12,817 matches
-
Pandulf al IV-lea și, în paralel, i-a recunoscut lui Rainulf calitatea de "conte de Aversa", care primea astfel titlul direct de la puterea imperială. În 1038, Rainulf a invadat Capua și și-a extins influența în sudul Italiei, spațiul stăpânit de el devenind unul dintre cele mai extinse din regiune. Între 1038 și 1040, o altă ceată de normanzi a fost trimisă pentru a completa efectivele principelui Guaimar al IV-lea de Salerno care luptau în Sicilia în numele Bizanțului și
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
1081, când a părăsit Brindisi cu circa 16.000 de oameni și până în februarie 1082 deja capturase Corfu și Durazzo, obținând victoria asupra chiar a împăratului Alexios I Comnen în bătălia de la Dyrrachion din octmombrie (1081). Fiul lui Guiscard, Boemund, stăpânind o vreme Tesalia, a căutat, în absența lui Robert, să mențină cuceririle obținute în 1081-1082, însă a eșuat. Robert a revenit în 1084 pentru a-l restaura pe Boemund, ocupând din nou Corfu, ca și Cefalonia, unde însă a murit
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
este menționată documentar în anul 1305, într-un document care prevedea trecerea domeniului Újfalu (Uifalău, azi Corvinești) în posesia lui Grigore Apafi. Familia Apafi a deținut acest domeniu până la sfârșitul secolului al XVII-lea. În perioada următoare localitatea a fost stăpânită de membri ai familiilor nobiliare Bánffy și Bethlen. Biserica este construită în stil gotic. Construirea ei a început, cel mai probabil, după 1473 sub patronajul familiei Apafi. În 1532 a fost turnat, de către meșterul Grigore din Bistrița, un clopot decorat
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Corvinești () [Corola-website/Science/328242_a_329571]
-
pentru a-și menține traiul zilnic. Ultima categorie socială era muncitorul agricol fără pământ, al cărui număr în anul 1930 încă era în jurul a 500 de mii de țărani. În Regatul României proprietățile mai mari de 50 de ha erau stăpânite de aproximativ 5.000 de proprietari (0,6% din totalul proprietarilor de pământ) care dețineau aproape 4 milioane de ha, în timp ce restul pământului agricol, de 3,8 milioane de ha, se afla în proprietatea a 920.939 de familii de
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
-3 ha de pământ, iar 360.000 de familii între 3 și 5 ha de pământ. Situația este asemănătoare și în Transilvania, aici cele 6.126 de gospodării moșierești de peste 100 de iugăre reprezentau 0,72% din totalul exploatărilor, dar stăpâneau 35,74% din terenul cultivabil, iar cele de peste 1.000 de iugăre, 25,13% din suprafața totală. În Transilvania, 598.132 de proprietăți aveau până la 10 iugăre, adică peste 71% din totalul gospodăriilor. 4601 de mari proprietari stăpâneau circa 2
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
exploatărilor, dar stăpâneau 35,74% din terenul cultivabil, iar cele de peste 1.000 de iugăre, 25,13% din suprafața totală. În Transilvania, 598.132 de proprietăți aveau până la 10 iugăre, adică peste 71% din totalul gospodăriilor. 4601 de mari proprietari stăpâneau circa 2,7 milioane de ha de pământ agricol, adică circa 37% din suprafața funciară, în timp ce 843.448 de proprietari dețineau 2,5 milioane de ha, adică 34% din suprafața totală. Apartenența pământului în functie de naționalitatea proprietarului arată că
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
Război Mondial. Reforma agrară nu a rezolvat însă adevăratele problemele ale țăranilor. În Transilvania, la un an după încheierea reformei, peste 90% din proprietari care dețineau până la 10 ha, posedau doar 52,5% din suprafața agricolă, în timp ce cei peste 9% stăpâneau 47,5%. Prin felul în care s-a efectuat și în urma reformei, antagonismul dintre țărani și mari proprietari s-a acutizat.
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
fiul lui au reconfirmat libertățile servitorilor regali, denumiți din 1267 „nobili”. După acest moment, „adevărații nobili” au fost diferențiați din punct de vedere legal de alți proprietari funciari, nobilii ecleziastici, cnejii români și alte grupuri de nobili. „Adevărații nobili” își stăpâneau domeniile fără să aibă obligații, spre deosebire de ceilalți proprietari funciari, care erau obligați să presteze servicii militare sau alte servicii speciale în schimbul pământului deținut. În această perioadă, administrația a început să se modifice: nobilimea locală era reprezentată în procedurile legale de
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
umgab sich mit Leuten wie: Johann Jakob Hartenkeil (Mediziner, Reformer des Gesundheits- und Hebammenwesens), Albert Christoph Dies (Landschaftsmaler), August Franz Heinrich von Naumann (Ingenieur, Maler), Franz Michael Vierthaler (Schulreformer, Schriftsteller) und Lorenz Hübner (1785-1799: Herausgeber der ’’Oberdeutschen Staatszeitung’’). Colloredo a stăpânit, pe lângă germană și latină, franceza, italiana și ceha. A fost de asemenea un bun violoncelist. A murit în exil la Viena, după ce trupele napoleoniene au ocupat Principatul de Salzburg.
Hieronymus von Colloredo () [Corola-website/Science/328308_a_329637]
-
V-lea ar fi pus să fie ridicat Castelul Bran, pentru a o înlocui. Ipoteza nu este totuși confirmată de caracterul materialului arheologic descoperit. De altfel, pare improbabil ca regii Ungariei să fi dispus construirea unei vămi dincolo de granițele teritoriului stăpânit de aceștia. În 1368 vama Țării Românești se lua la "Longo Campo vel juxta" (actualul Câmpulung), ceea ce ar putea însemna că la acea dată teritoriul pe care se află Oratea nu era în stăpânirea domnilor munteni. Dacă se acceptă această
Cetatea Oratea () [Corola-website/Science/328304_a_329633]
-
partea stângă a râului. Coloman și urmașii lui au fost investiți cu toate drepturile regale asupra Regatului Croației: să numească bani, să ofere privilegii și moșii, să semneze legile votate de supușii lui croați, să strângă taxe și impozite, să stăpânească domeniile regale ("terra regalis") a dinastiei croate dispărute, să stabilească politica externă a regatului și să acționeze ca șef suprem al armatei. Validitatea documentului a fost pusă la îndoială. În vreme ce există istorici care consideră că presupusul acord este de fapt
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
serviciu se dovedește a fi o modalitate prin care mii de oameni din prezent sunt preluați de o mașină mostruoasă, depersonalizați și transformați în soldați pentru un război care are loc departe în viitor. Războiul se poartă între Glorioșii care stăpânesc Pământul și vor să îl înconjure cu o barieră energetică temporală și Planetarienii care populează sistemul solar. Bătălia este foarte strânsă, iar oamenii viitorului se văd nevoiți să recruteze tot mai multe persoane din epocile anterioare, întrucât numărul victimelor războiului
Stăpânii timpului () [Corola-website/Science/328369_a_329698]
-
este un palat ruinat situat în satul Ceahlău din comuna Ceahlău (județul Neamț). El a fost construit în secolele XVII - XVIII de către boierii din familia Cantacuzino ce stăpâneau moșiile din împrejurimi în incinta fostului schit Hangu. Ruinele palatului cnejilor au foste incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul de clasificare NT-II-m-B-10608.02 și făcând parte din ansamblul fostului schit Hangu. Pe lângă ruinele
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
și pe boierii Dumitrașcu Șoldan (mare vornic) și Gavriil (hatman și pârcălab al Sucevei), precum și pe egumenii mănăstirilor Neamț, Bistrița, Bisericani, Pângărați și Agapia pentru a delimita moșia Mănăstirii Pionu. Din documentele emise cu acel prilej rezultă că mănăstirea Pionu stăpânea o mare parte din masivul Ceahlău. Ulterior, marele paharnic Gheorghe Coci a donat și alte moșii cumpărate în această zonă. Vasile Lupu a întărit mănăstirii toate aceste moșii printr-un act din 24 august 1646, acel privilegiu. La jumătatea secolului
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
pe bătrânul vistiernic Iordache Ruset, care a scăpat ascuns într-o trăsură. Ulterior s-au adăpostit aici vărul lui Ilie, spătarul Toma Cantacuzino din Țara Românească (în 1605), precum și Maria, soția lui Ilie, după moartea acestuia. Moșia Hangu a fost stăpânită în secolul al XVIII-lea de marele logofăt Iordache Cantacuzino (1688-1759?), nepotul lui Toderașcu, și apoi de urmașii acestuia, marele logofăt Ioniță (1721-1789) și marele comis Matei (1750-1816?). În timp, familia Cantacuzino a început să-și extindă influența în regiune
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
și pe boierii Dumitrașcu Șoldan (mare vornic) și Gavriil (hatman și pârcălab al Sucevei), precum și pe egumenii mănăstirilor Neamț, Bistrița, Bisericani, Pângărați și Agapia pentru a delimita moșia Mănăstirii Pionu. Din documentele emise cu acel prilej rezultă că mănăstirea Pionu stăpânea o mare parte din masivul Ceahlău. Ulterior, marele paharnic Gheorghe Coci a donat și alte moșii cumpărate în această zonă. Vasile Lupu a întărit mănăstirii toate aceste moșii printr-un act din 24 august 1646, acel privilegiu. Aflat în Moldova
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
au fost întărite în cursul secolului al XVIII-lea de către Antioh Cantemir (1705), Grigore al II-lea Ghica (1740), Constantin Racoviță (1750 și 1756), Constantin Moruzi (1778 și 1781), Alexandru Mavrocordat al II-lea (1785) etc. Moșia Hangu a fost stăpânită în secolul al XVIII-lea de marele logofăt Iordache Cantacuzino (1688-1759?), nepotul lui Toderașcu, și apoi de urmașii acestuia, marele logofăt Ioniță (1721-1789) și marele comis Matei (1750-1816?). În timp, familia Cantacuzino a început să-și extindă influența în regiune
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
restabilită de puțină vreme după semnarea Tratatului de la Versailles, și ai cărei cetățeni erau încă marcați de drama împărțirilor succesive ale teritoriului național de la sfârștiul secolului al XVIII-lea, a încercat să-și asigure controlul asupra teritoriului pe care îl stăpânise până la desființarea statului de către vecini. Obiectivul tinerelor republici sovietice era controlul asupra teritoriilor pe care Imperiul Rus le câștigase în timpul procesului de partiționare succesivă a statului polono-lituanian. Războiul polono-lituanian a fost un conflict militar dintre Lituania și A doua Republică
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
Wilamowice, Galiția; d. 20 martie 1923, Liov) a fost un preot catolic polonez, care a îndeplinit funcția de arhiepiscop și mitropolit de Liov (1900-1923). El este sfânt al Bisericii Romano-Catolice. s-a născut la Wilamowice, Comitatul Bielsko, parte a Galiției stăpânită de Austro-Ungaria, astăzi în Polonia. Era cel mai mare dintre cei nouă copii ai unei familii de țărani polonezi. După absolvirea în 1880 a studiilor la Gimnaziul local din Wadowice și obținerea bacalaureatului, s-a înscris la Seminariul Teologic din apropierea
Józef Bilczewski () [Corola-website/Science/327693_a_329022]
-
(dinastia Ascanienilor) a reprezentat o familie de nobili germani. A mai fost cunoscută sub numele de Casa de Anhalt, după numele localității Anhalt, posesiunea pe care familia a stăpânit-o cea mai mare perioadă de timp. Numele Ascanienilor provine de la castelul Ascania (sau Ascaria), "Schloss Askanien", localizat în apropiere de Aschersleben. Castelul era reședința comitatului de Ascania, un titlu care ulterior a fost inclus în titulatura principilor de Anhalt
Casa de Ascania () [Corola-website/Science/327949_a_329278]
-
inițiați, "vira", care să fie capabili să își controleze ființa chiar și în cele mai grele condiții. Ritualul pune accentul și pe un alt aspect important al tantrei, latura ei alchimică. "Vira" este cel care reușește să își controleze și stăpânească ființa consumând carnea(care se consideră că impurifică), bând vin sau băuturi alcoolice(care sunt interzise in sadhana) și implicându-se în fuziune erotică în care trebuie să evite pierderea sămânței(continență sexuală), etc. Prin acest control și prin puterea
Maithuna () [Corola-website/Science/327974_a_329303]
-
un mod cooperative, numit Wolfpack, în care 1-4 jucători sunt însărcinați cu asasinarea diferitelor NPC-uri într-o limită de timp, printr-o secvență cu 25 de etape. Există și un mod numit Domination, în care jucătorii vor trebui să stăpânească diferite zone ale hărții și să le protejeze de echipa adversă. După evenimentele din "Assassin's Creed: Revelations", protagonistul seriei, Desmond Miles, și aliații săi asasini călătoresc spre Marele Templu al "Celor Înaintași", o rasă antică și puternică, care a
Assassin's Creed III () [Corola-website/Science/327951_a_329280]
-
Casa Radioficării și Casa de Cultură. În anul 1974 destinația imobilului a fost schimbată în muzeu de artă. Referitor la transformarea clădirii în muzeu, Ion Irimescu declara: "„Aveam multe lucrări în atelierul meu de la București. Ideea înființării unui muzeu mă stăpânea de multă vreme. Am oferit orașului lucrările, dar am cerut în schimb un spațiu de expunere adecvat. Oficialitățile vremii, reprezentate de un om care iubea arta și înțelegea menirea ei, Miu Dobrescu, mi-au făcut o propunere peste așteptările mele
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
macedonene. Cu scopul de a-și asigura nordul țării înainte de a invada Asia, acesta avansează în Tracia pentru a înăbuși revolta iscată de tribali (trib ce domina sudul Serbiei și vestul Bulgariei de astăzi). Langarus, conducătorul agrianilor (trib tracic ce stăpâneau o zonă restrânsă din teritoriul Bulgariei moderne) și bun prieten al lui Alexandru, i se alătură. Oastea macedoneană a mărșăluit până la muntele Haemus, unde zărește o garnizoană tracă. Tracii creaseră o palisadă din care răsturnate pentru a împiedica o înaintare
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]
-
din butoaie și spânzurători care simbolizează următoarea evoluție în istoria omenirii: "„secole, sau chiar milenii, nu se întâmplă nimic în lumea spiritului, nu se creează nimic, dar istoria continuă, oamenii beau și petrec ca să uite, iar stăpânii spânzură ca să rămână stăpâni”". Scena văzută de spectatori se referea la India postvedică, în care bătrânul mânios reprezenta lumea veche abandonată (politeismul vedic), iar tânăra cu mâinile legate, Melania, este spiritul care se deșteaptă, dându-și seama că nu a fost niciodată legat, adică
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]