13,022 matches
-
pedeapsă, la fel ca în cazul meu. Îl durea gura s-o întrebe ce face cu un buchet de canari? Tot la piață* puteți întâlni vânzători de produse industriale - metalice, din mase plastice sau de altă natură; dacă nu vă pricepeți, ar fi bine să evitați acest perimetru; fierul este hrănitor, dar nutriționiștii se referă la cel provenit din plante. * La început, folosirea substantivului piață cu sens gospodăresc vă poate induce o senzație de disconfort; asta se întâmplă mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de obicei un poligon, iar robinetele sunt dispuse în linie pe partea frontală a aparatului, corespondența între un robinet și ochiul pe care îl comandă este figurată lângă robinet; este vorba de o schiță din care la prima vedere nu pricepeți mare lucru; analizați-o cu atenție, pentru că de înțelegerea acesteia depind nu doar succesul de gospodină, ci și integritatea clădirii în care locuiți și chiar viața voastră; - de cele mai multe ori numărul robinetelor de gaz (R) se calculează după următoarea formulă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
butoane, dar nu pornea decât uscătorul de vase. Fâsâia și mirosea urât, așa că am renunțat. Ne-am amuzat mai departe pe tema nepriceperii bărbaților în domeniul casnic, am mai improvizat eu câteva teorii gospodărești, ca să vadă cât de bine mă pricep, am râs mult și ne-am simțit minunat... În noaptea aceea a dormit la mine (vorba vine a dormit, dimineață eram frânți: făcusem de câteva ori drumul până în al nouălea cer și înapoi... mă abțin cu greu să mă laud
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de ce? * În acest domeniu am fost inițiată de un adevărat profesionist; vorbesc aici despre extraterestrul numărul șase: un fost campion la nu știu ce sport violent și un adevărat artist în domeniul... De fapt, nu despre sex voiam să vă spun. Se pricepea la logistica pieței ca nimeni altul. Avea o figură luminoasă, blândă, oarecum poetică, în contrast izbitor cu trupul său, ce părea clădit numai din mușchi: cu asta mi-a atras atenția. Era un tip voluntar, pe care ți l-ai
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
baza pe instinct, dar e mai bine să trageți cu urechea la conversațiile gospodinelor mari întâlnite în piață; mergeți acolo și, când considerați că v-ați atașat de grupul potrivit, e bine să vă amestecați în vorbă ca și cum v-ați pricepe; pentru asta vă recomand să aveți pregătite de acasă câteva replici neutre, care să nu vă angajeze, eventual rețineți și repetați ultimele cuvinte rostite de gospodinele respective. Exemple: aprobați sau dezaprobați din cap, în funcție de mesajul nonverbal al gospodinelor pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
tot am ajuns la capcane, mai deschid o paranteză pe tema măcelăriei, unde eu m-am încurcat de nenumărate ori. Când intrați într-un asemenea magazin, ori vă alegeți carnea cu ochii și o arătați cu degetul, ca și cum v-ați pricepe, ori specificați denumirea fără să vă uitați la carne, ca și cum v-ați pricepe; la început ar fi bine să nu vă aventurați la specialități (nu mă-ntrebați cum m-am ales eu cu o sacoșă de fudulii). Nu în ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
eu m-am încurcat de nenumărate ori. Când intrați într-un asemenea magazin, ori vă alegeți carnea cu ochii și o arătați cu degetul, ca și cum v-ați pricepe, ori specificați denumirea fără să vă uitați la carne, ca și cum v-ați pricepe; la început ar fi bine să nu vă aventurați la specialități (nu mă-ntrebați cum m-am ales eu cu o sacoșă de fudulii). Nu în ultimul rând, vreau să fac o precizare în cazul pulpelor de pui, unde comercianții
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
-ul dinaintea verzei este literă, nu cifră; dacă folosiți zero varză obțineți altceva; - un ultim exemplu, de această dată din rețeta de aluat pentru plăcintă* cu urzici: decât să cumpărați făină cât cuprinde, mai bine întrebați. * Vă spuneam cât de priceput era numărul șase: în bucătărie, în pat, peste tot. Poveștile ca poveștile, dar ce găseam în frigiderul lui... De câte ori deschideam ușa, rămâneam cu gura căscată; ajunsesem să-i dau bani să facă piața și să ne întâlnim numai la el
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
medie i-aș da un 7 cu indulgență. De cele mai multe ori rata ca numărul cinci, se zbătea câteva zeci de secunde și gata; mă ruga să simulez și eu ceva, acolo, dar nu-mi ieșea; nu că nu m-aș pricepe, doar sunt femeie, dar până și pentru simulare ai nevoie de o pregătire minimală; prestația lui îmbina dezolant inutilul cu neplăcutul, îi dădeam nota 4 și plecam acasă cu dureri de cap; nu mă linișteam decât în culcușul meu, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
privință mă dezamăgise crunt, dar expediase subiectul elegant în felul său: „Dă-l dracu’ de fraier“. Apoi îmi vorbise pe limba mea: rețete care îmi erau familiare din meniurile de patru sau cinci stele; asta ca să fie clar că se pricepe. Avea și o bucătărie superutilată, însă talentul făcea toți banii. Gătea niște tocănițe de-ți lingeai degetele și de la o zi la alta parcă îți doreai să mănânci tot mai mult. Nu știu ce punea în ele... Un ultim sfat înainte de această
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
talentului dacă nu într-un local public? * Am luat decizia de a mă angaja ca bucătăreasă chiar în seara petrecerii, iar a doua zi eram înapoi la restaurant, la negocieri; bătrânul macaronar a făcut din nou fițe: că nu mă pricep la bucătărie italiană, că n-are nevoie de oameni, că n-are cu ce să mă plătească, dar eram prea hotărâtă să fac asta, nu-mi putea sta în cale încăpățânarea unui moșneag; mai angajase el practicanți la cererea mea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
pentru această întâlnire. Eram făcuți unul pentru celălalt, până și numărul i se potrivea ca o mănușă, zece, și aveam grijă de el ca de puiul meu drag. Îl răsfățasem chiar din prima zi cu mâncare gătită, acum chiar mă pricepeam, și seară de seară culegeam roadele minunate ale atenției cu care îl tratam. Era perfect pentru mine, exact ceea ce căutam: un bărbat copt. Nu am spus bătrân, nici pe departe, doar eram de-o vârstă. Pur și simplu se copsese
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
să nu se mai apropie de mine la mai puțin de o sută de metri. (Față de fosta lui nevastă trebuia să păstreze o distanță de cel puțin două sute de metri, avocatul care-l asistase la divorț nu fusese atât de priceput...) Eram din nou copleșită de frustrări și neputință: mă străduisem ani de zile în bucătărie ca să țin un bărbat lângă mine, iar Justiția n-avea altceva mai bun de făcut decât să-l îndepărteze printr-o sentință definitivă... Viața are
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Lipan * “Acel baci știa și altele și cunoștea și slovă, lucru de mirare între ciobani. De la el Nechifor(de la acel baci) deprinsese și unele vorbe adânci pe care le spunea cu înțeles la vreme potrivită” * “Nechifor sa arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului” * “ Își mângâia mustața groasă adusă a oală. La mustața aceea neagră și la ochii aceia cu sprâncenele aplecate și la oată înfățișarea lui îndesată și spătoasă” * De alte personaje: * De către Vitoria * “Era un om cu harțag la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
eu, cum căzusem, mă ridic degrabă, o iau pituliș pe lângă uluci și intru în curtea primăriei. Tipătescu: (interesându-se de povestire) Ei? Pristanda: M-am maiîntors eu, dar închiseseră ferestrele și lăsaseră perdelele. Tipătescu: Cine să fie? Ce scrisoare? Nu pricep... Ghiță, eu trebuie să mă duc la dejun, să nu fac pe nenea Zaharia și pe Zoe să m-aștepte. Ei nu dejunează fără mine, și nenea Zaharia nu iese înainte de dejun. Și mai ales cum e Zoe nerăbdătoare... Pristanda
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Altă vorbă... Să voteze cu noi, e ușor; are procesul cu epitropia bisericii, săptămâna viitoare... dar să voteze cu noi? Adică cum să voteze cu noi?... Brânzovenescu: Adică cum să voteze cu noi? Trahanache: Să voteze cu noi. Brânzovenescu: Nu pricepi, neică Zahario, vorba noastră? Adică "noi", partidul nostru, pentru cine votăm noi, pentru cine lucram noi? Noi încă nu știm... Trahanache: Mă rog, aveți puțintică... Farfuridi: Nu știm... Trahanache: Mă rog, aveți... Farfuridi: Ba eu merg și mai departe și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Joițica că e de față să spuie... Zoe: (cu sentiment) Nene! Trahanache: N-am umblat în viața mea cu diplomăție; dar dacă e vorba să facem pe iezuitul a la Matternich, apoi să-i dau eu, neică... Tipătescu: (impacientat) Nu pricep, neică Zahario! Zoe: (asemenea) Nici eu. Trahanache: Ei, aveți puțintică răbdare! (scoate o hârtie din buzunar și o desface o poliță.) Asta tot pentru politică e? Girurile astea două cu care onorabilul d. Cațavencu a ridicat cinci mii de lei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
luptă crâncenă, orice s-ar zice... s-au petrecut comedii mari. Dandanache: Tați, frate. Trahanache: Infamii! Închipuiește-ți d-ta, un caraghios, un mișel, ca să enfluanseze pe Tipătescu... pe Fănică de!... pe prefect. (Dandanache dă multă atenție, dar pare că nu pricepe.) Dandanache: A, da! Asa! Că nu ești d-ta prefectul. (Se aude din depărtare entrata unui marș.) Trahanache: Or să-l învrăjbească cu mine și cu familia mea... s-apucă și face o scrisorică de amor ca din partea lui Fănică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
neobosit, el Îl brăzdează În fiecare an și Îl răscolește cu plugul. La fel știe să atragă și să Încurce În ochiurile lanțului neamul zburător al păsărilor, animalele sălbatice și peștii mărilor. Prin vicleșugul lui stăpânește fiarele codrului și se pricepe să deprindă cu jugul pe telegarul cu coama frumoasă și pe taurul sălbatec din munți. Știe arta vorbei și cunoaște gândurile sublime, a dat legi cetăților și a găsit mijlocul să-și apere locuința de frig și de inundațiile supărătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
afirmațiile pe care le-au formulat alți cercetători sau eu însumi în alte situații. Prețuiesc fermitatea, dar și mai mult iubesc nuanțele, fără de care adevărurile ar fi incomplete. Vrînd să lărgesc orizonturile fiecărui aspect, le-am căutat unde m-am priceput, nu știu însă dacă întotdeauna în locurile cele mai adecvate. Totuși, și cînd am rămas aproape, și cînd am mers departe, în minte mi-a fost Bacovia, un poet care îi „rezumă” pe contemporanii săi, mai mult decît alți poeți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rămînea apoi dus pe gînduri. Probabil căutase și dînsul să citească ce scrisese băiatul lui în cartea apărută, «Plumb», și nu prea înțelesese mare lucru. Odată a întrebat-o pe verișoara mea Liliana (fiica mai mare a Mariei) dacă ea pricepe ceva din poeziile lui Iorgu. La răspunsul ei negativ (avea vreo treisprezece ani atunci), Buiul ar fi zis: «Gîndul mîței!» Bunicul meu era un om simplu, care nu se ocupase toată viața lui decît de comerț. El nu citea decît
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mea de scris, unde oficiez înfășurat în toga violetă a melancoliei și a tristeților bacoviene. (Poetul băcăuan iubea «violetul» și abia astăzi îl înțeleg.) Fratele lui Bacovia, avocat pensionar pe-aici, prieten de-al meu, îmi spunea odată că nu pricepe de ce se face atîta caz de George! El nu l-a văzut decît beat și niciodată treaz! Am refuzat și eu să-l mai văd pe avocat după ce-am priceput, cam tîrzior, Plumbul și doliul mandarinal al violetului”.4
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prieten de-al meu, îmi spunea odată că nu pricepe de ce se face atîta caz de George! El nu l-a văzut decît beat și niciodată treaz! Am refuzat și eu să-l mai văd pe avocat după ce-am priceput, cam tîrzior, Plumbul și doliul mandarinal al violetului”.4 ) Splendidă atitudine! Paradoxal, din toate cele arătate mai sus rezultă un lucru pe care cu greu l-aș fi acceptat în urmă cu patru decenii cînd am început să scriu despre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
numai, îngroșarea laturii sentimentale: „Muzica sentimentaliza/ Obositor,-”. Versul de la care am pornit această „glosă” nu putea fi scris nici de Eminescu, nici de Macedonski, nici de Vlahuță. Sensibilitatea lor nu era pregătită pentru așa ceva. Chiar dacă între contemporani sînt cîțiva inși pricepuți în acest domeniu - T. Maiorescu, A. D. Xenopol, Caragiale, Iacob Negruzzi -, generația în ansamblu nu e preocupată de muzică, nu se dă în vînt după ea. în schimb, Bacovia face parte dintr-o generație avidă de muzică, prima de acest fel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acesta e firav și-i îmbrăcat de un croitor priceput. De altminteri frapează costumul nou, cu revere tari, călcate ferm. După felul în care-i compusă, fotografia e „cuminte”; - sigur nu era destinată vreunei reclame. Autorul Plumbului fie nu se pricepea, fie nu-i plăcea să pozeze, fie că își formase încă de acum ideea că o fotografie „adaugă a înțelege mai aproape pe autor”1). Că între ea și literatura sa trebuie să existe o corespondență. De aceea a dat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]