunci schimbarea a fost și mai brutală. Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici. Cât despre literatura moldoveneasca, chiar nu mă pricep, mi-e greu să spun. În literatura română au mai apărut, se vede în ce a mai scris Adrian Șchiop, sau in Cronicile genocidului, cartea lui Radu Aldulescu. În spectacol te joci mult cu amestecul acesta lingvistic. Care a fost
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]